Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 2/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA NR. 2

Ședința publică din data de 17 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTOR 2: Traian Logojan Furtună

Asistenți judiciari - -

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă formulat de reclamanta cu domiciliul ales în V de M,-, județul P, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P, Tribunalul Prahova cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Finanțelor Publice cu sediul îîn B, sector 5,-, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Curtea, având în vedere că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242.pr.civ. precum și faptul că pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând plata drepturilor bănești reprezentând sporul de 50% în raport de indemnizația brută lunară începând cu data de 5.09.2007 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective, plata dobânzilor legale pentru sumele restante, calculate conform art. 3 al.3 din OG nr. 9/2000 cu începere de la 5.09.2007 și până în momentul efectuării sumelor restante și revendicare ca fiind despăgubiri civile datorate și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantei.

În motivarea acțiunii se arată, în esență, că le sunt aplicabile disp.rt. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevăd că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.

S-a învederat totodată că un astfel de drept nu poate fi înlăturat pentru că menținerea lui este impusă de condițiile concrete în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.

Pârâtul CNCD a formulat, de asemenea, întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât în condițiile în care se solicită acordarea unor drepturi, inclusiv ca urmare a încălcării principiului nediscriminării. Se mai susține că CNCD că, potrivit disp. art.16-20 din OUG 137/2000 este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor ordonanței în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării. De asemenea, potrivit art.27 din același act normativ persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, iar judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului în calitate de expert, iar nu de pârât.

În întâmpinarea depusă de Curtea de Apel Ploiești se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în prezent salarizarea magistraților este reglementată de art. 1-3 din OUG nr. 27/2006, act normativ care nu prevede acordarea sporului solicitat pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Examinând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale în materie și decizia pronunțată de ICCJ în interesul legii - nr.21/10.03.2008, Curtea va constata următoarele:

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MEF - prin DGFP P, curtea urmează aoa dmite, întrucât această instituție are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.

De asemenea, curtea urmează să admită și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul CNCD.

Potrivit disp. art.16-20 din OUG 137/2000 CNCD este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor ordonanței în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.

Conform art.27 din OUG 137/2000 persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

Este adevărat că se prevede faptul că judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, dar acesta nu poate avea, în spețe similare cu cea de față, calitate de pârât ci numai pe aceea de expert, chemat să exprime un punct de vedere față de o eventuală situație de discriminare.

Prin urmare, față de admiterea celor două excepții expuse mai sus, Curtea va respinge acțiunea față de pârâții MEF și CNCD.

Pe fondul cauzei, curtea va constata că acțiunea este întemeiată, în raport cu ceilalți pârâți.

Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de ICCJ în interesul legii s-a stabilit că n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.

Pe cale de consecință, Curtea va constata că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.

Prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art. 47 se abrogă. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 a fost emisă în baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată. La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 și 62, precizează că modificarea unui astfel de act constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și redarea lor într-o nouă formulare, iar completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente, și, în fine, că abrogarea se referă la prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, care trebuie să își înceteze aplicabilitatea.

Reiese că modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parțială a unui act normativ reprezintă instituții juridice diferite, cu efecte distincte, or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să și abroge Legea nr. 50/1996, nici total și nici parțial.

Prin emiterea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.

În raport de cele de mai sus, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.

Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.

Pentru aceste considerente, Curtea, văzând disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996, va admite acțiunea și va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova să plătească reclamantei sporul de 50% în raport de indemnizația brută lunară începând cu data de 05.09.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective. De asemenea, Curtea va obliga pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor aferente sumelor neplătite, Curtea urmează a-l respinge ca neîntemeiat deoarece drepturile salariale solicitate nu sunt purtătoare de dobânzi în sensul prevederilor nr.OG 9/2000, ci se impune doar actualizarea sumelor de bani neplătite la timp reprezentând drepturi salariale, în raport de inflație, conform art. 278 din Codul muncii.

Pentru aceste motive

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții pentru Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,- și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3.

Respinge acțiunea față de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta cu domiciliul ales în V de M,-, județul P, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de Apel Ploiești cu sediul în P,-, județul P și Tribunalul Prahova cu sediul în P,-, județul P, și în consecință:

Obligă pârâții să plătească reclamantei sporul de 50% în raport de indemnizația brută lunară începând cu data de 05.09.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.

Obligă pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

Respinge capătul de cerere privind plata dobânzilor.

Definitivă și executorie de drept.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - - -

ASISTENȚI JUDICIARI,

- - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Tehnored. TL/SȘ

9 ex./30.09.2008

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Furtună

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 2/2008. Curtea de Apel Ploiesti