Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 340/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 340/2008
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâții, și împotriva deciziei civile nr.476 din 22 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect rezoluțiune contract.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură concluzii scrise din partea recurenților, și, și concluzii din partea intimatei.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de amânare a pronunțării din 2 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.207/7.04.2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Avriga admis acțiunea civilă formulată și completată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și și pe cale de consecință:
A dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat de BNP sub nr.2549/2.10.1998.
A dispus anularea încheierii de întabulare nr.11979/1998.
A constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.67/19.05.2004, în sensul că din compunerea masei succesorale rămase după defunctul G nu face parte și cota de din imobilul situat în com. sat de nr.307 jud.Sibiu, întabulat în CF 1550 de cu nr.top.219/1 și 220/1.
A dispus anularea încheierii de întabulare nr.664/09.06.2004.
A dispus restabilirea situației anterioare și întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului înscris în CF 1550 de nr.top.219/1 și 220/1.
A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
A obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că pârâții nu și-au executat, ulterior anului 2004, obligațiile de întreținere față de reclamantă, astfel cum au fost acestea prevăzute prin contractul de întreținere, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1021 cod civil pentru a dispune rezoluțiunea contractului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, solicitând în principal anularea sentinței ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă teritorial, cu trimiterea cauzei la Judecătoria Brașov spre competentă soluționare, iar în subsidiar fie admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a apelanților și schimbarea în tot a sentinței civile nr.207/07.04.2008 în sensul respingerii acțiunii, fie rejudecarea pe fond a cauzei și schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată în toate instanțele.
În motivarea apelului s-a arătat că, întrucât petitul principal al acțiunii - rezilierea unui contract de întreținere- e neevaluabil în bani, calea de atac exercitată în cauză e apelul; competența teritorială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Brașov, întrucât pârâții domiciliază acolo; contractul de întreținere are un caracter intuitu personae și nu a intervenit o novație cu privire la părțile contractului pentru ca moștenitorii lui G să poată fi obligați la plata întreținerii, astfel că aceștia nu au calitate procesuală pasivă; acțiunea a fost formulată cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958; pe fondul cauzei, din probatoriul administrat a reieșit că apelanții au prestat întreținerea reclamantei și ulterior decesului autorului lor, vizitând-o cu regularitate și ajutând-o cu bani, alimente și medicamente, în limitele nevoilor acesteia.
În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile art.5, 10, 274, 282 cod procedură civilă, art.969, 1075, 1094 și 1104 cod civil.
La termenul de judecată din 21.07.2008, tribunalul a calificat calea de atac în cauză ca fiind recurs, raportat la decizia nr.32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, acțiunea dedusă judecății fiind evaluabilă în bani. Valoarea întreținerii a fost stabilită prin contractul atacat la 1300 lei, iar valoarea de impozitare a imobilului apare ca fiind de 30.167.05 lei, astfel că, potrivit art.282 ind.1 alin.1 cod procedură civilă, hotărârea atacată nu este supusă apelului.
Intimata nu a depus întâmpinare, însă prin apărător a invocat excepția nulității recursului, care nu a fost motivat în termenul legal, iar pe fond a cerut respingerea recursului ca neîntemeiat.
Prin decizia civilă nr.467/22.07.2008 Tribunalul Sibiua respins excepțiile invocate de pârâți, precum și recursul formulat de pârâții, și.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția nulității recursului a fost considerată nefondată și a fost respinsă întrucât hotărârea atacată a fost dată cu drept de apel (chiar dacă în mod greșit) iar părțile au declarat apel pe care l-au motivat înainte de calificarea căii de atac. Prin urmare nu sunt aplicabile dispozițiile art.306 cod procedură civilă, o altă interpretare a acestor dispoziții aducând atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 al Convenției europene pentru drepturile omului.
Recurenții au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Avrig care a fost respinsă pentru următoarele considerente:
În speță nu este vorba despre o competență teritorială exclusivă ci doar cu una alternativă, situație în care, pe lângă instanța de la domiciliul recurenților pârâți este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației după cum stipulează art.10 pct.1 din Codul d e procedură civilă.
Cum în contractul de întreținere s-a prevăzut că întreținerea va consta și din locuință corespunzătoare în imobilul din de, situat în raza teritorială a Judecătoriei Avrig și cum reclamanta a avut alegerea între instanțele competente, înseamnă că recurenții nu pot invoca necompetența teritorială a Judecătoriei Avrig.
S-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a recurenților care sunt moștenitorii debitorului obligației de întreținere.
În acest sens considerațiile expuse în motivele de recurs referitoare la condițiile în care moștenitorii debitorului unei obligații de întreținere pot fi obligați să presteze în continuare întreținerea sunt corecta și conforme cu doctrina și jurisprudența.
Însă din actele dosarului rezultă că aceste două condiții sunt îndeplinite, în întâmpinarea depusă la fond (fila 15 dosar) recurenții pârâți arătând că după decesul autorului lor, în calitate de moștenitori, au preluat sarcina îndeplinirii obligațiilor contractuale de care s-au achitat cu bună credință și că reclamanta a acceptat și a fost mulțumită cu modul în care și-au îndeplinit obligațiile până în urmă cu câteva luni înainte de introducerea acțiunii, în acest sens calificarea sprijinului acordat acesteia ca plăți nedatorate sau îndeplinirea unei obligații naturale fiind nefondată.
Pentru aceste considerente excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă.
În mod corect a respins prima instanță și excepția prescripției dreptului la acțiune întrucât contractul de întreținere este un contract cu executare succesivă dreptul la acțiune născându-se de la neexecutarea fiecărei prestații ori în interogatoriul luat pârâtei aceasta a arătat că până în luna octombrie 2006 și-a îndeplinit obligația de întreținere.
Verificând sentința atacată și pe fondul acesteia s-a constatat că recursul este neîntemeiat. Astfel, din probatoriul administrat a reieșit că ajutorul acordat intimatei reclamante, după decesul lui G la 14.04.2004, a fost sporadic și a constat în vizitarea periodică, trimiterea unor pachete sau a unor sume de bani ori obligația de întreținere trebuia executată în natură și presupunea continuitate în asigurarea și prepararea hranei, a asistenței medicale, procurarea medicamentelor, efectuarea menajului, plata facturilor, etc. Chiar și această formă de întreținere a încetat după luna octombrie 2006 după cum a recunoscut la interogatoriu pârâta.
Așa fiind, corect a considerat prima instanță că pârâții nu și-au executat obligația de întreținere așa cum a fost aceasta prevăzută prin contractul atacat și a dispus rezoluțiunea contractului conform prevederilor art.1021 Cod civil.
Susținerile conform cărora s-a cerut rezilierea contractului și s-a dispus rezoluțiunea care are alte efecte juridice sunt neîntemeiate întrucât atât în doctrină cât și în jurisprudență se folosesc ambii termeni rezoluțiune/reziliere cu privire la contractul de întreținere însă efectul este același și anume beneficiarul întreținerii redobândește dreptul de proprietate asupra bunului astfel acesta ar fi lăsat la discreția debitorului care ar putea să nu mai execute contractul știind că nu va mai fi obligat la restituirea bunului.
Pentru considerentele ce precedat în temeiul art.312 cod procedură civilă recursul a fost respins iar sentința atacată a fost menținută.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții, și, fără a expune motivele care au determinat promovarea căii de atac.
Examinând recursul formulat prin prisma prevederilor art.306 alin.1 cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că acesta este nul, pentru următoarele considerente:
Conform textului legal arătat, recursul trebuie motivat în termenul legal, stipulat de art.303 alin.1 cod procedură civilă, respectiv prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, în caz contrar aceste este nul.
Recurenții pârâți nu au respectat aceste dispoziții legale și nu au indicat motivele de recurs nici în cuprinsul cererii de recurs, nici în cadrul termenului prevăzut de lege.
În consecință, Curtea de Apel va face aplicarea dispozițiilor art.306 alin.1 cod procedură civilă și va constata nul recursul promovat, fără a mai proceda la examinarea admisibilității acestei căi de atac, raportat la faptul că a fost declarată împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Pentru aceste motive,
(continuarea deciziei civile nr.340/2008)
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.476/22.07.2008 a Tribunalului Sibiu -secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2ex/27.10.2008
Jud.rec.
Jud.fond
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Monica Farcaș, Anca Neamțiu
