Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 698/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 698/
Ședința publică de la 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâții, domiciliată în G,str.- nr.1 și, domiciliat în G,str.- nr.431,împotriva deciziei civile nr.256 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații G, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:recurentul,personal și pentru intimatul,av.,cu împuternicire avocațială la dosar,lipsă fiind recurenta și intimații și
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții depun la dosar completări la motivele de recurs,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul susține oral,pe scurt,motivele scrise de recurs,aflate la dosarul cauzei.Arată că,așa cum reiese din actele dosarului,în mod corect a reținut instanța de fond că cu regim de servitute,deja constituită,poate asigura accesul intimaților,aceasta fiind folosită și de toți ceilalți proprietari.Reclamanții solicită însă constituirea unei noi servituți de trecere,care să treacă prin curtea casei recurentei,situație cu care nu este de acord și care nu este legală.Susține că ar fi fost de acord să facă o facilitate intimaților,însă în condițiile stabilite de el și anume să fie despăgubit pentru terenul respectiv.Solicită admiterea recursului,casarea hotărârii pronunțată de instanța de apel și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond,pe care o consideră temeinică și legală.
Av.,în combaterea motivelor de recurs,susține că nu se solicită instituirea unei noi servituți,aceasta există dar nu este respectată de recurenți.Prin acțiune,reclamanții au solicitat stabilirea unui drept de trecere la calea publică din str.- pe terenul proprietatea pârâților și nu un drept de servitute,întrucât el exista deja.Prin contractul de vânzare cumpărare se face mențiunea că se transmite o servitute perpetuă,de trecere în continuare până la str.-,respectiv conturul delimitat cu culoarea în raportul de expertiză.Față de motivele de recurs invocate,consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă și solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de apel,pe care o consideră temeinică și legală.Depune la dosar concluzii scrise.Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr-, reclamanții G și prin mandatar și reclamantul, prin mandatar au chemat în judecată pe pârâții și pentru a fi obligați să le permită trecerea pe de servitute în suprafață de 86,40. creată anterior și în mod succesiv, parte în tarlaua 39, parcela 1, pe terenul de la numele cadastrale 8286 - 8287, parte pe terenul de la numărul cadastral 8288, aflată în continuarea aleii din T - 39, P - 19, pe terenul de la numărul cadastral 1862, care permite accesul la calea publică din str. -, în vederea facilitării racordării la utilități.
De asemenea, au solicitat ca pârâții să fie obligați să le permită să execute lucrările necesare pentru buna întreținere a drumului de trecere situate pe terenul său.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietarii unor suprafețe de teren ce se învecinează cu proprietatea pârâților, având deja câte un drept de servitute recunoscut prin contractele de vânzare-cumpărare, ce constituie titlurile lor de proprietate, dar pentru a ajunge la calea publică, în str. - din G, în vederea racordării la utilități, e necesar că se creeze un drum de trecere pe terenul pârâților, dar aceștia se opun, după cum nu permit reclamanților nici să execute lucrările de întreținere a drumului de trecere situate pe terenul proprietatea lor.
Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 3393/19.04.2007, a respins acțiunea ca nelegală.
A reținut în motivare, în esență, că reclamanții se bucură de un drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, așa încât nu mai este necesar și nici legal a se constitui o nouă servitute, atâta timp cât există.
Cât privește celălalt capăt de cerere referitor la obligarea pârâților de a permite reclamanților să execute lucrările necesare întreținerii drumului, acesta a fost respins cu motivarea că nu s-a făcut dovada că pârâții au tulburat pe reclamanți în pașnica folosință a servituții la care au dreptul.
Împotriva hotărârii, reclamanții prin mandatari au declarat apel.
Aceștia au criticat soluția pronunțată pe motiv că situația de fapt, în primul rând, a fost greșit înțeleasă. Astfel, ei au cerut ca pârâții să le respecte dreptul de servitute de trecere existent și în același timp să le recunoască un drept de servitute de trecere în continuare până la- din
Instanța de fond, interpretând greșit actul dedus judecății, s-a limitat la a constata că dreptul de servitute de trecere există deja și nu se mai poate stabili încă o dată.
Servitutea reținută de instanță, au precizat apelanții, a fost dobândită cu titlu oneros, în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate succesiv, fiind o servitute perpetuă, pe care pârâții, ca proprietari ai fondului aservit, sunt obligați să o respecte și să nu îngrădească apelanților exercitarea acestui drept dobândit.
Prin decizia civilă nr.256/2008 a Tribunalului Galațis -a admis apelul,s-a schimbat în tot sentința civilă nr.3393/2007 a Judecătoriei Galați,astfel: s-a admis acțiunea și au fost obligați pârâții să respecte dreptul de servitute de trecere al reclamanților existent și în continuare din parcela 1 și- și pe lungimea de 70 rămasă până la strada -,identificată prin culoarea în anexele 1, 2 ale raportului de expertiză întocmit de expert. Au fost obligați pârâții să permită reclamanților să execute lucrările de întreținere a drumului de trecere situat pe terenul proprietatea lor.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
După cum au precizat reclamanții în apelul declarat, instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
S-a limitat la a constata că odată cu încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în baza cărora reclamanții au devenit proprietari ai terenului din vecinătatea pârâților, li s-a transmis acestora și dreptul de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, fără a stărui, prin toate mijloacele legale, în sensul dispozițiilor art. 129 al. 5.pr.civ. să clarifice, funcție de actele de proprietate ale părților, suprafețele deținute de acestea și dacă accesul apelanților-reclamanți la calea publică din str. -, se face potrivit dreptului de servitute înscris în actele de vânzare-cumpărare.
Acest aspect a fost clarificat însă pe calea expertizei instrumentate în apel care a statuat că rezolvarea litigiului dintre părți e necesar ca de acces constituită ca urmare a recunoașterii dreptului de servitute de trecere pentru reclamanți, din parcela 1 și-, conform schiței la raportul de expertiză, să fie continuată și pe lungimea de 70. rămasă până la str.-.
Tot expertiza a stabilit că branșarea la utilități a reclamanților nu se poate realiza decât dacă se continuă creată ca servitute de trecere până în str.-.
Având în vedere și faptul că apelanții-reclamanți s-au obligat să facă practicabil și să întrețină drumul de acces recunoscut ca servitute de trecere, pentru tranșarea litigiului existent între părți, în temeiul art. 296.pr.civ. s-a admis apelul.
Împotriva deciziei civile nr.256/2008 a Tribunalului Galați au declarat recurs pârâții invocând disp.art.304 pct-.9 și 7 Cod procedură civilă.
Astfel,recurenții consideră că instanța de apel a luat concluziile raportului de expertiză ca și indicații deși acestea nu se coroborau cu celelalte probe din dosar și cu prevederile legii civile în materie.
Instanța de fond în mod corect a reținut că reclamanții se bucură de un drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților,nefiind necesar,dar nici legal,constituirea unei noi servituți și neexistând vreo dovadă la dosar precum pârâții au tulburat pe aceștia în pașnica folosință a servituții la care au dreptul.
Reclamanții nu puteau solicita pe calea unei acțiuni în constatare stabilirea unui drept de trecere către str.- pe terenul proprietatea lor,ci pe calea unei acțiuni confesorii.Oricum,constituirea unei noi căi de acces pe proprietatea pârâților ar constitui o gravă încălcare a dreptului de proprietate.
Prin întâmpinare intimații reclamanți G și au solicitat respingerea recursului pentru că obiectul acțiunii e dat de solicitarea lor de a se stabili un drept de trecere la calea publică din str.- pe terenul proprietatea recurenților și nu un drept de servitute întrucât el există deja. Au solicitat să se constate că titularii dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor drepturilor lor,având în vedere că această cale de trecere ar trebui să asigure accesul către proprietăților lor.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată căprezentul recurs este fondat.
Recurenții dețin imobilul din str.- conform contractului de vânzare cumpărare nr.525/1996 și contractul de vânzare cumpărare nr.279/1995 format din și P1 din str.-,constituind un tot unitar inițial.
Încă din timpul vieții a procedat la dezmembrarea și vânzarea de loturi din întregul imobil,acțiune pe care au continuat-o moștenitorii și.
Pentru a asigura accesul la loturile vândute s-a creat o alee prin instituirea unei servituți de trecere convenționale cu ocazia încheierii fiecărui contract de vânzare cumpărare ce aveau ca obiect terenurile din zonă.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în apel servitutea de trecere concretizată în demarcată cu galben în anexa 1 nu asigură intimaților un acces direct la str.- ci o variantă ocolitoare. Astfel,intimații reclamanți pentru a ajunge la loturile lor trebuie să parcurgă în medie o distanță de 800 din care 400 sunt din pământ și devin impracticabili pe timp ploios.
Totodată,intimații reclamanți și ceilalți cumpărători din zonă u se pot branșa la rețelele tehnico-edilitate,acestea trebuind aduse din str.-.
Prin prezenta acțiune s-a solicitat "obligarea pârâților de a li se permite trecerea pe de servitute în suprafață de 86,40 mp creată anterior și-n mod succesiv,parte în P1,pe terenul de la nr.cadastrale 8286-8287, parte pe terenul de la nr.cadastral 8288,aflată în continuarea aleii din pe terenul de la nr.cadastral 1862 care permite accesul la calea publică din str.-,în vederea facilitării racordării la utilități. De asemenea, au solicitat să se permită executarea lucrărilor necesare pentru buna întreținere a drumului de trecere situat pe terenul pârâților".
intimații că obiectul acțiunii nu e instituirea unei noi servituți de trecere,fapt ce este contrazis de către petitul acțiunii prin care se solicită să se permită trecerea pe o bucată de teren a recurenților pe care prin contractele de vânzare cumpărare din cauză nu e prevăzută vreo servitute de trecere. Totodată,solicită să se permită întreținerea acestei alei de acces. În drept,aceste doleanțe ale intimaților reclamanți sunt reglementate de disp.art.616 Cod civil.
pretind că a avut loc o schimbare a obiectului acțiunii pentru că,chiar ei - reclamanții - în finalul cererii de chemare în judecată au invocat art.616 cod civil și au precizat că doresc să se creeze drum de trecere pe terenul pârâților prin pct.cel mai scurt în vederea facilității racordării la utilități.
Astfel că nu ne aflăm în fața unei acțiuni confesorii ci în fața unei acțiuni de instituire a unui nou drept de servitute.
Ori, atâta vreme cât în baza convenției părților există asigurat accesul la drumul public,iar inconvenientele acestui acces nu sunt grave: noroi,distanță de 800, se constată că nu sunt întrunite cerințele art.616 Cod civil pentru afectarea unui drept de proprietate prin constituirea unei servituți de trecere.
Pentru facilitarea racordării la utilități nu se poate pretinde crearea unei alei de acces,așa cum s-a încercat de către intimații reclamanți,ci o astfel de cerere se poate formula doar pentru asigurarea accesului proprietății unui loc înfundat la calea publică.
Față de considerentele de mai sus,prin prisma disp.art.312 teza I alin.1 Cod procedură civilă,urmează a se admite recursul,a se modifica decizia civilă a Tribunalului Galați în sensul respingerii apelului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursuldeclarat de pârâții, domiciliată în G,str.- nr.1 și, domiciliat în G,str.- nr.431,împotriva deciziei civile nr.256 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații G, având ca obiect servitute.
Modifică decizia civilă nr.256/2008 a Tribunalului Galați în sensul că respinge ca nefondat apelul reclamanților și menține hotărârea Judecătoriei Galați,sentința civilă nr.3393/19.04.2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, - - |
: - -/24.12.2008
: /30.12.2008.
2 ex.
FOND:.
APEL: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, George Popa, Luminița Șolea
