Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 2183/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.2183/R/2008
Ședința publică din 6 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Țuluș
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Management UV prin lichidator SC "SRL împotriva deciziei civile nr. 40 din 12 mai 2008 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimații pârâți, și CEC SA Sucursala B, având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimaților pârâți, și, din Baroul Bistrița cu împuternicire avocațială depusă în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj - secția comercială, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu, pune în discuția reprezentantei intimaților, în baza art.304 pct.3 pr. civ. natura juridică a acțiunii și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentanta intimaților pârâți arată că in situația în care instanța apreciază litigiu ca fiind de natură comercială competent să judece este tribunalul comercial ca instanță de fond, iar dacă litigiul este considerat ca fiind civil arată că judecătoria s-a pronunțat în mod corect ca și competență.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetență materială.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3633/2007 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr-, prima instanță respinge acțiunea civilă precizată, formulată de reclamanta MANAGEMENT UV, cu sediul în B,-,. B,. 1,. 27, jud. B - N, în calitate de lichidator pentru SC SRL, cu sediul în B,-,. B,. 4, în contradictoriu cu pârâții, și, toți domiciliați în B,-,. F,. 62 și CEC SA - SUCURSALA B, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta să plătească pârâților, și cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei, reprezentând onorariu avocat, conform solicitării acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 402/COM/2005, pronunțată la data de 23.l2.2005 de Tribunalul Bistrița -N, rămasă irevocabilă, au fost obligați, în solidar pârâții și să suporte din averea proprie o parte din pasivul debitoarei falite AC SRL B, în cuantum de 737.784.36l lei și s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea pârâților până la concurența sumei datorate.
Imobilul apartament situat în B,-,. F,. 1,. 62, înscris în CF 5611/62 B sub nr. top. 8022/f/62, reprezintă proprietatea soților, în devălmășie, iar prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1604 din 31.03.2006, aceștia au vândut, cu titlu oneros apartamentul mai sus indicat fiicei lor.
La data încheierii contractului, nu se efectuase notarea în CF a vreunei interdicții de înstrăinare cu privire la imobilul obiect al tranzacției, astfel că vânzarea este valabilă, în condițiile în care nu s-a făcut dovada relei credințe a dobânditorului. Asupra acestuia, conform încheierii CF nr. 16169/2006, s-a înscris ipoteca pentru o creanță de 120.000 lei și interdicția de înstrăinare și grevare în favoarea CEC SA - Sucursala B, astfel cum rezultă din coala CF (37).
Reclamanta nu este decât un creditor chirografar al pârâtei, care vine în concurs cu ceilalți creditori personali ai acesteia, în condițiile dreptului comun și nu beneficiază de garanții, privilegii ori alt de garanții de prioritate față de aceștia, spre deosebire de CEC, care are o garanție reală instituită asupra imobilului în litigiu.
Mai mult, chiar făcând abstracție de împrejurările mai sus reținute, imobilul în litigiu nu a reprezentat niciodată proprietatea exclusivă a pârâtei, astfel că nu poate fi urmărit în condițiile solicitate de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel SC Management UV iar prin decizia civilă 40 din 12 mai 2008 s-a respins apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
În mod judicios prima instanță a respins acțiunea revocatorie, relevând că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile pentru a fi admisibilă acțiunea întemeiată pe art.975 Cod civil.
Tribunalul reține că, într-adevăr, unul dintre vânzătorii codevălmași, pârâta, avea calitatea de debitor al creditorilor reprezentanți de reclamantă și creanța al cărui debitor este reclamanta era anterioară încheierii contractului însă reclamanta nu a probat că încheierea acestui contract s-a efectuat cu scopul creării sau măririi stării de insolvabilitate a acesteia și nici complicitatea la fraudă a terțului dobânditor.
Reclamanta nu a depus nici o probă din care să rezulte că debitoarea este în stare de insolvabilitate or, dovada insolvabilității debitorului trebuie făcută de creditor.
Faptul că, în sarcina pârâtei împreună cu numitul, s-a stabilit obligația solidară, de a răspunde cu patrimoniul propriu față de creditorii societății ai căror administratori au fost, pârâta și numitul, constituie doar o dovadă a faptului că față de această pârâtă există o creanță solidară, cu celălalt administrator nu și dovada că prin actul contestat s-a creat un prejudiciu creditorilor.
Prin dovedirea stării de insolvabilitate a debitorului, în acțiunea revocatorie, în realitate, creditorul dovedește că, prin încheierea actului atacat, i s-a creat un prejudiciu. Existența sentinței irevocabile nr.402/COM/2005 a Tribunalului BN, anterior încheierii contractului autentic a cărui revocare se solicită, constituie doar o dovadă a creanței anterioare, nu și o dovada că, prin încheierea acestui contract, pârâta debitoare și-a cauzat sau și-a mărit starea de insolvabilitate.
În prezenta speță, în care pârâta răspunde față de creditori, în solidar cu numitul, reclamanta are posibilitatea să urmărească pe oricare dintre debitori pentru toată creanța, astfel că se poate vorbi de producerea unui prejudiciu doar în situația în care reclamanta probează că creditorii nu pot fi îndestulați din patrimoniul nici unui debitor.
Or, nici în fața instanței de fond și nici în apel, apelanta reclamantă nu a depus vre-o dovadă în sensul că, prin încheierea actului contestat, s-a creat un prejudiciu creditorilor.
Cum, din probele administrate, nu reiese prejudiciul creat creditorilor nu se poate reține nici frauda debitorului.
Nu s-a probat nici complicitatea la fraudă a terțului dobânditor.
Faptul că pârâta cumpărătoare este fiica debitoarei nu determină prezumția că aceasta avea cunoștință atât despre debitele pe care societatea al cărui administrator a fost pârâta vânzătoare cât și despre faptul că aceasta a fost obligată să răspundă cu averea proprie. Reclamantei îi revenea sarcina să probeze că aceasta cunoștea că prin încheierea actului cu părinții săi, mama ei a devenit insolvabilă.
În condițiile în care nici măcar reclamanta nu a probat că, atât, cât și pârâta sunt insolvabili, este greu de apreciat că pârâta cumpărătoare cunoștea întinderea datoriilor și a patrimoniului datornicilor, pentru a avea reprezentarea certă că, prin încheierea actului atacat, participă la crearea unei stări de insolvabilitate a debitorilor creând astfel un prejudiciu creditorilor debitorilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Management UV solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului și schimbării hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Astfel, recurenta susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii față de obiectul dedus judecății și dispozițiilor art.975 civ.
În ședința publică de azi, instanța din oficiu a pus în discuția părților incidența dispozițiilor art.304 pct.3 pr.civ. și natura juridică a acțiunii.
Astfel, instanța față de obiectul dedus judecății, de dispozițiile art.304 pct. 3 pr.civ. urmează a reține următoarele:
Potrivit art.4 comercial se socotesc ca fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însăși actul.
Prin însăși acțiunea introductivă reclamanta Management UV în calitate de lichidator judiciar al SC Impes SRL a chemat în judecată pe pârâta, și și CEC SA Sucursala B solicitând revocarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1604/31.03.2006 încheiat de pârâta vânzătoare în frauda creditorilor și repunerea părților în situația anterioară.
În susținerea acțiunii, s-a învederat faptul că prin sentința civilă 402 din 23.12.2005 a Tribunalului Bistrița -N s-a dispus obligarea administratorului la suportarea din averea proprie unei părți din pasivul societății debitoare SC SRL
Or, susține reclamanta în calitate de lichidator al Societății Comerciale SRL că pârâta a încheiat contractul de vânzare-cumpărare la doar 3 luni de la pronunțarea hotărârii susmenționate, în scopul fraudării creditoarei.
Astfel, acțiunea pauliană înaintată de lichidatorul judiciar al SC SRL în anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâtă în condițiile fraudării drepturilor patrimoniale ale societății aflate în insolvență (sentința civilă nr.1298/FA/2002 a Tribunalului Bistrița N dosar civil 1500/2002) este de natură comercială, situație în care sunt incidente dispozițiile art.4 Cod comercial, iar competența materială în primă instanță în soluționarea acestui litigiu revenea Tribunalului Bistrița -N - secția comercială.
Astfel, față de cele expuse, instanța urmează ca în temeiul art.304 pct.3 pr.civ. a admite recursul, a casa hotărârea și rejudecând urmează a admite apelul reclamantului și a anula sentința civilă 3643/14.11.2007 a Judecătoriei Bistrița -N și trimite cauza spre competentă soluționare a cauzei la Tribunalul Bistrița -N - secția comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta MANAGEMENT UV prin lichidator SC SRL împotriva deciziei civile nr.40 din 12 mai 2008 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și rejudecând apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.3634 din 14 noiembrie 2007 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr-, admite apelul, anulează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță Tribunalului Bistrița N, secția comercială.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
25.11.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Țuluș
