Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 1533/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1533/
Ședința publică din 29 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în Pitești, cartier, -.C,.15, județul A, împotriva deciziei civile nr.136 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta, domiciliată în Pitești, str.-, -7,.A,.12, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, eliberată de Baroul Argeș și intimata-pârâtă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.68/2009, eliberată de Baroul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 27.10.2009, eliberată de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar împuternicirea avocațială și întâmpinare. Arată că, valoarea servituții de trecere nu a fost stabilită până în prezent.
Intimata-pârâtă, întrebată fiind de către instanță, apreciază că valoarea unui metru pătrat de teren se situează între 8-10 euro.
Recurenta-reclamantă, prin apărător, contestă valoarea indicată, precizând că metrul pătrat de teren nu poate depăși 8 euro.
Curtea constată că, valoarea terenului ce constituie servitutea de trecere este de aproximativ 1600 euro, din care 20% valoarea tehnică a lipsei de folosință, astfel că valoarea obiectului acțiunii este mai mică de un miliard de lei vechi. În consecință, pune în discuția părților excepția admisibilității căii de atac.
Avocat arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției puse în discuție. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare pentru soluționarea cauzei în complet de trei judecători.
Avocat solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea formulată la data de 20.06.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea pârâtei, cu lățimea de 4. pe toată lungimea acesteia, de la calea publică până la terenul proprietatea reclamantei, în suprafață de 3780. situat în intravilanul comunei, cu vecinătățile descrise în acțiune, precum și cheltuieli de judecată, arătând că este proprietara terenului în suprafață de 3780. teren care este loc înfundat, iar pârâta nu îi permite să treacă peste terenul proprietatea sa pentru ca la rândul ei reclamanta să poată exploata acest teren. Ulterior, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei să demoleze fânarul care ar împiedica exploatarea drumului de servitute, iar în caz contrar să fie autorizată reclamanta să facă acest lucru pe cheltuiala pârâtei.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că terenul reclamantei nu este loc înfundat și are acces la terenul de 3780. din "drumul cimitirului", un drum comunal situat în partea de est a terenului reclamantei.
Judecătoria Costești, prin sentința civilă nr.619 din 10 iunie 2008, admis în parte acțiunea reclamantei, a stabilit o servitute de trecere, în favoarea reclamantei, pe terenul proprietatea pârâtei, cu o lățime de 2,5. și o lungime de 50. pe latura de nord a proprietății pârâtei - vecinătate teren primărie - începând de la calea publică - DN 65 Pitești - S, până la terenul reclamantei în suprafață de 3180. situat în intravilan, comuna, cu vecinii: N - ( ), S -, E - ( ), V - și a compensat cheltuielile de judecată, reținând în esență că părțile și-au contestat reciproc titlurile de proprietate începând cu anul 1995, iar din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert sunt în sensul că terenul reclamantei este loc înfundat, dar datorită inconvenientelor de stabilire a unei servituți a propus o servitute de trecere pe terenul primăriei sau un schimb de terenuri între reclamantă și numita care are deschidere la drumul cimitirului.
Incontestabil, situația găsită pe teren și stabilirea faptului că proprietatea reclamantei de 3780. reprezintă loc înfundat, dau dreptul acesteia la constituirea unei servituți, iar față de dispozițiile art. 618 cod civil îndrumă să se aleagă o cale care ar pricinui fondului aservit o pagubă cât mai redusă. instanța de fond a apreciat suficientă pentru exploatarea terenului, în limite normale de cultură, a unei grădini o lățime de 2,5. pe latura de nord a proprietății pârâtei. Construcțiile, respectiv grajdul, se află la o distanță de hotar de 2. - 55 dosar și întrucât instanța a stabilit o servitute care nu comportă folosirea utilajelor agricole, dărâmarea construcției existente pe traseu nu se mai justifică.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile.
În apelul său, reclamanta a susținut că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece prin art.616 Cod civil legiuitorul nu distinge între servitute de trecere și cea de exploatare, terenul de 3780. nu poate fi exploatat fără utilaje agricole, care nu pot trece pe un drum cu o lățime de numai 2,5. fiind necesară o lățime de cel puțin 4.
Instanța nu a sesizat că prin stabilirea unei lățimi de numai 2,5. pentru drumul de trecere, reclamanta practic nu poate utiliza acest drum, pentru că pe el, la o distanță de 2. de hotarul de nord al pârâtului, se află grajdul pârâtei, care trebuie demolat.
În apelul său, pârâta a susținut că sentința este netemeinică și nelegală întrucât cuprinde motive contradictorii raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. și pentru că terenul de 3.780. proprietatea reclamantei, nu este loc înfundat, având acces direct în partea de est din "Drumul Cimitirului".
Pârâta a dobândit terenul de la reclamantă, în anul 1975, iar din rapoartele de expertiză tehnică întocmite în alte cauze, în care părțile s-au judecat, rezultă că proprietatea reclamantei a avut două limite fixe, nemodificare în timp: drumul național și drumul comunal, iar reclamanta și autoarea sa și-au creat singure o situație mai grea, prin fărâmițarea terenului prin vânzări.
Instanța în mod nejustificat a trecut pentru expertiza întocmită în cauză, prin care se arată că nu este posibil să se traseze un drum de servitute întrucât trebuie dărâmate construcțiile pârâtei.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.136 din 29 iunie 2009, dmis apelul pârâtei, a schimbat în tot sentința în sensul respingerii acțiunii ca nefondată și a obligat-o pe apelanta-reclamantă să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 1310 lei, respingând ca nefondat apelul reclamantei.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut în esență că, rima p. instanță, prin interpretarea lucrărilor de expertiză întocmite în alte cauze ale părților, a concluzionat că este posibil un drum de trecere pe latura de nord a proprietății pârâtei, cu o lățime de 2,5. și pe toată lungimea terenului pârâtei de 50. fără a fi afectate construcțiile pârâtei, însă, în apel, prin expertiza întocmită de (filele 56, 60 și 140-142), au fost identificate construcțiile pârâtei, situate pe drumul de servitute stabilit de prima instanță și s-a concluzionat că pentru a se crea o servitute de trecere, conform dispozițiilor primei instanțe, este necesară demolarea fundației de casă, a grajdului și a fânarului, care sunt proprietatea pârâtei.
Din probele analizate a rezultat că suprafața de 3.780. proprietatea reclamantei, este compusă din două parcele distincte, din care parcela de 600. nu constituie loc înfundat, având ieșire la drumul public prin partea de vest a proprietății reclamantei, respectiv prin "Drumul Cimitirului", iar situația de loc înfundat pentru terenul proprietatea reclamantei se datorează faptului însuși al reclamantei și autoarei sale care au efectuat vânzări, inclusiv către autoarea pârâtei, prin care și-au obturat accesul la calea publică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, pe care a criticat-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.7, 9 Cod procedură civilă coroborat cu prevederile art.616, 617 i urm. Cod civil, art.295 Cod procedură civilă.
Se susține, în esență, că instan a de apel a făcut o gre it aplicare a dispozi iilor art.616, 617 Cod civil, terenul reclamantei este loc nfundat, neexist nd niciun acces la calea public. Se apreciază instan a de apel a gre it flagrant n momentul n care, de i a constatat ă terenul este loc nfundat i se poate constitui o servitute de trecere peste terenul proprietatea tei, dar cu anumite consecin e, a respins ac iunea ca nefondat.
Gre eala instan ei de apel const n aceea nu se poate constitui o servitute de trecere dac se constituie o pagub tei prin crearea acesteia, interpret nd i aplic nd gre it dispozițiile art.616 i 617 Cod civil. Aceste dispozi ii legale stabilesc foarte clar apari ia unei pagube produse fondului aservit nu mpiedic constituirea unei servituți de trecere.
Instan a de apel a gre șit i n momentul n care a considerat ă situa ia de loc nfundat al terenului proprietatea reclamantei se datoreaz nsu i faptului reclamantei i autoarei acesteia care au efectuat nz ri prin care i-au obturat accesul la calea public, acest text de lege nu- i se te aplicabilitatea n spe ță, motivat de faptul la data nz rii construc iei tre ta n anul 1975 recurenta nu era proprietara suprafe ei de 3180. pentru care dorește constituirea servituții de trecere.
Se mai susține că tribunalul a pronunțat o hot re nelegal i n ceea ce prive te respingerea apelului formulat de tre recurentă, întrucât acesta nu a fost analizat, fiind respins, a se arăta n niciun fel de ce motivele de apel formulate nu pot fi primite.
Dispozi iile procedurale stabilesc prin art.295 Cod procedură civilă instan a de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situa iei de fapt și aplicarea legii de tre prima instan ță. Ori, se arată instan a de apel nu s-a pronun at absolut deloc pe motivele reclamantei de apel, nu le-a analizat i nu a argumentat n niciun fel respingerea apelului, atr nd astfel inciden a motivului de recurs prev zut de art.304 pct.7 i 9 Cod procedură civilă.
Potrivit prevederilor art.137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției legalității și admisibilității recursului, în raport de dispozițiile art.2821(1) din același cod, excepție care face de prisos cercetarea în fond a pricinii și care este privită ca fondată.
Recursul este inadmisibil.
de atac sunt prevăzute prin lege, legiuitorul consacrând astfel principiul legalității, potrivit căruia, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Este o regulă cu valoare de principiu, prevăzută de art.126 din Constituție, care instituie dreptul părților interesate de a ataca hotărârile judecătorești numai în condițiile legii. Textul constituțional evocă nu numai faptul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
Legalitatea căii de atac implică și consecința că mențiunea greșit făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși nu a prevăzut-
Conform dispozițiilor art.2821alin.(1) Cod procedură civilă, modificat prin Legea nr.195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv.
Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art.2821Cod procedură civilă desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie, prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr.32/2008, pronunțată de Secțiile Unite, că "cererea este actul de investire a instanței,. obiectul cererii de chemare în judecată constituindu-l pretenția concretă a reclamantului. Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac".
Se mai statuează în decizia Înaltei Curți că, "acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale.
Natura acțiunilor corespunzătoare acestor din urmă drepturi, precum și caracterele juridice ale acestor acțiuni sunt atribuite de natura și specificul drepturilor personale nepatrimoniale prezentate, de art.54 din Decretul nr.31/1954".
În cauza de față se solicită stabilirea unei servituți de trecere, valoarea terenului ce constituie servitutea de trecere este de aproximativ 1600 euro, potrivit evaluării reclamantei, din care 20% valoarea tehnică a lipsei de folosință, astfel că valoarea obiectului acțiunii este mai mică de un miliard de lei vechi, criteriul instituit de legiuitor regăsindu-se și în litigiile de acest gen. Cum valoarea unei asemenea folosințe este mai mică de 100.000 lei, după prețuirea părților, față de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond era supusă numai recursului, competența de soluționare revenind tribunalului conform dispozițiilor art.2 pct.3 Cod procedură civilă.
Legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de 100.000 lei, inclusiv.
În această situație, indiferent de natura litigiului, s-a avut în vedere valoarea patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuindu-se o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii nr.146/1997.
de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art.2821Cod procedură civilă constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art.6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.
De altfel, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art.13 din aceeași convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cazul " împotriva Regatului Unit", 1975, că dreptul de acces la tribunale nu este absolut, fiind vorba de un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, existând posibilitatea limitărilor implicit admise, chiar în afara limitelor care circumscriu conținutului oricărui drept.
Acțiunea dedusă judecății, având caracter patrimonial, cu conținut economic, se încadrează astfel în acțiunile reglementate de art.2821Cod procedură civilă, valoarea obiectului dedus judecății este mai mică de 100.000 lei și se constată că în cauză soluția adoptată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel.
Conform dispozițiilor art.299 Cod procedură civilă sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege. Hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de dispozițiile art.299 alin.1 Cod procedură civilă, nu este supusă recursului.
Nu are relevanță calea de atac menționată în decizia tribunalului, deoarece aceasta este stabilită de legiuitor și este, potrivit textului mai sus menționat, recurs, astfel că, recursul la recurs formulat în cauză, apare ca fiind inadmisibil.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art.126 din Constituția României.
În raport de considerentele mai sus expuse, se impune ca în temeiul art.2821raportat la art.299 și art.312 Cod procedură civilă, să fie respins recursul ca inadmisibil.
Văzând cererea intimatului, prevederile art.274 Cod procedură civilă și constatând că recurenta a căzut în pretenții, va fi obligat la plata sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Pitești, cartier, -.2,.C,.3,.15, județul A, împotriva deciziei civile nr.136 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta, domiciliată în Pitești, str.-, -.17,.A,.12, județul
Obligă pe recurenta-reclamantă să plătească intimatei-pârâte suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - --- - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./11.11.2009
Jud. apel: Gh.
Jud. fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
