Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1567/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.1567/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător: - -
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamanții și și depârâtul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.1206 din data de 30 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 30 noiembrie 2009 când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 07 decembrie 2009, apoi pentru 14 decembrie 2009 și apoi pentru astăzi, 16 decembrie 2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1206/M/30.07.2009, Tribunalul Brașova admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului-B, invocată de acest pârât prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată de reclamanții: și, în contradictoriu cu pârâții: Școala generală; Școala generală; Școala generală nr. 29 B; Liceul B; Comuna prin primar și Inspectoratul școlar județean B și în consecință:
A obligat pârății să calculeze și să plătească reclamanților personal didactic și didactic auxiliar, drepturile salariale cuvenite fiecăruia, având în vedere salariul de bază prevăzut de OG 11/2007, dar nu mai puțin de salariul de bază prevăzut prin CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010,începând cu data de 01.01.2007 sau de la data angajării pentru reclamanții angajați ulterior acestei date și în continuare, cu excepția perioadelor în care beneficiarii au avut contractul de muncă întrerupt,suspendat sau încetat.
A obligat pe pârâți să calculeze și să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prima de vacanță pentru anii 2007, 2008, 2009.
A obligat pârâții să plătească drepturile mai sus menționate actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală de la data când drepturile trebuiau acordate și până la plata efectivă.
A obligat pe pârâții nr. 1-4 să efectueze în carnetele de muncă ale reclamanților modificările salariale cuvenite conform mențiunilor de mai sus.
A respins acțiunea reclamanților privind acordarea primei de vacanță pe anul 2006.
A respins acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâtul - Inspectoratul Școlar Județean B ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesual pasive.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamanții nu sunt angajați ai Inspectoratului Școlar Județean B, ci ai unităților de învățământ chemate în judecată.
Art. 14 alin 1 din Codul muncii prevede că prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forța de muncă pe bază de contract individual, iar art. 11 alin. 5 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic se precizează că " angajarea pe post se face de către directorul unității școlare pe baza deciziei de repartizare a Inspectoratului Școlar". Unitățile școlare sunt subordonate inspectoratului din punct de vedere instructiv-educativ și nu material, acest aspect rezultând și din dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995 ce prevede că unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.137 alin.1 pr.civ. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean și pe cale de consecință, a fost respinsă acțiunea reclamanților introdusă împotriva acestui pârât.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de personal didactic in cadrul Scolii Generale, conform mențiunilor din carnetele de muncă, după cum urmează:
Reclamanta a avut calitatea de institutor în perioada 1.09.2006 - 31.08.2007 la Școala Generală, în perioada 1.09.2007 - 31.08. 2008 la Școala Generală și din 1.09.2008 până în prezent la Școala Generală.
Reclamantul a avut calitate de profesor în perioada 2006 - 2009 la Școala Generală, Școala Generală nr. 29 B și Liceul Sanitar B ( ), în prezent desfășurându-și activitatea în cadrul Școlii Generale.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 s-au majorat salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, prin modificarea valorii coeficientului de multiplicare.
Acest act normativ prevede valoarea coeficientului de multiplicare pentru cele trei etape de creșteri salariale, precum și coeficienții de multiplicare detaliați pe cadre didactice, vechime în învățământ și funcție didactică.
Totuși, astfel cum au învederat reclamanții, prin aplicarea acestor coeficienți de multiplicare, salariul la care s-ar ajunge ar putea fi mai mic decât salariul minim prevăzut prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, care are forță obligatorie pentru toți angajații din aceeași ramură din țară.
Cum pentru angajați, se aplică întotdeauna norma legislativă cea mai favorabilă, urmează ca în privința primului petit, acțiunea promovată de reclamanți să fie admisa, în sensul că vor fi obligați pârâții să calculeze și să plătească fiecărui reclamant personal didactic si personal didactic auxiliar, drepturile salariale cuvenite fiecăruia, având în vedere salariul de bază prevăzut de OG nr. 11/2007, dar nu mai puțin de salariul de bază prevăzut prin CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, începând cu data de 01.01.2007.
In privința petitului privind acordarea primei de vacanta, entru p. anii 2007 și 2008 cererea reclamanților de obligare a paratei la plata primei de vacanta este întemeiata, întrucât acest drept este stipulat in art.37 lit. g din CCM Unic la nivel de ramura învățământ 2007-2008. Potrivit prevederilor art. 37 lit.g) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ pe anii 2007/2008, personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu.
De asemenea, si in privința primei aferente anului 2009, pretențiile sunt întemeiate, având in vedere ca pentru acest an încă nu s-a negociat un nou contract, astfel că, raportat la dispozițiile art.9 al.2, potrivit cărora, dacă contractul nu este denunțat de niciuna dintre părți cu minimum 60 de zile înainte de expirarea sau daca niciuna dintre părți nu are inițiativa renegocierii lui anterior expirării, contractul se prelungește automat pe o perioada de 1 an.
Conform dispozițiilor art.50 alin. (12) din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 236 din Codul muncii, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor colective de muncă părțile sunt egale și libere. Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Clauzele fiecărui contract colectiv de muncă au o valoare normativă, alcătuind un,drept al muncii" propriu al celor care îl încheie. În consecință, și clauzele contractelor colective de muncă la nivelul ramurii învățământ invocate de reclamanți au aceeași valoare, fiind obligatorii pentru părțile contractante
În ceea ce privește sursa premiului de vacanță indicată de contractul colectiv de muncă pe ramură de învățământ ca fiind din venituri proprii, instanța apreciază că în condițiile în care ordonatorii de credite chemați în judecată, respectiv COMUNA, prin primar, MUNICIPIUL B, prin primar, COMUNA, prin primar, nu s-au opus admiterii acțiunii, astfel de venituri sunt la dispoziția lor și permit efectuarea plăților datorate. Conform art. 167 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Potrivit aceluiași text de lege - alin.(5) lit.a, finanțarea de bază cuprinde printre alte categorii de cheltuieli și cheltuielile de personal, în care sunt incluse cheltuielile cu plata drepturilor salariale, inclusiv a primelor de vacanță.
În ceea ce privește cererea reclamanților cu privire la obligarea pârâților și la acordarea primei de vacanță pentru anul 2006 instanța a constatat că este neîntemeiată, întrucât contractul colectiv de muncă pentru anul indicat nu prevede dreptul la o astfel de primă.
de aceste considerente, instanța a obligat pe pârâți să calculeze și să plătească reclamanților primele de vacanta pentru anii 2007, 2008 și 2009, corespunzător perioadelor lucrate.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație a sumelor pentru care instanța a admis acțiunea, se justifică prin necesitatea corelării salariului de care reclamantii ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarilor, pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legală la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosință a banilor, pe perioada cuprinsă intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plății efective, având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții și, precum și pârâtul Municipiul B prin Primar.
Recursul reclamanților tinde la modificarea în parte a hotărârii, criticată sub aspectul nelegalității, întrucât prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de nr.OG 11/2007 în modalitatea stabilită de instanță - nu mai puțin de salariul de bază prevăzut prin CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 - conduce în fapt la diminuarea veniturilor salariale.
Cât privește recursul declarat de pârâtul Municipiul B, criticile formulate vizează modificarea în parte a sentinței, cu consecința respingerii pretențiilor reclamanților față de această parte.
În dezvoltarea motivelor căii de atac exercitate de acest recurent se învederează că în mod greșit prima instanță a recunoscut calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul B, drepturile salariale solicitate de către reclamanți putând fi pretinse de la unitatea de învățământ în care aceștia funcționează, ca angajator. Împrejurarea că, potrivit prevederilor art. 167 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, nu îi conferă Municipiului B calitatea de parte în raportul de muncă existent între reclamanți și unitatea de învățământ.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, curtea apreciază recursurile fondate pentru următoarele considerente;
Instanța de fond a recunoscut în cadrul litigiului incidența principiului care consacră aplicarea normei legislative mai favorabile angajaților, omițând însă a constata că, în modalitatea admiterii pretențiilor formulate, nu doar că a făcut o aplicare greșită a legii - în lumina principiului enunțat - dar s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, temei de modificare prevăzut de art. 304 pct. 6. pr. civ. Această situație se desprinde din trimiterea la trimiterea la dispozițiile de salarizare prevăzute în CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010.
Potrivit prevederilor art. 40 alin. 1, 2 din CCM arătat, coeficienții minimi de ierarhizare funcție de care se aplică coeficienții de salarizare pentru funcțiile deținute de reclamanți, sunt de 1,5, respectiv 2, calculați la salariul minim negociat pe unitate, pentru ca alin. 4 al aceluiași text de lege să stabilească salariul de bază minim brut negociat începând cu data de 01.01.2007, la suma de 440 lei. Raportat la obiectul pretențiilor reclamanților, aplicarea coeficienților de multiplicare stabiliți prin nr.OG 11/2007 pentru funcțiile deținute de titularii acțiunii, vor avea în vedere în mod firesc salariul de bază prevăzut de CCM unic. În alte condiții, întinderea drepturilor salariale ale reclamanților, astfel stabilite de prima instanță, este incertă, dând posibilitatea angajatorului de a le stabili fără a da eficiență nr.OG 11/2007 privind creșterile salariale stabilite pentru anul 2007 personalului didactic din învățământ, în măsura dispusă, ca acestea să nu fie mai mici decât salariul de bază prevăzut prin CCM unic.
Relativ la recursul declarat de pârâtul Municipiul B prin Primar, criticile formulate vis-a-vis de lipsa oricărui raport în baza căruia unitatea administrativ teritorială are obligația finanțării din bugetul local al unităților de învățământ, sunt contrazise de prevederile art. 167/1995 în conformitate cu care aceste unități școlare funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale.
În schimb, recunoașterea acordată de tribunal dreptului reclamanților la plata primelor de vacanță pentru anii 2007, 2008, 2009 va atrage admiterea recursului declarat de pârât în limita acestor pretenții.
La stabilirea primelor de vacanță, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 37 lit. g din CCM unic la nivel de ramură de învățământ - 2007/2008, care prevădo primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, care se acordă odată cu indemnizația de concediu. Dispozițiile amintite se impun a fi conforme CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, textul art. 59 alin. 3 din acest din urmă acord stipulând căprin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță. Așadar, recunoașterea primei de vacanță nu este prevăzută ca o obligație imperativă pentru angajator, rămânând la posibilitatea acordării, funcție de condițiile economico-financiare.
În considerarea argumentelor expuse, potrivit dispozițiilor art. 312. pr. civ. urmează a admite recursurile, a modifica sentința atacată în sensul că drepturile salariale ale reclamanților stabilite prin nr.OG 11/2007 nu se vor raporta la nu mai puțin din salariul de bază prevăzut prin CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, astfel cum s-a menționat în dispozitivul sentinței, fiind totodată respinse pretențiile reclamanților la plata primelor de vacanță pentru anii 2007, 2008, 2009.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 1206/M/30.07.2009 a Tribunalului Brașov.
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul B, prin Primar împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința menționată, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanți, obligând pe pârâți la plata drepturilor salariale cuvenite reclamanților având în vedere salariul de bază prevăzut de nr.OG 11/2007, fără raportare la salariul de bază prevăzut prin CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010.
Înlătură obligarea pârâtului Municipiul B prin Primar la plata către reclamanți a primelor de vacanță pentru anii 2007, 2008, 2009.
Menține restul dispozițiilor sentinței
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.12.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./28.12.09
Tehnored. 07.01.2010- 13 ex.
Jud fond CT /
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
