Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 363/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 363
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de -, și împotriva deciziei civile nr. 523 din 03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimații a, și,având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată,recurs declarat în termen,motivat,recurenții -, și au fost citați cu mențiunea de a timbra cu 9,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar; se solicită judecata în lipsă; intimatul a depus la dosar prin serviciul de registratură concluzii scrise.
Avocat pentru intimatul depune la dosar împuternicire avocațială,întâmpinare,cu duplicat spre comunicare și chitanța reprezentând dovada achitării onorariului de avocat.
Instanța constată că întâmpinarea formulată de intimatul,prin apărător,nu a fost depusă la dosar în termenul prevăzut de art. 308 alineat 2 Cod procedură civilă,urmând a fi păstrată la dosar ca și concluzii scrise.
Având în vedere că procedura de citare cu recurenții -, și este corect realizată și văzând că prin citații li s-a pus în vedere recurenților obligația de a timbra cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei,instanța,din oficiu,pune în discuție excepția netimbrării recursului.
Avocat pentru intimatul solicită anularea recursului ca netimbrat,cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 944 din 23 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Iașis -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților invocată de către aceștia.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții -, și în contradictoriu cu pârâții, și ( )
S-a stabilit un drept de servitute în favoarea reclamanților conform variantei nr. 1 ( punctele 39,37,36,24,8,14,13,12,25,31,38 și 39),pe teren în suprafață de 105 mp,marcată cu negru( și ),conform expertizei nr. 5092/23.09.2008 realizată de expertul,lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut că noțiunea de " proprietar " și aceea de " vecin " este folosită într-un sens larg. Trebuie avuți în vedere nu doar proprietarii propriu-ziși ci și deținătorii,etc.deci orice persoană care ar putea contesta dreptul celui ce nu are ieșire la calea publică.
În consecință,ținând cont de expertiză și de actele depuse la dosar,rezultă că toți pârâții au calitate procesuală pasivă,pronunțarea hotărârii în contradictoriu cu aceștia fiind necesară pentru opozabilitatea sentinței.
Pentru pârâta se reține și faptul că vânzarea-cumpărarea efectuată la 16.03.2007 ( și ) s-a efectuat sub rezervarea uzufructului viager asupra imobilului pe care l-a înstrăinat ei.
Ca atare,prin prerogativele pe care i le oferă acest drept,se justifică și calitatea sa procesuală pasivă.
Instanța de fond a constatat că acțiunea este parțial întemeiată pentru următoarele motive:
Reclamanții și-au manifestat opțiunea pentru varianta nr. 2 din expertiză.
Se observă însă că varianta nr. 1 este cea corespunzătoare,deoarece oferă posibilitatea de acces cea mai puțin împovărătoare pentru fondul aservit,la calea publică,răspunzând și necesităților reclamanților de a avea acces la acesta.
Raportul de expertiză prin constatările sale este concludent în acest sens.
Față de cele reținute,instanța,în baza art. 616 cod civil admite în parte acțiunea și stabilește un drept de servitute în favoarea reclamanților,conform variantei 1,pe terenul de 105 mp,punctele 39,37,36,24,8,14,13,12,25,31,38 și 39 cu hașur negru(și ),conform expertizei nr. 5092/2008 realizată de expertul,lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre( str. - este de fapt calea publică,în sensul avut în vedere de Codul civil).
Reținând culpa procesuală a pârâților în declanșarea litigiului,instanța,în baza art. 616 Cod civil a obligat pârâții,în solidar,să plătească reclamanților suma de 2100 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( timbraj și onorariu de expert și de avocat conform chitanțelor depuse la dosar).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții ( ) a și care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de apel formulate de pârâta a se referă la faptul că varianta 1 aleasă de instanță este cea împovărătoare și care va ocaziona litigii viitoare între părți.
Se susține că instanța este îndatorată să cerceteze gravitatea incomodității și inconvenientelor ce le ridică stabilirea unui drum de trecere la calea publică,alegând acea porțiune ce ar pricinui o pagubă mai mică proprietarului sau proprietarilor pe al căror teren urmează a fi deschis drumul.
Varianta aleasă de instanță creează premisa unor litigii viitoare întrucât urmează a fi dărâmat un gard de pe proprietatea pârâtului și se intră în proprietatea pârâtei ( ) a,pe o suprafață nejustificat de mare pentru o simplă cale de trecere.
Motivele de apel formulate de pârâtul se referă la faptul că vecinul intimaților este pârâtul,astfel încât calitatea procesuală pasivă revine doar proprietarului fondului aservit(direct învecinat),respectiv pârâtul,singurul care poate sta în proces în această calitate și în sarcina căruia instanța poate stabili servitutea de trecere solicitată.
Din schița actului de ieșire din indiviziune,din schița expertizei efectuată în cauză ca și din documentația de intabulare a imobilului rezultă fără echivoc că nici proprietatea și nici proprietatea nu se învecinează pe nici o latură cu proprietatea intimaților.
Tribunalul Iași,prin decizia civilă nr. 523 din 03 iunie 2009 admis cererile de apel formulate de pârâții ( ) a și împotriva sentinței civile nr. 944 din 23 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Iași,pe care o schimbă în parte în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții -, și în contradictoriu cu pârâții, și ( ) a pentru legea coparticipării procesuale pasive obligatorii.
dispoziția instanței de fond relativă la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Obligă intimații ( reclamanți înaintea instanței de fond ) să plătească apelantei ( ) a suma de 509,8 RON cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Iașia reținut că în cauză reclamanții -, și au chemat în judecată pe pârâții, și și ulterior și pe ( ) a solicitând să fie stabilită calea de acces de la imobilul proprietatea lor la drumul public.
Instanța de apel a reținut că,potrivit art. 616 Cod civil " proprietarul al cărui loc este înfundat,care nu are nici o ieșire la calea publică,poate reclama o trecere pe locul vecinului pentru exploatarea fondului cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona ".
Instanța a constatat că pentru constituirea dreptului trebuie să se facă dovada de loc înfundat,înțelegându-se prin aceasta locul ce este înconjurat de alte proprietăți fără ca proprietarul să aibă ieșire la calea publică.
Servituțile au ca și caracteristică principală aceea că presupun existența a două fonduri care să aparțină unor proprietari diferiți - fondul dominant și fondul aservit.
Raportul juridic ce se stabilește între cei doi proprietari,servitutea,se impune ca o sarcină a fondului aservit în folosul fondului dominant.
Ori în prezenta cauză Tribunalul a constatat că reclamantul nu a chemat în judecată toți coproprietarii fondurilor aservite,respectiv nici pe numitul care este coproprietar alături de pârâtul,nici pe numita care a dobândit la 23.03.1995 terenul alături de soțul său pârâtul prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8934 astfel cum rezultă din încheierea 89632/23.09.2008( fila 99 dosar).
Coparticiparea procesuală obligatorie derivă din natura dreptului de proprietate precum și din necesitatea ca hotărârea ce urmează a se pronunța să fie opozabilă tuturor celor ce ar putea invoca același drept ca acela dedus judecății.
Coparticiparea procesuală pasivă obligatorie presupune stabilirea cadrului procesual prin promovarea acțiunii în contradictoriu cu toate persoanele față de care actul juridic ( a cărui nulitate se solicită a se constata ) produce efecte juridice,în speță de dobândire a dreptului de proprietate.
Ori în lipsa participării în proces a soțului codevălmaș sau a coproprietarului aceștia s-ar putea prevala de inopozabilitatea hotărârii,ceea ce ar lipsi actul de jurisdicție de finalitatea de a tranșa irevocabil asupra oricărui drept litigios.
Sancțiunea juridică a excepției lipsei coparticipării procesuale obligatorii dă satisfacție tocmai acestei finalități permițând totodată promovarea unei noi acțiuni în condițiile procesuale pentru atingerea scopului urmărit.
În considerarea celor expuse, Tribunalul Iașia admis apelul și a schimbat în tot sentința apelată,respingând acțiunea pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă intimații -, și au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel d e apelanta ( )
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții -, și,criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se susține de către recurenți că excepția lipsei coparticipării pasive nu a fost invocată la judecarea în fond a cauzei de către pârâți și că în calitate de reclamanți nu au cunoscut de existența celorlalți coproprietari al căror nume l-au aflat doar la depunerea expertizei judiciare.
Recurenții susțin că potrivit dispozițiilor Codului d e procedură civilă nu aveau posibilitatea ca în apel să cheme în judecată alte persoane.
De asemenea,recurenții apreciază că împrejurarea că instanța de apel a înțeles să repună pe rol din oficiu cauza,să invoce lipsa coparticipării procesuale pasive și în acest temei să respingă cererea reclamanților reprezintă o încălcare a legii,conform căreia la stabilirea unei servituți de trecere este îndreptățit proprietarul unui loc înfundat,conform art. 616 Cod civil.
Recursul formulat de -, și este netimbrat.
La primirea recursului și fixarea termenului de judecată,s-a dispus citarea recurenților cu mențiunea timbrării cu 9,5 lei noi taxă judiciară de timbru și 0,15 lei noi timbru judiciar,conform dispozițiilor art.3, lit. j coroborate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997, actualizată și articolul 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995,actualizată,privind timbrul judiciar.
Pentru termenul de judecată din 30 2009,recurenții -, și au fost legal citați cu mențiunea timbrării cu suma de 9,5 lei noi taxă judiciară de timbru și 0,15 lei noi timbru judiciar.
Cum recurenții -, și nu a achitat nici o sumă cu titlu de taxă de timbru,la termenul din data de 30 septembrrie 2009 instanța,din oficiu, a invocat excepția privind netimbrarea recursului.
Așadar,nefăcându-se dovada timbrării,potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă,se va examina excepția privind netimbrarea recursului.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic,prin norme imperative,soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit,în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996,recursul urmează a fi anulat ca netimbrat pentru următoarele aspecte:
În principiu,taxele de timbru se plătesc anticipat,astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997,până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997," neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii ".
Potrivit art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar," cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate,dacă nu sunt timbrate corespunzător ",iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege," în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe,se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru ".
Faptul că,recurenții -, și, care au fost legal citați cu mențiunea timbrării,nu au respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru,indiferent din ce motive,constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate,fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință,în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar,urmează a se anula ca netimbrat recursul formulat de -, și și a se menține decizia civilă nr.523 din 03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
În baza art. 274 Cod procedură civilă,instanța va obliga recurenții -, și să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat,conform chitanței depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de -, și împotriva deciziei civile nr. 523 din 03 iunie 2009 Tribunalului Iași,decizie pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
și
02 exemplare /20 Octombrie 2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
