Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1633/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1633/R-CM

Ședința publică din 10 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător

JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu

JUDECĂTOR 3: Laura

Grefier

S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA în numele membrilor de sindicat-reclamanții, a, și I, împotriva sentinței civile nr.1011/CM din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, reprezentantul recurenților -reclamanți, a, și I și intimații-pârâți Școala Tutea și Comuna.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-au depus la dosar concluzii scrise din partea Sindicatului Învățământ Preuniversitar Muntenia și întâmpinare din partea intimatei-pârâte Comuna.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.

CURTEA

Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată la data de 23.02.2009 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, a, I, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" au chemat în judecată pe pârâtele Școala " " și Comuna pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligate la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) până la data pronunțării sentinței și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, în concordanță cu prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art. 50 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Dacă nu se aplică această creștere a coeficientului de ierarhizare la prima dintre cele trei tranșe de vechime suplimentare toate drepturile salariale stabilite ulterior sunt greșit calculate.

Prin sentința civilă nr. 1011/CM/15.06.2009, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala " " să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 23.02.2006 și până la data de 31.12.2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pe pârâta Comuna să vireze pârâtei de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.

A obligat pe pârâta Școala " " să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 20 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții, membri de sindicat, sunt încadrați în funcții didactice la Școala " ".

Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.

Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998, prin art. 1, art. 2 și art. 5 din nr.HG 467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr. 1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art. 8 din nr.HG 467/1997.

Începând cu data de 01.06.1998, conform art. 24 alin. 4 coroborat cu art. 23 din Legea nr. 154/1998 și raportat la anexa nr. VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prevederilor art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.

Începând cu data de 01.04.2000, prin nr.OUG 8/2000, au fost introduse în Legea nr. 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.

Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin nr.OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de OG nr. 11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare".

Legea nr. 128/1997, prin art. 50 acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.

de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.

Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin. 3 teza a II-a a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

Finanțarea de bază cuprinde, printre altele, și cheltuielile de personal (art. 167 alin. 5 din Legea nr. 84/1995).

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 tribunalul a admis acțiunea conform celor arătate mai sus, făcând aplicarea dispozițiilor art. 161 alin. 4 din Codul muncii.

Tribunalul a apreciat că aceste drepturi bănești se cuvin a fi acordate doar până la data de 01.01.2008, având în vedere că de la această dată își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OG 15/2008, care în art. 5 alin. (1) prevede că n coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

2 al aceluiași text legal prevede în continuare că în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

În fine, în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă.

Împotriva sentinței au formulat recurs, în termen legal, reclamanții, a, și I, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:

- Tribunalul a stabilit greșit acordarea drepturilor prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 doar până la data de 31.12.2007 pe motiv că de la această dată își găsesc aplicabilitatea prevederile art. 5 din nr.OG 15/2008, potrivit cărora în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele 1.1. și 1.2. prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzute la art. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Se argumentează motivul de recurs prin aceea că în cuprinsul art. 5 din nr.OG 15/2008 s-a strecurat o eroare materială în sensul că textul recunoaște tranșele suplimentare de vechime fără a le stabili coeficienți de multiplicare corespunzători conform prevederilor legale, pentru ca ulterior fiecăreia să-i fie aplicată creșterea de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime în învățământul universitar, respectiv 1/25 din învățământul preuniversitar.

În subsidiar, recurenții-reclamanți invocă excepția de neconstituționalitate a acestui articol deoarece prin prevederile sale este luat un drept salarial câștigat printr-o lege organică în vigoare.

OG nr. 15/2008 este un act normativ ce se vrea prin însăși titulatura sa a fi de creșteri salariale și nu de modificare a structurii drepturilor salariale. În acest fel, art. 5 depășit granița constituțională, devenind contrar unei legi organice.

Sunt încălcate prevederile art. 41 alin. (5), ale art. 52 alin. (1), cele ale art. 53 alin. (1) și cele ale art. 115 alin. (1) din Constituție.

O altă critică vizează soluția dată cererii de plată a cheltuielilor de judecată.

Recurenții-reclamanți susțin că cererea de acordare a cheltuielilor de personal a fost greșit respinsă câtă vreme au fost depuse în termen la dosar dovezile de suportare a cheltuielilor de judecată.

În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.

Primul motiv de recurs este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtelor Școala " " și Comuna la plata pe o perioadă de trei ani anterioară cererii de chemare în judecată până la pronunțarea sentinței și pe viitor a diferențelor de drepturi salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, actualizate cu indicele de inflație.

Prin art. 50 din Legea nr. 128/1997, cu modificările ulterioare, în vigoare în perioada 2006 - 2008, s-a prevăzut la alin. (1) că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

La alineatul al doilea se stabilește că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Suntem în prezența unui spor la coeficientul de ierarhizare/multiplicare prevăzut de lege pentru tranșa suplimentară de vechime.

Potrivit acestor texte de lege și anexei nr. 2 la Legea nr. 128/1997 forma în vigoare până la 4.02.2008, un profesor din învățământul preuniversitar cu gradul didactic I și cu vechimea în învățământ de peste 40 de ani beneficiază de un coeficient de multiplicare pentru tranșa de vechime de peste 40 de ani de 7,315, la care se adaugă 1/25 din coeficientul de 6,965 corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Prin art. 5 alin. (2) din nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, intrat în vigoare la 4.02.2008 însă pentru drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008, s-a stabilit că în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 de ani, 35 - 40 de ani și peste 40 de ani în învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Din anexa nr. 2 acestei ordonanțe rezultă că pentru profesorul din învățământul preuniversitar cu gradul didactic I și vechimea în învățământ de peste 40 de ani, în coeficientul de multiplicare pentru această tranșă de vechime de 7,315 este inclusă și mărirea de 1/25 din 6,965 - coeficientul de multiplicare pentru tranșa anterioară de vechime.

Cum această proporție de 1/25 din coeficientul de multiplicare pentru tranșa anterioară de vechime nu se mai adaugă la 7,315, ci se include în acest număr suntem în prezența desființării acestei măriri de coeficient de multiplicare pentru tranșa de vechime suplimentară, altfel spus în prezența abrogării implicite a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, care au consacrat-

Având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (2) din nr.OG 15/2008, instanța de fond a limitat acordarea diferențelor de drepturi salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 128/1997 la data de la care această ordonanță a produs efecte.

Însă prin Decizia nr. 983/30.06.2009 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată în alte cauze și a constatat că dispozițiile art. 2, 3 și 5 din nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, cu modificările și completările ulterioare sunt neconstituționale.

Constatarea neconstituționalității vizează și modificările aduse art. 2, 3 și 5 din nr.OG 15/2008 prin nr.OUG 151/2008, nr.OUG 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, așa cum rezultă și din Decizia nr. 989/30.06.2009 a Curții Constituționale.

Ca urmare, orice modificare sau prelungire a aplicării textelor de lege declarate neconstituționale rămâne fără incidență în cauză.

În baza dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1192 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, redevin aplicabile prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 128/1997, modificată, pentru perioada 01.01.2008 - 15.06.2009 și pe viitor, astfel încât, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamanți va fi admis iar sentința va fi modificată în parte în sensul că plata drepturilor salariale solicitate va fi dispusă până la 15.06.2009 și pe viitor.

Nu este fondată critica privitoare la soluția dată cererii de plată a cheltuielilor de judecată.

Nu rezultă din tabelul depus la filele 62-63 din dosar faptul că respectivele plăți de drepturi salariale pentru personalul salarizat din sindicat au fost determinate strict de prezenta judecată, că acestea au presupus pentru persoanele în numele și interesul cărora a fost introdusă acțiunea cheltuieli suplimentare.

Aceasta înseamnă că s-a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 274 Cod procedură civilă și că nu se regăsește, sub acest aspect, motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în care se încadrează critica formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenții-reclamanți, și reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", cu sediul în Pitești,--6, județul A, împotriva sentinței civile nr. 1011/CM din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimate fiind pârâtele ȘCOALA " ", cu sediul în comuna, județul A și COMUNA - prin primar, cu sediul în comuna, județul

Modifică în parte sentința în sensul că dispune plata drepturilor bănești până la data de 15.06.2009 și pe viitor.

Menține în rest sentința.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

7 ex./18.11.2009

Jud. fond: /

Președinte:Nicoleta Simona Păștin
Judecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1633/2009. Curtea de Apel Pitesti