Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 222/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 222
Ședința publică de la 28 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea cererii de revizuire promovată de revizuentul împotriva deciziei civile nr. 79 din 07.03.2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în contradictoriu cu intimații, și, având ca obiect servitute;
La apelul nominal din ședința publică, la prima strigare și la a doua strigare, se prezintă revizuientul asistat de avocat, intimata asistată de avocat, apărător desemnat din oficiu, care răspunde și pentru intimații lipsă și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina -în stadiul procesual al recursului - se află la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat depune la dosar delegația de asistență juridică gratuită și copia certificatului de moștenitor nr.122 din 15 04 2008.
La a doua strigare cauzei, nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru revizuient, solicită admiterea cererii de revizuire, întemeiată pe disp.art.322 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă și a se aprecia că decizia civilă ce se cere a fi revizuită s-a pronunțat asupra unui lucru ce nu s-a cerut. desființarea deciziei și pronunțarea unei decizii legale și temeinice.
Avocat, pentru intimați, solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă întrucât hotărârea ce se solicită a fi revizuită trebuie să fie definitivă și să evoce fondul. Or, decizia civilă pronunțată de Curtea de APEL IAȘI nu evocă fondul, deci cererea de revizuire este neîntemeiată.Cu cheltuieli de judecată. Va depune dovada acestor cheltuieli la dosar.
CURTEA DE APEL;
Asupra cererii de revizuire de față.
Prin decizia civilă 79 din 7.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘIa fost respins recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 794 din 12.XI.2007 a Tribunalului Iași. A fost obligat recurentul și la plata cheltuielilor de judecată către intimat.
Pentru a se pronunța astfel instanța de recurs a reținut că motivele și criticile formulate de recurent se încadrează în punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă, potrivit cu care modificarea unei hotărâri se poate cere când "este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii ". Acest text nu este incident în speță, în măsura în care tribunalul interpretat și aplicat corect prevederile legale relevante.
Potrivit dispozițiilor art. 616 Cod civil: "proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului -".
În speță, recurentul nu a contestat caracterul de loc înfundat al terenului deținut de reclamanți, sugerând însă trasarea unei căi de acces pe terenul altui vecin,
Raportat la situația de fapt dovedită în cauză, Curtea a constatat că în mod corect instanța de apel a stabilit calea de acces pe aliniamentului B - 31, având în vedere atât faptul că reprezintă varianta cea mai puțin împovărătoare, cât și împrejurare că această cale deservește cele două familii așa cum rezultă din adresa nr. 1199/2008, depusă în recurs, terenurile părților provenind de la același autor.
Instanța nu a primit susținerea făcută de recurent la termenul de administrare probelor referitoare la cuprinderea acestei căi de acces în domeniul public al comunei, adresa Primăriei Comunei nr. 1193/6 martie 2008 necoroborându-se cu raportul de expertiză topometrică întocmit în baza certificatului de moștenitor nr. 108/18 februarie 1971 și 1190/28 mai 1976 și titlului de proprietate nr. 5104/26 iulie 1995, emis pe numele și, mai mult, nefiind nici în concordanță cu susținerile făcute chiar prin cererea de recurs referitoare la încălcarea dreptului de proprietate al recurentului.
În ceea ce privește critica privind neacordarea unei suprafețe de teren în compensare instanța oar espins-o având în vedere faptul că această cerere a fost formulată de recurent direct în recurs, iar potrivit prevederilor art. 316 Cod procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 294 alin. 1 nu pot fi făcute cereri noi în recurs.
Nici critica referitoare la forța probantă raportului de expertiză nu a putut fi primită, acest motiv de modificare a hotărârii, prevăzut inițial de dispozițiile art. 304 pct. 10 Cod procedură civilă, fiind abrogat prin art. I pct. 111 din OUG nr. 138/2000.
Împotriva acestei decizii recurentul a formulat prezenta cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă. Revizuentul a motivat în fapt că hotărârea instanței de recurs care a menținut hotărârile anterioare și care evocă fondul, instanța s-a pronunțat asupra unor lucrări care nu s-au cerut, și nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut.
Că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat obligarea pârâtului să permită trecerea pe porțiunea stabilită ca suprafață comună de trecere prin deblocarea drumului de acces spre proprietatea lor dinspre drumul public, prin demolarea cotețului și a gardurilor construite abuziv pe proprietatea reclamanților confirmând practic existența unui drum de acces dinspre drumul public spre proprietatea lor.
Că indiferent de motivarea în drept a cererii reclamanților instanțele aveau obligația de a califica în mod corect acțiunea acestora - prin care se urmărea stabilirea în sarcina pârâtului a unei "obligații de a face" și nu stabilire a unui drept de servitute pe imobilul proprietatea pârâtului.
Aceasta era calificarea care era conformă atât cu situația obiectivă unui teren dar și cu înscrisurile depuse la dosar precum și din raportul de expertiză invocat.
Susține astfel revizuentul că instanțele pornind de la premisa vădit eronată că terenul proprietatea reclamanților are caracterul de loc înfundat în accepțiunea art. 616 Cod civil, instanțele au procedat la admiterea acțiunii și la stabilirea unui drept de trecere în favoarea reclamanților pe terenul proprietatea pârâtului în baza unui raport de expertiză care stabilește că părțile folosesc în indiviziune calea de acces - confirmând astfel existența și regimul acesteia.
în acest sens revizuentul că instanțele s-au pronunțat astfel în sensul constituirii unui drept de servitute pe terenul său, lucru care nu s-a cerut de reclamanții -intimați, omițând însă să se pronunțe asupra a ceea ce s-a cerut, respectiv obligarea sa, a pârâtului să permită trecerea pe calea de acces comună spre proprietatea reclamanților prin deblocarea drumului de acces și demolarea gardului construit abuziv.
Revizuirea astfel formulată este inadmisibilă.
Potrivit disp. art. 322 al. 1 Cod procedură civilă, "revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță derecurs atunci când evocă fondulse poate cere pct.2 - "dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Din textul enunțat mai sus, rezultă deci că pentru a putea fi admisibilă cererea de revizuire poate fi făcută doar împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, sau în a doua ipoteză împotriva unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Or, Curtea constată că în cazul de față, nici una din cele două ipoteze nu este întrunită, hotărârea instanței de recurs (împotriva căreia s-a promovat revizuirea) neevocând fondul.
Prin urmare, atâta timp cât instanța de recurs a respins recursul - analizând decizia instanței de apel doar sub aspectul legalității, și fără a rejudeca fondul litigiului, cererea de revizuire este inadmisibilă, deoarece aceasta vizează o hotărâre prin care recursul a fost respins.
Așa fiind, Curtea, constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile esențiale ale dispozițiilor art. 322 al. 1 Cod procedură civilă nefiind vorba nici despre o hotărâre definitivă dată în apel, și nici despre o hotărâre dată în recurs dar care să evoce fondul. Ca atare, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire, astfel încât cercetarea motivelor de revizuire nu mai poate fi făcută, devenind conform art. 137 al. 1 Cod procedură civilă - de prisos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei civile nr. 79/7 martie 2008 Curții de APEL IAȘI, decizie pe care o menține.
Obligă revizuentul să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 51/21 aprilie 2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.06.2008
Curtea de APEL IAȘI:
-
-
- -
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
