Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 949/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 949
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 197 din data de 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 10933 din data de 30 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații pârâți, personal și asistat de avocat și, reprezentată de același avocat, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru intimații pârâți și, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul -, reclamantul a chemat în judecată pârâții și solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 3549/01.04.1996 la. G.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut, în esență, că din luna ianuarie 2007 și până în prezent, pârâții nu-și îndeplinesc obligația de întreținere asumată prin contract agresându-l atât verbal cât și fizic, interzicându-i acordarea tratamentului medical absolut necesar pentru tratarea afecțiunilor pentru care suferă.
Prin întâmpinarea formulată la data de 23.01.2008, pârâții au invocat pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat s. nr. 10201/18.10.2005, pronunțată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă și irevocabilă prin nr. 1139/06.09.2006 pronunțată de Tribunalul Dolj, instanța respingând excepția invocată, ca neîntemeiată, conform încheierii de ședință din data de 28.01.2008, iar, pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând, în esență, că și-au respectat întocmai obligația sumată prin contract, reclamantul refuzând în mod nejustificat primirea întreținerii acordată de aceștia.
Prin sentința civilă nr. 10933 din 30.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul și obligat acesta să plătească pârâților suma de 1.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, potrivit contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 3549/01.04.1996 la BNP G, reclamantul și soția acestuia, decedată ulterior la data de 04.06.2000, au transmis pârâților imobilele-casă compusă din 4 camere, bucătărie, baie și 2 holuri, anexă-un garaj și teren în suprafață de 182. situate în C,- B( lot 15), județul D, părțile stipulând, totodată în contract, clauza potrivit căreia pârâții-cumpărători se obligau față de vânzători să-i întrețină cu toate cele necesare traiului zilnic pe tot timpul vieții și să-i înmormânteze potrivit datinilor și obiceiurilor creștinești și să le respecte dreptul de locui în două camere din casă până la decesul ultimului dintre aceștia.
Prin sentința civilă nr. 10201/18.01.2005 pronunțată de Judecătoria Craiova, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 58/17.01.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus respingerea acțiunii având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare -cumpărare cu clauză de întreținere menționat, formulată de reclamantul împotriva pârâților, instanța urmând să analizeze în cadrul acțiunii deduse judecății în ce măsură a fost respectată de către debitorii întreținerii, în speță, pârâții, obligația asumată prin contract față de creditorul întreținerii, în speță, reclamantul, în perioada ulterioară rămânerii irevocabile acestei hotărâri judecătorești, respectiv începând cu sfârșitul lunii ianuarie 2007 și până la data soluționării litigiului între părți.
Analizând susținerile reclamantului din acțiunea dedusă judecății, în raport de apărările pârâților din întâmpinare, răspunsurile la interogatorii ale părților, proba cu acte și proba testimonială administrate în cauză, instanța nu și-a putut forma convingerea în stabilirea unei culpe imputabile pârâților, în ceea ce privește executarea necorespunzătoare sau neexecutarea obligației de întreținere datorată reclamantului, în calitate de beneficiar al întreținerii, depozițiile martorilor și, propuși de reclamant, nefiind de natură să producă dovezi clare și neechivoce pentru stabilirea de către instanță a unei situații de fapt în concordanță cu susținerile reclamantului, depozițiile acestor martore urmând a fi apreciate de instanță ca subiective, neverosimile și neconforme cu situația de fapt reală și concretă, ce se relevă din conținutul celorlalte probe testimoniale administrate în cauză.
Astfel, depozițiile martorilor și propuși de pârâți, conturează pe deplin convingerea instanței asupra veridicității apărărilor pârâților din întâmpinarea formulată în cauză, în sensul că reclamantul, pe tot parcursul perioadei ce face obiectul analizei instanței, cuprinsă în intervalul de timp sfârșitul lunii ianuarie 2007 și până în prezent, a refuzat în mod sistematic acordarea întreținerii în natură, de către pârâți, manifestând o atitudine ostilă, constând în refuzul nejustificat al acestuia de primi hrană, de a i se face menajul, de a primi medicamente și de a i se acorda tratament medical, îngrijiri ce i-au fost tot timpul oferite de către pârâți, aceștia respectându-i, de asemenea, dreptul de abitație prevăzut în contract.
În consecință, instanța nu a putut reține, în sarcina pârâților existența vreunei culpe contractuale privind nerespectarea clauzei acordării întreținerii în natură, reclamantului, în calitate de beneficiar al întreținerii, motiv pentru care nefiind incidente dispozițiile art. 1020-1021.civil, instanța a respins acțiunea dedusă judecații, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, arătând că, în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea, având în vedere că din probele administrate în fața instanței rezultă că pârâții nu-și îndeplinesc obligația asumată prin contract. Instanța de fond s-a rezumat să amintească numai numele martorilor audiați în cauză, fără să evidențieze în vreun fel care sunt aspectele care au format convingerea instanței că pârâtul primește întreținere, iar din acest punct de vedere, sentința atacată este nemotivată.
Astfel, martora a relatat că reclamantul locuiește într-o cameră insalubră, aspect confirmat de martora, deși prin contract acesta trebuia să beneficieze de două camere, restul camerelor și accesul în casă fiind blocat.
Reclamantul își plătește singur utilitățile, așa cum rezultă din facturile și chitanțele aflate la dosar și tot singur suportă cheltuielile cu medicamentele și internările de care are nevoie.
S-a mai solicitat să se aibă în vedere, în ceea ce privește declarația martorului, că acesta are 14 ani și că este ușor influențabil. Afirmațiile martorului cu privire la refuzul reclamantului de a primi alimente nu au nici un suport și nu sunt coroborate cu nicio altă probă din dosarul cauzei.
Tribunalul Dolj prin decizia nr. 197/20 martie 2009 respins apelul declarat de reclamantul, domiciliat în C, cartier,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.10933/30 06 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimații-pârâți și, ambii cu domiciliul în C, cartier,-.
A fost obligat apelantul la plata către intimați a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere probele administrate, reținând că prin cererea de apel nu a fost solicitată proba cu martori, necesitatea administrării acestei probe nerezultând nici din dezbaterile în fața instanței de apel, așa cum prevăd disp. art. 292, alin. 1 Cod pr.civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut că în mod greșit s-a respins cererea de probatorii formulată în apel, fiind interpretate eronat declarațiile martorilor audiați.
S-a arătat că din probele administrate a rezultat faptul că pârâții nu-și îndeplinesc obligația de întreținere asumată prin contract, fiind relevante declarațiile martorilor și, precum și răspunsul la interogatoriu dat de pârâți referitor la starea de boală a reclamantului, confirmată de actele medicale depuse la dosarul cauzei.
Recurentul a susținut că își plătește singur utilitățile, după cum rezultă din facturile și chitanțele depuse la dosar, precum și cheltuielile cu medicamentele necesare, fiind obligat să-și pregătească singur hrana necesară, în condițiile în care pârâții i-au interzis accesul în casă și în bucătărie.
În privința declarației martorului s-a invocat caracterul subiectiv al acesteia, apreciindu-se că afirmațiile martorului referitoare la refuzul reclamantului de a primi alimente nu au nici un suport, neputându-se corobora cu celelalte probe administrate.
Recursul s-a întemeiat pe dispoz. art. 304 pct. 8 și 9 cod pr.civ.
La data de 23 iunie 2009 intimații pârâți și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că toate criticile formulate vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii atacate, reclamantul fiind cel care refuză întreținerea, respectiv alimentele oferite de pârâți, acceptând celelalte modalități de întreținere, cu atât mai mult cu cât reclamantul este bunicul matern al pârâților care locuiește cu aceștia încă de la data de 1.04.1996 când a fost încheiat contractul de întreținere.
Recursul este nefondat.
Examinând decizia atacată în raport de motivele de recurs, se constată că în cauză nu sunt incidente nici unul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de art.304 Cod pr.civ.
Contractul de întreținere este un contract cu titlu oneros, în temeiul căruia una din părți transmite celeilalte proprietatea unuia sau mai multor bunuri în schimbul obligației pe care aceasta și-o asumă de a-i presta, în natură, cele necesare traiului în tot timpul vieții, fiind, în același timp, și un contract aleatoriu.
Prestarea întreținerii reprezintă, în sarcina debitorului, o obligație de a face cu caracter strict personal, care în caz de neexecutare, determină rezoluțiunea contractului respectiv, potrivit art. 1020.civ.
In cauza de fata, temeiul cererii de chemare în judecată formulată de reclamant îl constituie neîndeplinirea culpabilă de către pârâți a obligațiilor lor contractuale, conform cărora aceștia aveau obligația să îl îngrijească si să îl întrețină cu toate cele necesare traiului zilnic până la decesul său.
Pârâții nu au contestat faptul neexecutării de la un moment dat a obligațiilor contractuale, invocând însă în apărarea lor, refuzul nejustificat al reclamantului creditor de a primi întreținerea.
Contractul încheiat între părți in cauza are clauze generale, impersonale, fără să fi fost impuse repere calitative sau cantitative în conduita contractuală.
Potrivit art. 1169 Cod civil, sarcina probei în ceea ce privește neexecutarea obligațiilor contractuale revenea reclamantului, iar sarcina probei refuzului acesteia de a primi întreținerea, revenea pârâților.
Executarea, neexecutarea, ori executarea necorespunzătoare, precum si refuzul nejustificat al creditorului reclamant de a primi întreținerea, reprezintă în totalitate elemente si împrejurări ale stării de fapt, ce a fost stabilită de instanțele de fond și apel.
Este nefondat motivul de recurs în care se susține că în mod greșit instanța de apel a respins cererea de probatorii, având în vedere că în fața instanței de fond au fost administrate atât proba testimonială, cât și proba cu interogatoriu, tribunalul aplicând corect prevederile art.292 alin.2 Cod pr.civ. în condițiile în care prin cererea de apel nu s-a solicitat administrarea altor probe.
Instanța de apel a reținut întemeiat că reclamantul nu a făcut dovada neîndeplinirii obligației de întreținere asumată de pârâți prin încheierea contractului, prin refuzul reclamantului de a primi alimentele necesare, aspect dovedit prin probele administrate, neputându-se aprecia că există o culpă a pârâților în neîndeplinirea acestor obligații, cu atât mai mult cu cât înscrisurile depuse la dosar evidențiază că pârâții plătesc utilitățile pentru imobilul ce a făcut obiectul contractului de întreținere, între părți existând relații apropiate de rudenie, respectiv bunic - nepoți.
Criticile din recurs privind interpretarea eronată a depozițiilor martorilor audiați și cele privind omisiunea instanței de a analiza declarațiile martorilor propuși de reclamant, sunt critici de netemeinicie, ce nu pot fi examinate în condițiile în care au fost abrogate pct. 10 și 11 ale art.304 Cod pr.civ. ce permiteau examinarea temeiniciei hotărârii în privința reanalizării probelor administrate sau a nepronunțării instanței asupra unor mijloace de probă.
Față de considerente expuse, constatând că nu s-a făcut dovada că s-ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății, sau că hotărârea este lipsită de temei legal, nefiind incidente prevederile art. 304 pct. 8 și 9 invocate în recurs, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 197 din data de 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 10933 din data de 30 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. -
2 ex/13.10.2009
Tehnored.
Jud. fond
Jud. apel
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
