Rezoluțiune contract de întreținere. Jurisprudență. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B - SECTIA A IX-A SI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA
Decizia civila nr. 186R
Sedinta publica din 31.03.2009
Curtea compusa din:
PREȘEDINTE: Antonela Catalina Bratuianu
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
`
Pe rol pronuntarea asupra cererii de recurs formulata de recurentii-parati si a impotriva deciziei civile nr. 1288 din 10.10.2008 pronuntata de tribunalul B - Sectia a V-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimatul-reclamant -.
Dezbaterile pe cererea de recurs au avut loc in sedinta publica din data de 24.03.2009, cand partile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta decizie si cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru data de 31.03.2009.
CURTEA,
Deliberand asupra recursului de, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 18.07.2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, reclamantu1 -, în contradictoriu cu pârâții și a, a solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere cu rezervarea dreptului de uzufruct viager autentificat sub nr. 99/13.10.2005 de, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 16673/30.11.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul nr- a fost admisa acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții și a, s-a dispus rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 99/13.10.2005 de și au fost obligați pârâții la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut că la data de 13.10.2005 între părți a intervenit contractul de întreținere cu rezervarea dreptului de uzufruct viager autentificat sub nr. 99 de, prin care reclamantul a înstrăinat către parați nuda proprietate asupra apartamentului nr. 63 situat în B,--42, -. B,.4, sect.1, în schimbul prestării de către pârâți a unei obligații de întreținere în favoarea sa pentru tot restul vieții, începând de la data autentificării contractului.
Prima instanța a apreciat că obligația de întreținere are un caracter complex, iar pentru a aprecia îndeplinirea acesteia de către debitori, urmează a se raporta la clauzele concrete stabilite în contract și că, obligația de întreținere stabilită prin contract în sarcina pârâților consta în "procurarea celor necesare traiului (alimente, îngrijire, efectuarea igienei personale și a apartamentului în care locuiește), procurarea de medicamente, asistență medicală, spitalizare în caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu etc.), precum și înmormântarea cu respectarea tuturor datinilor creștinești ortodoxe", obligații care au fost evaluate la suma de 140 Euro lunar, că de esența obligației de întreținere, în general ca și în speță, este îngrijirea cu caracter personal, prestată în favoarea creditorului obligației, în considerarea nevoilor zilnice ale traiului său - alimentare, de igienă, medicale și culturale.
Prima instanta a mai retinut ca din probatoriul administrat a rezultat în mod evident că pârâții nu și-au îndeplinit această parte esențială a obligației lor, intrucat, asa cum rezultă din declarațiile martorelor propuse de reclamant, și, vecine cu reclamantul, doar pârâta a- obișnuiește să îl viziteze pe reclamant, cu o frecvență extrem de redusă, o dată la o săptămână sau la două săptămâni, rămânând la domiciliul acestuia 15-20 de minute, împrejurare care exclude prin ea însăși posibilitatea îndeplinirii obligației de întreținere, în condițiile în care reclamantul are 85 de ani și suferă de numeroase afecțiuni, care îl pun în imposibilitatea de a-și face menajul și de a se deplasa pentru cumpărături, ca martorele au atestat că, atunci când venea, pârâta nu îi aducea nimic reclamantului, cumpărăturile le face singur pe timp, respectiv i le fac martorele când este vreme urâtă, ca reclamantul își gătește singur sau este ajutat de vecini.
Prima instanta a mai retinut ca in privința obligației de igienizare a apartamentului în care locuiește, stabilită prin contract, din referatele de anchetă socială depuse la dosar, efectuate de Autoritatea Tutelară, din declarațiile martorelor propuse de reclamant și chiar din declarațiile martorului propus de pârâți, care îl vizita lunar pe reclamant pentru a citi repartitoarele, instanța a reținut că acest apartament este într-o stare de mizerie avansată, iar reclamantul, în ciuda vârstei extreme, este obligat să își spele singur lucrurile, manual.
Prima instanța a apreciat că această gravă situație nu își poate găsi justificarea, cum afirmă pârâții și cum a recunoscut reclamantul la interogatoriu, în refuzul reclamantului de a folosi aspiratorul, în condițiile în care tot el era acela care achita factura privind curentul electric, deoarece, chiar și această ipoteză nu echivalează cu un refuz total al reclamantului, care să îi pună pe pârâți în imposibilitatea totală a îndeplinirii obligației lor.
În ceea ce privește asistența medicală, prima instanța a reținut că din declarațiile martorelor și din zecile de bonuri fiscale depuse de reclamant în original la dosar, instanța constată că pârâții nu și-au îndeplinit nici această obligație, întrucât reclamantul își cumpăra din banii proprii medicamentele, singur sau ajutat de vecini și a fost însoțit de martora la spitale pentru investigații medicale, iar nu de pârâți, iar împrejurarea că pârâții au "facilitat" înscrierea reclamantului la un medic de familie care este sora pârâtului, fără a-l însoți propriu-zis în acest scop, nu are relevanță, fiind de notorietate că înscrierea la un medic de familie este mai mult o favoare tăcută medicului respectiv, decât pacientului, iar declarația extrajudiciară a acestui medic, lipsită de valoare probatorie, potrivit cu care cunoaște că fratele său cumpăra medicamente pentru reclamant, nu este susținută de nici o altă probă.
Prima instanța a constatat că, în afara acestor prestații cu caracter personal, prin contractul în discuție s-a stabilit în sarcina pârâților achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu etc.) și că toate chitanțele privind achitarea acestora se află pe numele reclamantului, în posesia lui și în original, iar afirmațiile pârâților în sensul că ei erau aceia care plăteau aceste utilități, dar apoi înmânau chitanțele reclamantului, aflându-se în imposibilitatea morală de a întocmi o dovadă, nu sunt susținute.
Prima instanța a apreciat că incidența imposibilității morale de preconstituire a înscrisurilor doveditoare este discutabilă în speță, având în vedere natura raporturilor dintre părți care este esențialmente patrimonială.
În al doilea rând, prima instanța a apreciat că, trecând peste acest aspect, chiar considerând admisibile probele testimoniale, între declarațiile martorilor audiați există contradicții, ca în timp ce martorele propuse de reclamant arată că pârâții nu și-au îndeplinit niciodată aceste obligații, martorul, propus de pârâți, afirmă că în ultimii ani a încasat întreținerea atât de la reclamant cât și de la pârâți, ceea ce este o dovada a neîndeplinirii obligațiilor înscrise în contract, unde s-a stabilit ca toate utilitățile să fie achitate de pârâți.
Prima instanța a apreciat că declarațiile martorei nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar, aceasta afirmând că, în calitatea sa de lucrător poștal, a încasat lunar de la pârâți contravaloarea facturilor pentru utilități și, cu toate acestea, după cum a afirmat în ședința publică, semnătura sa era doar pe două dintre chitanțele lunare din ultimii ani, care aparțineau reclamantului, și nu se vede cum ar fi putut martora să ateste dacă facturile plătite de pârâți la alți colegi ai săi, erau pentru utilitățile reclamantului sau pentru cele ale pârâților.
Prima instanța a reținut și împrejurarea că în noiembrie 2006 reclamantul a promovat o acțiune în rezoluțiunea contractului de întreținere, la care a renunțat, părțile încheind cu acea ocazie o declarație, în care pârâții recunosc neîndeplinirea integrală a obligațiilor și se angajează ca în viitor să asigure reclamantului un trai civilizat, ceea ce nu s-a întâmplat, că împrejurarea că de la introducerea acțiunii, reclamantul a refuzat să mai primească sumele pe care pârâții au reînceput să i le ofere, este firească și nu are relevanță, ca și alte înțelegeri patrimoniale dintre părți, care nu sunt cuprinse în contractul ce face obiectul cauzei, considerente pentru care instanța a admis acțiunea și a dispus rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 99/13.10.2005 de, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 274.pr.civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel motivat pârâții și a, aratand că însăși instanța de fond a reținut in mod corect ca de esența obligației de întreținere este îngrijirea cu caracter personal prestata in favoarea creditorului obligației, in considerarea nevoilor zilnice ale traiului sau - alimente, igiena, medicale si cultural, toate aceste nevoi fiind evaluate la suma de 140 Euro lunar, insa instanța de fond a reținut mod greșit situația de fapt, astfel ca in mod eronat a fost reținuta culpa in sarcina paraților, instanța apreciind ca aceștia nu si-au îndeplinit obligațiile contractuale, ca martora suferă de o boala psihica, aspect neconsemnat de către instanța de fond, aceasta apreciind ca acest fapt nu prezintă relevanta, iar cât despre afirmațiile martorei, aceasta nu poate aprecia ca parata ii vizitează pe reclamant o data pe săptămâna sau la doua săptămâni, atâta vreme cat aceasta locuiește in acel bloc doar doua săptămâni pe luna, celelalte doua locuind la fiica sa, ca in aceste condiții, apreciază ca declarațiile celor doua martore nu pot fi apreciate de instanța ca fiind utile, concludente si pertinente soluționării cauzei, determinând instanța sa aprecieze ca parații nu si-au îndeplinit obligațiile contractuale.
Față de aspectul privind igienizarea apartamentului, apelantii au aratat ca instanța de fond reține în mod greșit culpa în sarcina paraților, în condițiile în care aceștia au fost puși în imposibilitate de a pătrunde in apartament și de a proceda la efectuarea igienizării lui, că acest lucru precum si alte refuzuri ale intimatului-reclamant au fost aduse in scris la cunoștința Autorității Tutelare, insa s-au lovit de lipsa de interes și colaborare a Autorității față de acest aspect.
În ce privește serviciile medicale, apelantii au arătat că în ce privește medicul de familie, înscrierea reclamantului la acest medic a fost făcută pentru ca reclamantul sa beneficieze de serviciile medicale de specialitate periodice, in considerarea faptului ca acesta sufera de grave afectiuni, ca reclamantul a beneficiat de controale medicale de specialitate periodice, facilitandu-i-se asistenta medicala, procurarea de medicamente etc.
În ce privește costurile aferente utilităților, apelantii au aratat ca instanța de fond în mod greșit a reținut că pârâții nu și-au îndeplinit această obligație, întrucât apelanții au achitat aceste utilități cu buna credință, chitanțe1e fiind tot timpul predate intimatului reclamant, iar faptul că intimatul reclamant mergea singur și achita întreținerea nu înseamnă că banii nu proveneau de la apelanți. Apelantii au mai aratat ca prin contractul a carei rezolutiune se solicita s-a stipulat in mod expres ca creditorul obligatiei de intretinere sa administreze personal suma de bani care constituie contravaloarea obligatiilor de intretinere atat timp cat sanatatea ii permite acest lucru.
Apelantii au mai aratat ca in mod gresit prima instanta retinut ca declaratia martorei nu se coroboreaza cu nici o alta proba din dosar, ca instanta nu a luat in considerare si afirmatia acesteia privind faptul ca i-a vazut pe paratii sau pe mama acestora achitand facturile, de regula, pentru utilitati, asa incat faptul ca aceasta nu si-a recunoscut semnatura decat pe doua dintre chitantele aratate de reclamant in instantei coroborat cu faptul ca aceasta i-a vazut venind pe parati in incinta postei sa achite utilitati nu inseamna ca acestea nu au fost achitate la alte ghisee si, firect, semnatura era a altui lucrator postal pe acele chitante.
Apelantii au mai aratat ca in mod gresit prima instanta a retinut ca actiunea anterioara promovata de reclamant in anul 2006 fost retrasa la insistentele apelantilor, intrucat renuntarea reclamantului la acea actiune s-a datorat faptului ca reclamantul era bolnav, lucru afirmat chiar in adresa sa catre Autoritatea Tutelara si chiar in sedinta publica din data pronuntarii.
Apelantii au aratat că susținerile reclamantului nu sunt întemeiate intrucat apelanții au stabilit cu intimatul-reclamant ca, in afara prestatiilor stipulate in contract, sa ii ofere acestuia 100 lei lunar si inca 100 lei sa ii verse intr-un cont in care el va acea drept de semnatura pentru a economisi o suma suficienta in vederea efectuarii unei operatii, ca in afara de banii oferiti lunar in numerar, apelantii si-au respectat totate obligatiile stipulate in contractul de intretinere, aducând reclamantului alimente, mâncare gatita, medicamente, a fost înscris la un medic de familie, rudă cu apelanții, tocmai pentru a fi îngrijit si consultat clinic in mod constant, i-a fost plătită lunar întreținerea și ale cheltuieli aferente cum sunt curentul electric, telefonul, gazele, etc. ca in luna ianuarie a anului 2007, printr-o declaratie intimatul-reclamant recunoaste ca a primit suma de 2000 lei, care a fost depusa la banca pentru o eventuala operatie, iar verbal a stabilit impreuna cu apelantii-parati ca acestia din urma sa ii dea lunar suma de 250 lei prin mandat postal, insa reclamantul a refuzat tot timpul banii proveniți de la apelanți, punandu-i pe aceștia in imposibilitate de a-si îndeplini obligația asumată față de acesta, iar ulterior din aprilie 2007, reclamantul a refuzat în mod constant să primească de la apelanți și alte prestații (mancarea gatita, alimentele cumparate, propunand apelantilor-parati sa ii ofere aestuia suma de 20.000 euro renuntand cu condiția de a renunța la celelalte prestații ale acestora, propunere refuzată de apelanți, întrucât acești bani puteai fi folosiți înalte scopuri, astfel că reclamantul putea rămâne fară cele necesare unui trai decent.
Consideră apelanții că refuzul intimatului reclamant de aam ai primi prestațiile apelanților conform contractului se datorează interesului intimatului eaî ncheia un contract de întreținere cu o altă persoană, fapt afirmat si de către martorul.
Prin decizia civila nr. 1288/10.10.2008 Tribunalul B - Sectia a V-a Civila a respins ca nefondat apelul formulat de apelantii-parati si i-a obligat pe acestia la 800 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel instanta de apel a retinut urmatoarele:
"Obligațiile pârâților apelanți decurg din conținutul contractului de întreținere, în cererea de chemare în judecată specificându-se că începând cu septembrie 2005 pârâții au executat parțial obligația asumată, după care în timp nu au mai prestat în nici o formă întreținere reclamantului.
Critica adusă în apel sentinței apelate în sensul că instanța de fond a reținut în mod greșit situația de fapt, apreciind că obligația asumată de pârâți nu a fost în mod culpabil executată nu este întemeiată întrucât, declarațiile martorilor la care se face referire în sentința de fond și din care rezultă neexecutarea obligațiilor asumate de către pârâți se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în faza apelului prin care se confirma faptul că reclamantul intimat își făcea singur și cu dificultate cumpărăturile, era ajutat de vecini la gătit, transportul alimentelor, locuința acestuia fiind neîngrijită, pârâții apelanții fiind văzuți foarte rar în vizita la reclamant.
Apărările apelanților în sensul că nu au mai putut avea acces la locuința reclamantului, fiind puși în situația de a apela la serviciile autorității tutelare nu au fost dovedite în cauză, din nici o probă a dosarului nerezultând refuzul reclamantului de a primi întreținerea, ancheta socială efectuându-se de către reprezentanții Primăriei sector 1 la cererea reclamantului intimat, ocazie cu Care s-a constatat ca locuința acestuia nu era igienizată.
Declarația martorei audiată în faza apelului la propunerea apelanților nu poate fi reținută întrucât susținerile acesteia în ce privește executarea obligației de către debitorii apelanți sunt contradictorii, aceasta declarând că apelanții achitau prin serviciul poștal contravaloarea utilităților pentru apartamentul reclamantului în perioada în care martora era angajata a Poștei, însă acest lucru se întâmpla anterior încheierii contractului întrucât martora declara că nu mai lucrează la poștă de cca. 10 ani.
Mai susține martora că a mers o singură dată în locuința reclamantului unde a rămas foarte puțin timp, împrejurarea că pârâții debitori l-au ajutat pe reclamant la igienizarea apartamentului fiindu-i adus la cunoștință de către aceștia, astfel încât nu se poate reține că martora a luat cunoștință în mod direct și succesiv de starea în care se afla locuința reclamantului de la momentul încheierii convenției părților.
Aceasta a arătat că i-a văzut pe apelanți cumpărând alimente din piață, sau aduse din provincie, menționând că acestea erau pentru reclamant doar pornind de la prezumția că apelanții se îndreptau către locuința reclamantului, dar nu i-a văzut pe aceștia predându-l aceste alimente, aceeași situație putând fi reținută și în ce privește medicamentele.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă ca plată utilităților s-a făcut de către reclamant, direct, apelanții nedovedind faptul că au achitat în numele reclamantului aceste utilități sau ca sumele necesare proveneau de la ei.
Refuzul reclamantului creditor al obligației în a primi întreținerea nu a fost dovedita în cauza martora B afirmând ca după promovarea acțiunii reclamantul nu a mai permis accesul pârâților debitori în locuința sa, fără a putea face precizări pentru perioada anterioară.
Constând ca instanța de fond a făcut o corectă apreciere asupra situației de fapt la care a aplicat în mod corect normele legale incidente, în temeiul art. 296 civ. tribunalul a respins apelul ca nefondat."
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii - și a-, formuland urmatoarele critici:
"Apreciem că instanța de apel a pronunțat Decizia atacată ignorând apărările apelanților-pârâți și susținute, de altfel, de către înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
. instanței de recurs faptul că, în schimbul apartamentului nr. 63 din B,--42, - se. B,. 4,. 63, sector 1, soții - și a- s-au obligat la prestarea unei obligații de întreținere în favoarea domnului - până la decesul acestuia din urmă, obligație ce curge de la data autentificării acestui contract (13.01.2005) și care constă în procurarea celor necesare traiului (alimente, îngrijire, efectuarea igienei personale și a apartamentului în care locuiește), procurarea de medicamente, asistență medicală, spitalizare în caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc. ), precum și înmormântarea sa cu respectarea datinilor creștinești ortodoxe, obligație evaluate la suma de 140 Euro/luna.
Prin urmare, considerăm că obligațiile asumate de către pârâți recurenți prin contract nu constau în remiterea către acesta a sumei de 140 euro, ci în procurarea de alimente, medicamente, asistență medicală, spitalizare în caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc. ), precum și înmormântarea sa cu respectarea datinilor creștinești ortodoxe, astfel cum s-a prevăzut în mod expres în cadrul contractului mai sus menționat.
Față de acest aspect, rugăm instanța de recurs să observe faptul că, prin contractul a cărui rezoluțiune a fost solicitată de către reclamant, se prevede în mod expres că: "În. schimbul acestui apartament soții și a- sunt obligați la prestarea unei obligații de întreținere în favoarea domnului - până la decesul acestuia din urmă, obligație ce curge de astăzi, data autentificării acestui act și care constă în procurarea celor necesare traiului (alimente, îngrijire, efectuarea igienei personale și a apartamentului în care locuiește), procurarea de medicamente, asistență medicală, spitalizare în caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc. ), precum și înmormântarea sa cu respectarea datinilor creștinești ortodoxe, obligație evaluată la suma de 140 Euro/ luna."
În considerarea celor arătate mai sus, considerăm că aprecierile intimatului-reclamant și reținute de către instanță cu privire la remiterea sumei de 140 euro lunar către acesta, făcute prin reprezentant sunt eronate, și nu fac decât sa schimbe natura unui contract de întreținere care are ca obiect o obligație de a face și nu de a da, așa cum urmărește intimatul reclamant.
Astfel,
Cu privire la natura contractului de intretinere,
In mod vadit de esenta obligatiei de intretinere este ingrijirea cu caracter personal prestata in favoarea creditorului obligatiei,
In considerarea nevoilor zilnice ale traiului sau alimente, igiena, medicale si cultural.
In cauza care formeaza obiectul dosarului, toate aceste nevoi au fost evaluate la suma de 140 euro lunar.
Pe de altă parte, considerăm că, instanța de apel a reținut în mod greșit situația de fapt astfel că în mod eronat a fost reținută culpa în sarcina recurenților-pârâți, instanța apreciind că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale.
Față de aspectul privind igienizarea apartamentului, instanța de apel la fel ca și instanța de fond au reținut în mod greșit culpa în sarcina pârâților, în condițiile în care aceștia au fost puși în imposibilitate de a pătrunde în apartament și de a proceda la efectuarea igienizării lui, ulterior datei la care reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată împotriva recurenților-pârâți.
Aceste aspecte au fost reținute de către cele două instanțe de judecată, în pofida faptului că recurenții-pârâți au învederat instanței că acest lucru precum și alte refuzuri ale intimatului-reclamant au fost aduse în scris la cunoștința Autorității Tutelare, însă aceștia s-au lovit de lipsa de interes și colaborare a Autorității față de acest aspect.
De asemenea, dorim să învederăm instanței de recurs, faptul că, intimatul-reclamant, a beneficiat de ajutorul recurenților până la data la care acesta i-a chemat în judecat, dată la care, aceștia au fost puși în imposibilitate de a pătrunde în apartamentul acestuia.
Față de acest aspect, nu pot fi reținute declarațiile martorului, date în fața instanței de apel, referitor la ajutorul primit de către intimat din partea acestuia, pentru simplul motiv că acesta declara că îl cunoaște pe intimat de circa 7 ani, dar că îi oferă ajutorul din anul 2007.
Prin urmare, este lesne de înțeles că până în anul 2007 intimatul a beneficiat de ajutorul recurenților, care au avut grijă de intimat, însă începând cu anul 2007, intimatul i-a pus în imposibilitate pe recurenți să își îndeplinească obligațiile de întreținere față de acesta.
De asemenea, rugăm instanța de recurs, să observe faptul că toate constatarile instantei din apel, referitoare la mizeria existenta in apartamentul intimatului, la faptul ca acesta era insotit la spital de catre terte persoane, faptul ca isi spala, singur etc. au intervenit ulterior introducerii cererii de chemare in judecata impotriva paratilor.
În privința serviciilor medicale, acordate intimatului-reclamant de către apelanții-pârâți, nu considerăm că înscrierea acestuia la un medic de familie rudă cu familia, presupune că s-a făcut pentru a-i face un serviciu medicului respectiv și nicidecum intimatului-reclamant așa cum a reținut instanța de judecată.
Acest lucru s-a făcut tocmai pentru ca acesta să beneficieze de servicii medicale de specialitate periodice, în considerarea faptului că acesta suferă de grave afecțiuni.
Acesta a beneficiat de controale medicale de specialitate periodice, facilitându-i-se asistența medicală, procurarea de medicamente etc.
În ceea ce privește costurile aferente utilităților, instanța a reținut că aceștia nu și-au îndeplinit aceste obligații, ținând cont de faptul că achitarea lor se făcea pe numele reclamantului, acestea fiind în posesia lui.
ață de acest aspect, învederăm instanței de recurs că recurenții-pârâți au achitat utilitățile dar ca fiind de bună-credință chitanțele au fost tot timpul predate intimatului-reclamant. Așa se explică faptul că aceste chitanțe sunt în posesia intimatului-reclamant, recurenții-pârâți negândindu-se să își întocmească dovezi în acest sens.
instanța de recurs, să observe că prin contractul a cărei rezoluțiune se solicită, s-a stipulat în mod expres că creditorul obligației de întreținere să administreze personal suma de bani care constituie contravaloarea obligațiilor de întreținere atât timp cât sănătatea îi permite acest lucru.
Prin urmare, faptul că intimatul-reclamant mergea singur și achita întreținerea nu înseamnă că banii nu proveneau de la recurenții-pârâți.
Așa cum am învederat și în fața celorlalte două instanțe de judecată, susținerile reclamantului sunt neîntemeiate, și în considerarea următoarelor argumente:
Astfel cum am învederat și instanței de fond, am stabilit cu intimatul reclamant că, în afara prestațiilor stipulate în contract, să îi oferim acestuia 100 lei lunar și încă 100 lei să îi vărsăm într-un cont în care el va avea drept de semnătură pentru a economisi o sumă suficientă în vederea efectuării unei operații.
De asemenea, afară de banii oferiți lunar în numerar, apelanții-pârâți și-au respectat toate obligațiile stipulate în contractul de întreținere (i-au fost aduse alimente, mâncare gătită, medicamente, a fost înscris la un medic de familie, rudă cu apelanții tocmai pentru a fi îngrijit și consultat clinic în mod constant, i-a fost plătită lunar întreținerea, și alte cheltuieli aferente precum curentul electric, telefonul, gazele, etc.
n luna ianuarie a anului 2007, printr-o declarație intimatul-reclamant recunoaște că a primit suma de 2000 lei, care a fost depusă la bancă pentru o eventuală operație, iar verbal a stabilit împreună cu recurenții-pârâți ca aceștia din urma să îi dea lunar o suma de 250 lei prin mandat poștal.
Însă, intimatul-reclamant a refuzat să primească banii punându-i pe recurenții-pârâți în imposibilitate de a-și îndeplini obligația stabilită cu acesta.
Facturile de întreținere și alte utilități au fost achitate, medicamentele au fost cumpărate tot de către recurenții-pârâți, intimatul-pârât fiind vizitat și îngrijit periodic de către debitorii obligației de întreținere.
Începând cu luna aprilie 2007, intimatul reclamant a refuzat în mod constant să primească mâncarea gătită, alimentele cumpărate, propunând recurenților-pârâți să îi ofere acestuia suma de 20 000 euro renunțând în schimb la celelalte prestații ale lor. Aceasta propunere a fost însă refuzată motivându-i-se acestuia că acești bani pot fi cheltuiți sau pot fi dați rudelor sale și în felul acesta rămânând fără cele necesare unui trai decent.
Considerăm că refuzul creditorului obligației de întreținere de a permite debitorilor aceleiași obligații de întreținere se justifică prin interesul acestuia de a încheia contract de întreținere cu o altă persoană, lucru afirmat și în ședința publică din data pronunțării de către martorul, și consemnat de către instanța de fond.
preciem susținerile privind intimatului-reclamant ca neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către apelanții-pârâți ca fiind neîntemeiate, instanța de fond și cea de apel, reținând în mod greșit situația de fapt și aplicând în mod greșit dispozițiile legii când a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere cu rezervarea dreptului de uzufruct viager autentificat sub nr. 99/13.01.2005 de către BNP.
În considerarea celor menționate mai sus, rugăm ță de recurs să dispună admiterea recursului, modificarea în tot a Deciziei atacate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată."
In recurs a fost depusa la dosar copie de pe fisa medicala a reclamantului, din care rezulta datele la care acesta a fost consultat de medicul de familie.
Analizand lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Intimatul-reclamant a invocat exceptia nulitatii recursului in conformitate cu dispozitiile art. 306 alin. 1 coroborat cu dispozitiile art. 304.proc.civ. aratand ca motivele invocate de catre recurenti nu se incadreaza in nici unul din cele 9 cazuri prevazute de art. 304.proc.civ. fiind aparari de fond ce vizeaza netemeinicia si nu nelegalitatea hotararilor atacate.
Cu privire la aceasta exceptie, curtea urmeaza sa o respinsa ca nefondata, avand in vedere ca recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9.proc.civ. iar din motivele de recurs invocate rezulta ca temeiul de drept indicat este aplicabil, sustinerile din recurs vizand gresita interprerare si aplicarea a legii de catre primele doua instante.
Pe fondul cauzei, curtea retine urmatoarele:
Prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 99/13.01.2005 de BNP s-a stabilit ca in schimbul nudei proprietati asupra apartamentului situat in B,--42, -. 4,. B,. 63, sect. 1, "sotii si a sunt obligati la prestarea unei obligatii de intretinere in favoarea domnului - pana la decesul acestuia din urma, obligatie ce curge de astazi, data autentificarii acestui act si care consta in procurarea celor necesare traiului (alimente, ingrijire, efectuarea igienei personale si a apartamentului in care locuieste), procurarea de medicamente, asistenta medicala, spitalizare in caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utiliatatilor apartamentului (telefon, electricitate, intretinere, cablu, etc), precum si inmormantarea sa cu respectarea datinilor crestinesti ortodoxe, obligatie evaluata la suma de 140 euro/luna."
In acelasi contract a fost stipulata si urmatoarea clauza: "Subsemnatul -, mentionez expres ca doresc ca suma de bani ce constituie contravaloarea prestatiei debitorilor obligatiei de intretinere sa fie administrata personal de mine atat timp cat sanatatea imi va permite, urmand ca in cazul in care starea sanatatii mele se va deteriora, aceasta suma de bani sa fie administrata de debitorii obligatiei de intretinere, conform solicitarilor si nevoilor mele de la data respectiva."
de clauzele contractului, curtea retine ca executarea obligatiilor se putea face fie in natura, fie prin plata unor sume de bani, fie in forma mixta, tinandu-se seama de dorinta exprimata expres de reclamant in sensul de a administra personal suma de bani ce constituie contravaloarea prestatiei debitorilor obligatiei de intretinere, atat timp si in masur ain care cat sanatatea ii permitea.
Ca atare, nu pot fi retinute ca relevante detinerea de catre reclamant a originalului chitantelor de plata a utilitatilor sau plata personala a cheltuielilor de intretinere, intrucat plata putea fi facuta si personal de catre reclamant din sumele de bani date de parati cu titlu de contravaloare a intretinerii. In plus, intrucat contractele de utilitati si cheltuielile de intretinere la bloc erau pe numele reclamantului, acesta fiind uzufructuar al apartamentului, era firesc ca paratii, chiar atunci cand plateau personal aceste utilitati, sa inmaneze chitantele de plata reclamantului, pentru ca acesta sa fie in masura sa aiba controlul asupra sumelor facturate cu titlu de intretinere si utilitati.
Or, singura perioada in care s-a facut dovada ca paratul a fost restant la plata intretinerii este cea mentionata in declaratia incheiata intre parti ulterior incheierii contractului de intretinere, din care rezulta ca la data incheierii acestei declaratii reclamantul avea o datorie la intretinere de 4 milioane lei. Totusi, aceasta imprejurare nu poate fi retinuta in culpa paratilor intrucat in perioada respectiva partile erau in litigiu, iar in cererea adresata Autoritatii Tutelare de catre reclamant acesta recunoaste ca incepand cu septembrie 2007 refuzat sa mai primeasca bani de la parati, asa incat acumularea restantelor la intretinere s-a realizat din culpa reclamantului.
In ce priveste igienizarea apartamentului, curtea retine ca reclamantul a recunoscut la interogatoriu ca nu a permis paratei sa faca in apartament curatenie cu aspiratorul. Or, reclamantul a justificat acest refuz prin faptul ca utilizarea aspiratorului determina consumul de curent. Curtea nu poate retine ca temeinica justificarea reclamantului, intrucat contravaloarea utilitatilor, inclusiv a curentului electric, era suportata, conform contractului, de catre parati, asa ca nu putea reprezenta o temeinica justificare pentru refuzul de a i se face curat prin utilizarea aspiratorului. Pe de alta parte, in masura in care reclamantul ar fi avut conditii speciale cu privire la modul in care sa i se realizeze curatenia sau sa ii fie prestate alte componente ale obligatiei de intretinere, aceste conditii speciale ar fi trebuit sa fie negociate si inscrise in contract, pentru ca paratii sa aiba cunostinta de modul in care li se pretinde realizarea unor anumite activitati din obligatia de intretinere. In lipsa unor astfel de clauze contractuale si in lipsa unei justificari temeinice determinata de imprejurari ulterioare incheierii contractului, refuzul reclamantului de a i se faca curatenie in apartament cu ajutorul aspiratorului apare nejustificat, iar prin intermediul acestui refuz reclamantul a fost cel care a impiedicat pe reclamanti sa indeplineasca aceasta parte a obligatiei de intretinere, intrucat folosirea aspiratorului pentru realizarea curateniei este mijlocul folosit in mod uzual si nu se poate pretinde paratilor sa isi realizeze obligatiile in alt mod decat cel uzual, decat in masura in care modalitatile speciale au fost mentionate in contract sau decurg in mod implicit din imprejurari survenite ulterior incheierii contractului.
Cat priveste realizarea cumparaturilor si prepararea hranei, curtea constata ca, raportat la clauza din contract prin care reclamantul si-a exprimat dorinta de a administra singur contravalorea baneasca a obligatiei de intretinere atat timp cat sanatatea ii permite, nu pot fi retinute ca relevante declaratiilor martorilor care au aratat ca l-ar fi ajutat pe reclamant cu aceste cumparaturi si prin oferirea ocazionala a hranei preparate, atat timp cat nu s-a facut dovada ca la momentele mentionate de martori starea sanatatii reclamantului nu ii permitea sa faca singur cumparaturile sau sa isi prepare hrana. Totodata, din nici o proba nu rezulta ca reclamantul ar fi adus la cunostinta paratilor ca starea sanatatii nu ii permitea la un moment dat sau in anumite perioade sa administreze singur contravaloarea baneasca a prestatiei si sa le fi solicitat indeplinirea obligatiei de intretinere in natura, partial sau total. Or, de preferinta exprimata de reclamant in contract, pentru ca paratilor sa li se poata imputa neindeplinirea in natura a obligatiei de intretinere trebuia ca mai intai reclamantul sa le aduca la cunostinta imprejurarea ca starea sanatatii sale nu ii permite o anumita perioada sa se administreze singur. O astfel de dovada nu s-a realizat in cauza.
In plus, la interogatoriu reclamantul a recunoscut ca pe perioada iernii paratii s-au deplasat la cumparaturi pentru reclamant, dar ca aceasta deplasare s-a realizat doar sambata, cand paratii erau liberi. Or, curtea apreciaza ca aprovizionarea saptamanala constituie o modalitate satisfacatoare de indeplinire a obligatiei de intretinere constand in procurarea hranei, cu atat mai mult cu cat din probele de la dosar nu rezulta ca reclamantul ar fi avut nevoie de anumite produse care sa trebuiasca a fi achizitionate zilnic sau la intervale de timp mai mici de o saptamana.
De asemenea, in ceea ce priveste asistenta medicala, curtea retine ca reclamantul s-a inscris la un doctor de familie, ruda cu paratii, iar aceasta inscriere s-a realizat din vointa reclamantului, aspect relevat de acesta la interogatoriu. Din fisa medicala depusa in recurs rezulta ca reclamantul a fost consultat de medicul de familie aproape in fiecare luna. Din probele administrate nu rezulta ca reclamantul ar fi solicitat paratilor asigurarea unei asistente medicale mai ample si ca acestia ar fi refuzat sa i-o asigure.
Reclamantul a recunoscut la interogatoriu ca paratii au depus in contul lui suma de 2000 lei pentru o operatie. La interogatoriu a sustinut insa ca aceasta suma de bani i-ar fi fost data pentru a-l determina sa renunte la primul proces declansat in anul 2006, sustinere care insa este contrazisa atat de continutul intelegerii, cat si de afirmatiile pe care reclamantul le-a facut in cererea adresata Autoritatii Tutelare.
De asemenea, din actele de la dosar rezulta ca paratii au trimis reclamantului sume de bani prin mandat postal, insa acestea au fost refuzate de catre reclamant. La interogatoriu reclamantul a recunoscut ca a refuzat primirea sumelor de bani ce i-au fost trimise prin posta, sustinand insa ca acest refuz a fost determinat de imprejurarea ca partile erau in proces. Justificarea data de reclamant refuzului de a primi sumele nu poate fi retinuta de curte, intrucat din copiile mandatelor postale depuse la dosar rezulta ca sumele de bani au inceput a fi trimise incand din luna mai 2007, in timp ce actiunea a fost inregistrata la 18.07.2007. In plus, din scrisoarea adresata de reclamant autoritatii tutelare rezulta ca acesta a mai refuzat si anterior primirea unor sume de bani, respectiv incepand cu luna septembrie 2006 si declansand procesul la 20.11.2006, la primul termen din 14.12.2006 renuntand la judecarea acestuia. Ca atare, de momentul la care refuzurile de primire a sumelor de bani s-au manifestat in raport cu datele de inregistrare a actiunilor de rezolutiune a contractului de intretinere, curtea retine ca refuzul nu a fost justificat de existenta litigiului, cum pretinde reclamantul, ci pentru a putea fundamenta teza neindeplinirii obligatiilor de intretinere de catre parati.
Ca atare, curtea constata ca din probele administrate se poate retine ca paratii nu si-ar fi indeplinit corespuzator obligatiile de intretinere asumate, iar in masura in care parte din obligatiile de intretinere nu au fost realizate in mod corespunzator aceasta diminuare a calitatii prestatiei s-a datorat atitudinii reclamantului, care a impiedicat in mod nejustificat realizarea unora sau altora din prestatiile ce intra in componenta obligatiei de intretinere (realizarea curateniei cu ajutorul aspiratorului, refuzul nejustificat de primire a banilor de la parati), precum si atitudinii oscilante a acestuia in ceea ce priveste modul in care doreste sa i se presteze intretinerea - in bani sau prin contravaloarea baneasca - orice schimbare a starii de sanatate care in opinia reclamantului il punea in imposibilitatea de a se administra singur trebuind sa fie adusa in mod neechivoc la cunostinta paratilor, pentru ca acestia sa inceapa prestarea obligatiei in natura. De asemenea, in masura in care doctorul ii prescria reclamantului o anumita dieta, aceasta trebuia adusa la cunostinta paratilor de catre reclamant pentru ca acestia sa se conformeze acesteia in indeplinirea obligatiei de procurare a alimentelor si de pregatire a hranei, nefiind suficient ca reclamantul sa le aduca la cunostinta paratilor ca sufera de o anumita boala, intrucat dieta nu poate fi lasata la aprecierea paratilor si nici nu se poate cere paratilor sa cunoasca dietele adecvate anumitor boli.
In consecinta, curtea apreciaza ca in mod gresit cele doua instante anterioare au interpretat clauzele contractuale si, implicit, continutul obligatiilor existente intre parti, precum si modul de executare a acestor obligatii convenit de parti si efectiv realizat.
In raport cu cele retinute mai sus, curtea urmeaza sa admita recursul si, modificand in tot decizia recurata, sa admita apelul si, schimband in tot sentinta apelata, va respinge actiunea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
In majoritate:
Respinge exceptia nulitatii recursului ca nefondata.
Admite recursul formulat de recurentii-parati OG- si a-, domiciliati in B,-,. 85,. 2,. 1,. 60, sect. 6 impotriva deciziei civile nr. 1288/10.10.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a V-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimatul-reclamant -, domiciliat in B,--42,. 23,. 1,. 8,. 54, sect. 2.
Modifica in tot decizia recurata in sensul ca:
Admite apelul formulat de apelantii-parati OG- si a- impotriva sentintei civile nr. 16673/30.11.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 2 B in contradictoriu cu intimatul-reclamant -.
Schimba in tot sentinta apelanta in sensul ca.
Respinge ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul - impotriva paratilor OG- si a-.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 31.03.2009.
Presedinte Judecator Grefier
- - - - - -
Red.MS/2 ex.
Cu opinia separata a doamnei judecător - in sensul respingerii recursului ca nefondat.
În motivarea în drept a recursului recuren ții pârâți au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9. proc. civ. "hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
În motivarea în fapt a recursului recuren ț ii au criticat decizia instan ței de apel sub următoarele aspecte:
- interpretarea gre ș ită a clauzelor contractuale, prin re ț inerea altor obliga ții pe care nu le-ar fi îndeplinit decât cele din contract, și astfel stabilirea eronată a culpei contractuale,
- re ținerea în mod greșit a situației de fapt, prin interpretarea probelor administrate, și implicit a culpei în sarcina recurenților-pârâți, instanța apreciind că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale.
Primul motiv de recurs prezentat anterior poate fi încadrat în dispozi țiile art.304 alin.1 pct.8 proc.civ. "instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia".
În ceea ce prive ș te acest motiv de recurs, prin care se sus ț ine interpretarea gre ș ită a clauzelor contractuale, prin re ț inerea altor obliga ții pe care nu le-ar fi îndeplinit decât cele din contract, ș i astfel stabilirea eronată a culpei contractuale, trebuie re ț inut că potrivit clauzelor contractului de între ț inere cu rezervarea dreptului de uzufruct viager autentificat sub nr.99/13.01.2005, păr ț ile au convenit înstrăinarea nudei proprietă ț i asupra imobilului în cauză în schimbul obliga ț iei de între ț inere, în sarcina pârâ ților în cauză și în favoarea reclamantului, care constă în procurarea celor necesare traiului (alimente, îngrijire, efectuarea igienei personale și a apartamentului în care locuiește), procurarea de medicamente, asistență medicală, spitalizare în caz de nevoie, achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc. ), precum și înmormântarea sa cu respectarea datinilor creștinești ortodoxe, obligație evaluată la suma de 140 Euro/luna.
În acela și contract s-a prevăzut ș i clauza potrivit căreiareclamantul menționa expres că dorește ca suma de bani ce constituie contravaloarea prestației debitorilor obliga ției de întreținere să fie administrată personal de el atât timp cât sănătatea îi va permite, urmând ca în cazul în care starea sănătății sale se va deteriora, această sumă de bani să fie administrată de debitorii obligației de întreținere, conform solicitărilor și nevoilor sale de la data respectivă.
În 2006 reclamantul a promovat o ac ț iune de rezolu ț iune a contractului în cauză pentru nerespectarea obliga ț iilor de către pârâ ț i, la judecarea căreia a renun ț at, ajungând la o în ț elegere cu pârâ ții.
Potrivit înscrisului intitulat declara ț ie, păr ț ile au convenit cu privire la modul în care urmau a fi cheltui ț i cei 140 de euro prevăzu ț i în contractul de între ț inere, începând cu 1.01.2007. Astfel, pârâ ț ii s-au obligat să-i asigure reclamantului în fiecare lună bani pentru între ținere, medicamente ș i mâncare pentru diminea ța, seara ș i patru prânzuri în valoare de 260 de lei pe lună, să-i restituie cele 4 milioane restan ț ă pe care nu i le-au dat reclamantului potrivit primei în țelegeri, ș i două milioane restan ță la instalarea de gaze.
ț a de apel a re ținut, prin interpretarea probelor administrate, înscrisuri, martori, interogatorii, că reclamantul intimat își făcea singur și cu dificultate cumpărăturile, era ajutat de vecini la gătit, transportul alimentelor, locuința acestuia fiind neîngrijită, pârâții apelanții fiind văzuți foarte rar în vizita la reclamant, că din nici o probă a dosarului nu rezultă refuzul reclamantului de a primi întreținerea, că din înscrisurile depuse la dosar rezultă ca plată utilităților s-a făcut de către reclamant, direct, apelanții nedovedind faptul că au achitat în numele reclamantului aceste utilități sau că sumele necesare proveneau de la ei, astfel că pârâ ții nu ș i-au respectat următoarele obliga ții contractuale: procurarea celor necesare traiului (alimente, îngrijire, efectuarea igienei personale și a apartamentului în care locuiește), achitarea costurilor aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc.).
Astfel, nu este întemeiată critica recuren ț ilor în sensul că instan ț a de apel ar fi schimbat natura obliga ț iei de între ținere dintr-una de a face într-una de a da, adică de a plăti o sumă de bani.
În ceea ce prive ș te faptul că în acela și contract s-a prevăzut ș i clauza potrivit căreia reclamantul men ț iona expres că dore ș te ca suma de bani ce constituie contravaloarea presta ț iei debitorilor obliga ț iei de între ț inere să fie administrată personal de el atât timp cât sănătatea îi va permite, urmând ca în cazul în care starea sănătă ț ii sale se va deteriora, această sumă de bani să fie administrată de debitorii obliga ț iei de între ținere, conform solicitărilor ș i nevoilor sale de la data respectivă, recuren ț ii nu au sus ț inut că ar fi trebuit să-i plătească reclamantului această sumă de bani, pe motivul că acesta nu le-ar fi notificat faptul că sănătatea nu îi mai permite să se îngrijească singur, ci dimpotrivă, că obliga ț ia lor este o obliga ț ie de a face, de a presta între ț inere în fapt, iar nu de a da o sumă de bani, astfel că nu se pune problema dacă reclamantul i-a în ș tiin țat despre acest fapt și dacă astfel ș tiau că trebuie să- ș i execute obliga ț ia de între ț inere ( de esen ț a căreia fiind "îngrijirea cu caracter personal prestata în favoarea creditorului obliga ției, în considerarea nevoilor zilnice ale traiului sau alimente, igiena, medicale si cultural", ș a cum sus ț in chiar recuren ții), și nu să plătească suma de 140 euro lunar, cu privire la plata căreia nu s-a făcut de altfel nicio dovadă.
Reclamantul a sus ț inut în ac țiune că începând cu septembrie 2005 pârâții au executat parțial obligația asumată, după care în timp nu au mai prestat în nici o formă întreținere reclamantului.
În ceea ce prive ș te al doilea motiv de recurs prin care se sus ț ine re ținerea în mod greșit a situației de fapt, prin interpretarea probelor administrate, și implicit a culpei în sarcina recurenților-pârâți, instanța apreciind că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, consider că șa cum a fost formulat vizează temeinicia hotărârii atacate ș i nu poate fi încadrat în dispozi țiile art. 304 alin.1C. proc. civ. potrivit căruia modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în situațiile prevăzute la punctele 1-9 ale acestui articol, numai pentru motive de nelegalitate.
Punctele 10 "când instan ț a nu s-a pronun țat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii" ș i 11"când hotărârea se întemeiază pe o gre ș eală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate" ale art.304 proc.civ. care admiteau posibilitatea criticării în recurs a deciziei pronun ț ate de instan ț a de apel pentru motive de netemeinicie au fost abrogate pct.11 prin art.I pct.112 din OUG nr.138/2000, iar pct.10 prin Legea nr.219/2005, prin Legea nr.195/2004 introducându-se expres în alin.1 cerin ța ca motivele invocate să vizeze doar nelegalitatea.
Cu privire la aceste motive nu se poate sus ț ine nici că ar fi întemeiate raportat la dispozi ț iile art.304 alin.1pct. 7"când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii",având în vedere că instan ța de apel ș i-a motivat hotărârea arătând concret de ce a re ț inut anumite declara ții de martori ș i pe altele nu, prin coroborarea probelor administrate de către ambele păr ț i, de ce a considerat nedovedite anumite preten ții ș i dovedite pe celelalte, ca răspuns la motivele de apel ale reclaman ț ilor prin care criticau modul cum a re ț inut prima instan ț ă din probele administrate situa ț ia de fapt. Prin acest motiv de recurs recuren ț ii nu au făcut decât să reia acest motiv de apel, fără să arate de ce ar fi nelegală decizia instan ț ei de apel, sub acest aspect, ce dispozi ț ii legale a încălcat instan ț a de apel când a interpretat probele administrate re ț inând situa ț ia de fapt de care sunt nemul ț umi ț i recuren ții.
În spe ț ă nu se pune problema dacă ace știa ș i-au îndeplinit obliga ț iile contractuale după ce au fost chema ț i în judecată de către reclamant prin prezenta ac țiune, ci dacă ș i le-au îndeplinit anterior formulării ac țiunii, dacă reclamantul avea motive astfel să îi dea în judecată, ceea ce au ș i re ț inut instan țele de fond, neexecutarea putând duce la rezilierea contractului chiar dacă era ș i numai de o lună înainte de formularea ac țiunii, dat fiind caracterul acesteia.
De și consider că motivele ț inând de interpretarea probelor nu pot fi motive de nelegalitate care să poată fi astfel încadrate în dispozi ț iile art.304 pct.1-9, fiind neavenite, voi puncta totu și câteva aspecte.
Ț inând cont că reclamantul i-a mai chemat în judecată anterior acestei ac ț iuni, la care acesta a renun ț at ulterior ca urmare a ajungerii la o în ț elegere cu pârâ ț ii, ace ș tia nu pot invoca faptul că au fost de bună credin ță, achitând utilitățile, dar predând chitanțele tot timpul intimatului-reclamant, șa explicându-se faptul că aceste chitanțe sunt în posesia intimatului-reclamant, recurenții-pârâți negândindu-se să își întocmească dovezi în acest sens. Astfel că ace știa trebuiau să ș i imagineze că reclamantul i-ar mai putea chema în judecată în viitor. Recuren ț ii trebuiau să facă dovada plă ț ii acestor sume aferente utilităților apartamentului (telefon, electricitate, întreținere, cablu, etc.), neputându-i-se impune reclamantului să facă o probă negativă, adică a faptului că nu a primit banii. El a făcut dovada că aceste utilită ț i au fost plătite de el, prin emiterea chitan țelor pe numele lui, ș i prin de ț inerea originalelor acestor chitan ț e, ce reprezintă o prezum ț ie că au fost plătite de el din banii lui. Dacă erau plătite de recuren ț i nimic nu i-ar fi împiedicat să ceară persoanei care îi încasa să treacă numele lor pe chitan ța în care se atestă de la cine s-au primit banii ș i pentru ce anume. Potrivit art.1169 civ. cel care face o sus ț inere în fa ț a instan ței trebuie să o probeze.
Astfel, având în vedere că s-a re ț inut în spe ț ă, din interpretarea probelor de către instan ț ele de fond că reclamantul este cel care plătea inclusiv curentul, pare rezonabil refuzul acestuia de a se face curat în apartament cu aspiratorul. Oricum dacă recuren ții ar fi dorit într-adevăr să ș i îndeplinească această obliga ție contractuală ar fi găsit ș i alte modalită ț i care să nu fie prea împovărătoare pentru a realiza igienizarea locuin ț ei care în mod evident nu constă doar în folosirea aspiratorului. În orice caz în recurs recuren ț ii au sus ț inut că doar după formularea ac ț iunii reclamantul nu le-a mai permis să îi igienizeze apartamentul, instan ț ele de fond nere ț inând ca motiv de admitere a ac ț iunii eventuala neîndeplinire a obliga ț iilor după formularea ac ț iunii, aspect men ț ionat expres în sentin ț
Pentru aceste motive am considerat nefondat recursul.
JUDECĂTOR
Președinte:Antonela Catalina BratuianuJudecători:Antonela Catalina Bratuianu, Melania Stanciu, Mihaela
