Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 958/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 958/ Dosar nr-
Ședința publică din 02 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Nicoleta
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 61 din data de 03 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 29 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea recurentului reclamant să formuleze concluzii scrise, la solicitarea acestuia, a amânat pronunțarea pentru data de 2.07.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1188/06.02.2008 pronunțată de Judecătoria Brașova fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și -.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 61/Ap/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a respins apelul și s-a păstrat sentința instanței de fond.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1331/15.07.2005 de BNP, pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF 9231 și CF 7108, prețul stabilit cu vânzătorul fiind de 40.000 lei care urma să fie achitat în 8 rate egale, de câte 5.000 lei, începând cu data de 01.02.2006, ultima fiind scadentă în data de 01.11.2007. ( fila 5 dosar fond ).
În acest contract nu există nici o clauză cu privire la locul plății, prima instanță reținând corect că se aplică regula prevăzută de art. 1104 alin. 2 cod civil, potrivit căreia plata este cherabilă, deci trebuie făcută la domiciliul debitorului.
Părțile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV, convenind ca în caz de neplată la termen a prețului integral, contractul să se rezoluționeze de drept fără somație, fără punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă, urmând ca sumele de bani achitate până la aceea dată să fie păstrate de vânzător.
Prin contractul de cesiune de creanță autentificat la BNP sub nr. 946/27.04.3006, vânzătorul a cesionat reclamantului creanța de 40.000 lei și accesoriile acesteia (ipoteca legală și pactul comisoriu), în schimbul sumei de 40.000 lei, acesta notificând, la data de 05.05.2007 pârâților, ca debitori cedați, cesiunea creanței prin notificarea nr. 98/04.05.2006 (fila 10), arătând faptul că începând cu acea dată contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu cedentul se rezoluționează de drept, potrivit pactului comisoriu.
Prima instanță a reținut în mod corect că în speță au fost îndeplinite obligațiile contractuale de către pârâții intimați, anterior scadenței plății prețului integral cum a fost stipulat în contract, părțile neprevăzând un pact comisoriu pentru neplata la termen a ratelor.
Față de considerentele expuse, apelul a fost respins, ca nefondat.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, invocând prevederile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că instanța de apel a reținut greșit că plata celei de-a doua rate contractuale s-a făcut în mod valabil, întrucât ea s-a făcut după notificarea intimaților despre cesiunea de creanță iar oferta de plată a avut un caracter neserios și simulat, aceasta făcându-se către fostul vânzător la o adresă care nu mai era demult valabilă, intimații cunoscând de această situație.
Ultima critică se referă la interpretarea greșită de către instanța de apel a prevederilor pactului comisoriu de ultim grad, în sensul că el ar produce efecte numai după data de 01.11.2007, dată până la care prețul trebuia achitat integral. Or, cea de a doua nefiind valabil plătită, prețul nu era achitat integral iar termenul final de plată era depășit demult la data pronunțării hotărârii instanței de fond.
În drept recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 312 Cod procedură civilă.
Examinând decizia în raport cu motivele de recurs, curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1393 alin. 1 cod civil "cesionarul nu poate opune dreptul său la oat reia persoană decât după ce a notificat debitorului cesiunea".
În speță, recurentul reclamant a notificat cesiunea intimaților pârâți la data de 05.05.2006.
Prin urmare, obligațiile de lată către cesionar s-au născut în sarcina pârâților după această dată.
Anterior notificării, astfel cum corect rețin și instanțele de fond și apel, pârâții au achitat cele două rate scadente la 01.02.2006 și respectiv, 01.05.2006 către vânzătorul.
Plata celei de a doua rate contractuale contestată de reclamant, este valabilă deoarece pârâți au transmis a data de 27.04.2006 prin notificare către vânzător pentru a se prezenta la domiciliul lor (aplicabile fiind dispozițiile art. 1104 alin. 2 Cod civil) în data de 01.05.2006, în caz contrar urmând ca suma să fie consemnată la CEC.
Întrucât vânzătorul nu s-a prezentat, la data de 02.05.2006, pârâții au început procedura ofertei reale de plată prin executorul judecătoresc, notificând vânzătorul să se prezinte la data de 16.05.2006, pentru a primi prețul în caz contrar urmând ca suma să fie consemnată la CEC.
Întrucât vânzătorul nu s-a prezentat, s-a încheiat proces - verbal, suma a fost consemnată la CEC iar recipisa s-a depus la casa de valori a Judecătoriei Brașov.
Prin urmare, la data notificării 05.05.2006, obligația pârâților de a plăti cea de a doua contractuală era îndeplinită, astfel că nu se impune aplicarea sancțiunii privind rezoluțiunea contactului ca urmare a neexecutării culpabile a obligației contractuale.
Nefondată este și critica referitoare la existența unei oferte reale de plată cu caracter simulat și neserios, deoarece aceasta s-a făcut legal la domiciliul vânzătorului conform evidenței de stare civilă și potrivit înscrisurilor încheiate între părți.
Corect a fost interpretat de instanța de apel conținutul pactului comisoriu, deoarece părțile nu au stipulat în contract un pact comisoriu pentru neplata la termen a ratelor ci pentru cazul când nu se plătea la termen, la 01.11.2007, prețul integral.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă să respingă recursul și să mențină ca legală hotărârea recurată.
Va lua act că nu se solicită de intimați plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.61/Ap/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.07.2009.
pt.Președinte, - - -, aflată în concediu de odihnă, semnează președinte instanță, | Judecător, - - | pt.Judecător, -, aflată în concediu de odihnă, semnează vicepreședinte instanță, |
Grefier, |
Red.-/30.07.2009
Tehnoredact./31.07.2009/ 2 ex.
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Dorina Rizea, Nicoleta
