Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 24/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 24
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Autoritatea de Sănătate Publică Județeană O împotriva sentinței civile nr. 1022/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, Ca-, -, -, -, --, -, -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru intimații-reclamanți avocat, cu împuternicire la dosar, precum și intimata-reclamantă -, personal și asistată de avocat, cu împuternicire la fila 16 dosarului, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru refacerea procedurii de citare.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat pentru intimații-reclamanți depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală potrivit acestora, cu obligarea unității recurente la cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Reclamanții, V, C, -, -, - -, -, -, u chemat în judecată autoritatea de Sănătate Publică O și au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumelor de bani, reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prevăzute de Legea nr. 142/1998, sume ce nu au fost acordate din anul 1998, anul în care toți salariații au beneficiat de aceste prevederi.
Începând cu anul 2002 aceste prevederi au fost suspendate succesiv până la data de 31.12.2006, prin legile bugetului de stat și legile bugetului asigurărilor sociale.
În motivarea acțiunii, reclamanții au solicitat să se constate nelegalitatea suspendărilor succesive a prevederilor legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă cu modificările și completările ulterioare, arătând că alocațiile individuale de hrană și de bilete de valoare sub forma tichetelor de masă reprezintă prin însăși natura sa o măsură de protecție privind securitatea la locul de muncă a salariaților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui salariat sub forma unei alocații, însă pârâții nu le-au achitat aceste drepturi, deși au calitatea de salariați lucrând într-un sector bugetar, iar prin neacordarea unor asemenea drepturi, are loc o discriminare în raport cu celelalte categorii de salariați bugetari care încasează asemenea tichete, astfel încât sunt încălcate Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Au mai arătat reclamanții că acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și nici suspendat, având caracterul de drept câștigat.
Prin sentința nr. 1022/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanții, domiciliată în S, B-dul - -, -.A,.12, jud. O, reclamanții V, C, -, -, - -, -, -, în contradictoriu cu pârât Autoritatea de Sănătate Publică O, cu sediul în S,--11, jud. O, și obligat pârâta Autoritatea de Sănătate Publică O la plata contravalorii tichetelor de masă actualizate în raport de rata inflației pe ultimii 3 ani, începând cu data de 20.08.2004 până la 20.08.2007 reactualizate la data plății efective.
S-a constatat prescris dreptul la acțiune pe perioada 1 ianuarie 2001 - 20.08.2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori. De aceste drepturi reclamanții au beneficiat în anul 1998.
In speță, reclamanții, V, C, -, -, - -, -, -, u avut calitatea de personal contractual în cadrul Autorității de Sănătate Publică O, instituție bugetară, ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate, beneficiind de aceste drepturi în anul 1998.
Prin neplata ulterioară a acestor drepturi prevăzute de lege ca urmare a voinței unilaterale a pârâtei s-a produs o restrângere a dreptului la protecție socială al reclamanților fără a exista o dovadă în sensul că s-a impus luarea unei asemenea măsuri.
Ori conform art. 41 al. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Astfel, s-a apreciat că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să-și procure hrana direct.
Pârâta nu a făcut dovada că nu pot fi acordate tichetele de masă datorită faptului că în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Astfel, s-a apreciat că pârâta are obligația de a acorda aceste tichete reclamanților și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
Luând în considerare termenul de prescripție de 3 ani, reglementat de Decretul nr. 167/1958 aceste drepturi vor fi acordate reclamanților începând cu data de 20.08.2004 până la data de 20.08.2007, data introducerii cererii de chemare în judecată și se va constata prescris dreptul la acțiune pe perioada 1 ianuarie 2001 - 20.08.2007.
Împotriva sentinței Tribunalului Olta declarat recurs AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ O, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
Eronat retine instanța de fond in dispozitivul hotărârii faptul ca reprezentantul legal al unei parți din categoria personalului contractual, este reclamant si obliga Autoritatea de Sănătate Publica la plata contravalorii tichetelor de masa, pe perioada sus menționata si cu privire la aceasta.
Acțiunea formulata a fost admisa in parte, respectiv obligarea instituției la plata contravalorii pe ultimii 3 ani, respectiv 20.08.2004-20.08.2007, reținându-se prevederile decretului nr. 167/1958, totuși exista contrarietate in dispozitivul hotărârii in sensul ca se constata prescris dreptul la acțiune pe perioada ianuarie 2001-20.08.2007.
In consecința, se solicita desființarea sentinței, ca netemeinica si nelegala, cu exonerarea de plata sumei la care au fost obligați.
Analizând motivele de recurs, in raport cu sentința recurata, Curtea retine ca acestea sunt întemeiate pentru următoarele motive:
Astfel, așa cum rezulta din considerentele deciziei recurate, Tribunalul, pe de o parte, admite in parte acțiunea si dispune plata c/val tichetelor începând cu data de 20.08.2004 iar, pe de alta parte, constata prescris dreptul la acțiune pe perioada 01.01.2001-20.08.2007.
Aceeași situație se menționează si in dispozitivul sentinței, acordându-se pe de o parte drepturile pe perioada 20.08.2004-20.08.2004-20.08.2007 iar, pe de alta parte, constatându-se prescris dreptul la acțiune pe perioada 20.08.2001-20.08.2007.
Se mai retine totodată, ca Tribunalul in motivarea sentinței realizează doar o trimitere la rolul de tichetelor de masa in cadrul masurilor de protecție sociala si la invocarea unui principiu prevăzut de dispozițiile art. 41 din Constituție si art.14 din CEDO, fara a preciza situația de fapt, raportata la fiecare reclamant(perioada lucrata, calitatea fiecărui reclamant, munca desfășurata), aceasta, cu atât mai mult, cu cat in cauza sunt 43 de salariați reclamanți si se are in vedere o perioada îndelungata de timp.
De asemenea nu a precizat dispozițiile legale ce reglementează salarizarea salariaților, dispozițiile legale care reglementează acordarea de tichete acestora, starea de fapt reținuta ca element comparabil pentru stabilirea discriminării.
Se motivează, in susținerea aplicării prescripției, prin trimiterea la termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958, fara a preciza in concret care sunt prevederile reținute si fara a descrie starea de fapt care a dus la aplicarea dispozițiilor respective.
Se retine astfel ca hotărârea pronunțata de Tribunal nu a fost motivata in fapt si drept, menționându-se simple afirmații ale drepturilor reclamanților, ceea ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii, practic cu necercetarea fondului cauzei, ceea ce conduce la imposibilitatea exercitării controlului judiciar, aceasta in condițiile in care, așa cum am arătat, atât considerentele, cat si dispozițiile instanței de fond sunt contradictorii.
In concluzie, reținând ca, in cauza, prin considerentele reținute si dispozițiile luate Tribunalul, pe de o parte, acorda in parte drepturile solicitate iar, pe de alta parte, le constata prescrise si ca in situația unei motivări sumare, ce echivalează cu lipsa acesteia, nu se poate stabili care este soluția reținuta de instanța de fond, Curtea in raport de prevederile art. 312 Codul d e procedura civila, urmează sa admită recursul sa caseze sentința si sa trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
In rejudecare, Tribunalul va avea in vedere si modul de aplicare a dispozițiilor art. 67 Codul d e procedura civila, calitatea deținuta de către reclamanți in cadrul unității (funcționari sau personal contractual, perioada lucrata de fiecare, dispozițiile legale aplicabile).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea de Sănătate Publică Județeană O împotriva sentinței civile nr. 1022/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, Ca-, -, -, -, --, -, -, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul O l
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 Ianuarie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.4
/ și
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Doina Vișan, Mihaela Mitrancă
