Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 224/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 224
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Valeria
Grefier:
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 109 din 18.03.2009 a Curții de APEL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă la prima strigare contestatoarea și intimatul asistat de avocat ce o reprezintă și pe intimata, la a doua strigare se prezintă contestatoarea asistată de avocat și intimatul asistat de avocat ce o reprezintă și pe intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că la dosar s-a depus prin serviciul de registratură întâmpinare, cu duplicat.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimați.
La reluarea cauzei, se prezintă avocat ce depune la dosar împuternicire avocațială pentru contestatoare. I se înmânează duplicatul întâmpinării, spre luare la cunoștință.
Interpelat care este motivul contestației în anulare, apărătorul contestatoarei arată că recursul formulat a fost respins ca inadmisibil.
, apărătorii părților litigante arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat arată că, hotărârea instanței de fond a fost dată cu apel, ea s-a judecat ca și apel, Curtea de APEL IAȘIa constatat ca inadmisibilă calea recursului având în vedere valoarea litigiului care era sub 100.000 Ron. Solicită a se constata că la tribunal cauza s-a judecat în complet format din 2 judecători, în mod greșit a fost formată componența completului de judecată din apel. Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare în recurs în complet de 3 judecători.
Interpelat dacă este o greșeală materială sau o omisiune, arată că este vorba de o greșeală în ceea ce privește componența instanței care a judecat pricina la tribunal.
Mai arată apărătorul că susține teza a II-a a articolului 318 Cod procedură civilă, instanța putând să rectifice hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestația. De asemenea, consideră că trebuie modificată și decizia Curții de APEL IAȘI.
Avocat solicită respingerea contestației, motivele acesteia nu se încadrează în prevederile articolului 318 teza a II-a Cod procedură civilă, contestația formulată fiind îndreptată împotriva deciziei tribunalului. Arată că este inadmisibilă contestația în anulare formulată împotriva unei decizii prin care s-a respins ca inadmisibil recursul. Solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra contestației în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 109/18 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI.
În motivarea cererii se susține că prin decizia civilă atacată Curtea a respins ca inadmisibil recursul, raportat la valoarea obiectului contractului, sub 100.000 RON.
Se susține că instanța invocând din oficiu inadmisibilitatea trebuia să constate încălcarea de instanța de apel a unor norme de ordine publică, a competenței, tribunalul trebuia să califice calea de atac ca recurs și să o judece în complet format din trei judecători.
În drept cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă.
Analizând lucrările dosarului Curtea constată că prin sentința civilă nr. 1013 din 06.06.2006 Judecătoria Iașia admis acțiunea introdusă de continuată de introdusă în contradictoriu cu pârâții și și a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare -cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 4483/10.XI.2003 la.
Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 879/10.XII.2008 a admis apelul declarat de pârâți, a schimbat în tot sentința judecătoriei și pe fond, respinge acțiunea, menționând în dispozitivul hotărârii calea de atac a "recursului".
Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 109 din 18 martie 2009 respinge ca inadmisibil recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 879 din 10.12.2008 a Tribunalului Iași pe care o menține, obligând recurenta să plătească intimatelor cheltuieli de judecată 1800 lei, în recurs.
Pentru a pronunța hotărârea Curtea a constatat că potrivit art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală, litigii al căror obiect are o valoare de până 1 miliard ROL. Obiectul acțiunii îl constituie rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 4483 din 10.11.2003.
Din examinarea contractului rezultă că prețul vânzării este în sumă de 10 milioane lei, deci 1.000 RON, iar întreținerea a fost evaluată de părți tot la 10 milioane lei, deci 1.000 RON, valoarea totală a contractului fiind de 2.000 RON.
Drept urmare se constată că obiectul acțiunii se situează sub valoarea de până la 1 miliard, astfel că hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului. Se arată în considerentele hotărârii că prin decizia tribunalului s-a soluționat calea de atac a recursului, chiar sub denumirea greșită de apel, recurenta nu mai are deschisă calea de atac a recursului la curte, în caz contrar s-ar încălca principiul unicității căii de atac, recursul fiind respins ca inadmisibil.
Contestația în anulare nu este întemeiată pentru următoarele considerente.
În conformitate cu art. 318 Cod procedură civilă hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Motivarea în drept a contestației impune a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admiterea căii extraordinare de atac. Teza a II-a a art. 318 Cod procedură civilă impune ca hotărârea atacată să fie supusă:
- recursului, judecat de o instanță competentă material;
-calea de atac să fie prevăzută de lege;
-instanța să omită din greșeală să cerceteze unul din motivele de casare sau modificare a hotărârii, ceea ce impune judecata în fond și nu pe excepția i9nadmisibilității
Curtea a soluționat prin decizia civilă 109/2009 cauza pe excepție reținând că partea nu are deschisă calea de atac a recursului la recurs, că este inadmisibil în sensul că decizia civilă nr. 879/2008 dată de Tribunalul Iași este irevocabilă potrivit art. 377 Cod procedură civilă și nu mai poate fi atacată din nou cu recurs.
Faptul că tribunalul în aplicarea art. 84 Cod procedură civilă a calificat greșit calea de atac, a stabilit o anumită compunere a completului de judecată și a menționat "recursul" în dispozitivul hotărârii, nu are relevanță calea de atac fiind stabilită de lege.
Calea de atac este pusă la dispoziția părților de lege, sistemul român de jurisdicție a statuat asupra principiului unicității recursului chiar dacă instanța care a soluționat cererea a calificat-o în mod greșit ca apel.
Curtea reține că recunoașterea unei căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și al celui constituțional a egalității în fața legii și al autorităților.
Soluționând cauza pe excepție, Curtea, prin decizia atacată nu avea obligația de a cerceta motivele de casare sau de modificare a hotărârii, neavând competența de a soluționa recursul conform art. 3 pct. 3 și art. 299 Cod procedură civilă.
În speță contestatoarea critică modul în care instanța a dezlegat o anumită problemă de drept și anume a calificării căii de atac și aceea a legalității alcătuirii completului de judecată ce a soluționat-o, a tribunalului, instanță superioară în grad judecătoriei și cu atribuții de control judiciar.
Faptul că această dezlegare s-ar datora aplicării greșite a unui text de lege nu reprezintă o "eroare materială" sau omisiune de cercetare a unui motiv de modificare sau de casare în sensul art. 318 Cod procedură civilă, care să impună competența Curții de apel ca instanță superioară în grad tribunalul, în judecarea recursului.
Instanțele de judecată, în aplicarea art. 137 Cod procedură civilă au obligația de a verifica legalitatea investirii, de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond ce fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, între care și cele privind, în speță, admisibilitatea căii de atac.
În ipoteza susținută în motivele contestației prin încălcarea dispozițiilor art. 299 și art. 159 Cod procedură civilă ce stabilește cazurile în care necompetența este de ordine publică s-ar ajunge la situația în care Curtea ar soluționa calea de atac a recursului dată în competența de soluționare a unei instanțe de alt grad, - tribunalul - și a unui recurs la recurs, ceea ce nu este posibil.
Pentru considerentele expuse instanța constată că cererea nu este întemeiată, nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a fi admisă contestația în anulare și o respinge.
Cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimată dovedită, întemeiată conform art. 274 Cod procedură civilă și se admite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 109 din 18.03.2009 a Curții de APEL IAȘI, decizie pe care o menține.
Obligă contestatoarea să plătească intimatei suma de 600 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
02.06.2009
Curtea de APEL IAȘI:
-
- -
- a
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Georgeta Protea, Valeria
