Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 57/R-CM
Ședința publică din 29 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Paulina Ghimișliu
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții, A, G, G, G, A, DIN, A, G, G, G, G, împotriva sentinței civile nr.540/CM din 19 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-reclamanți, intimații-reclamanți și și intimații-pârâți Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
După strigarea cauzei, s-a prezentat consilier juridic pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor, în baza delegației nr.1753/2008, care a depus la dosar întâmpinare și a solicitat respingerea recursului declarat de reclamanți.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 04.06.2007, reclamanții, A, G, G, G, A, DIN, A, G, G, G, G, au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP A P în calitate de chemat în garanție, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prevăzute de Legea 142/1998, tichete ce nu au fost acordate pe ultimii 3 ani, indexate semestrial cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică și reactualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume indexate, începând cu data de 01.06.2004 și până la plata efectivă și să se acorde în continuare tichetele de masă prevăzute de lege; la plata sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor cadou cu ocazia sărbătorilor de C, de Paști și de Ziua Justiției indexate semestrial cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică și reactualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume indexate, începând cu data de 01.06.2004 și până la plata efectivă și să se acorde în continuare tichetele cadou în continuare, iar pe chematul în garanție să aloce și să vireze Ministerului Public fondurile necesare executării acestor drepturi, la data rămânerii definitive și executorii a sentinței.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, că deși prin Legea nr.142/1998 s-a prevăzut dreptul salariaților din unitățile bugetare la acordarea tichetelor de masă, de acest drept au beneficiat numai anumite categorii de bugetari.
La data de 12.07.2007, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât, potrivit art.25 din Decretul 31/1954 și art.3(37) din HG 1574/2003, poate fi citat în justiție și reprezintă interesele statului numai atunci când reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție precum și în orice alte situații în care participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturile juridice și unde legea nu a stabilit alte organe în acest sens.
În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și ai proiectelor bugetelor locale, reprezentând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.72/1996.
Cu privire la solicitarea reclamanților privind calcularea sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de masă, Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în legile bugetului de stat pentru perioada din acțiune, nu au fost prevăzute sume pentru acordarea tichetelor de masă în bugetul instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă s-au prevăzut categoriile de personal și condițiile în care se acordă aceste tichete de masă.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.540/CM din 19.09.2007 a respins acțiunea formulată de reclamanți.
S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă întrucât acesta a fost chemat în judecată pentru a fi obligat să vireze pârâților sumele solicitate în acțiune nu din propriul buget ci în calitate de reprezentant al statului.
Pe fondul cauzei, în art. 1 din Legea nr. 142/1998 sunt prevăzute atât categoriile de salariați ce pot primi alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă cât și condițiile în care se acordă.
În alin.2 al art.1 s-a prevăzut că pentru unitățile din sectorul bugetar, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
În legile bugetului de stat, pentru perioada solicitată de reclamanți, nu s-au prevăzut sume cu această destinație.
Mai mult, s-a prevăzut expres că, instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat nu pot să-și prevadă în bugetele proprii, aprobate conform legii, sume pentru acordarea tichetelor de masă, respectiv art.49 din Legea nr. 743/2001, art.39 alin.4 din legea bugetului de stat pe anul 2003, art. 46 alin.4 din Legea nr. 507/2003 privind bugetul de stat pe anul 2004, art.40 din Legea nr. 511/2004 prin bugetul de stat pe anul 2005, precum și art.24 din Legea nr. 379/2005 prin bugetul de stat pe anul 2006.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții.
Se arată în motivarea recursului că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât s-a dat cu aplicarea greșită a legii, motiv de casare prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Nu s-a avut în vedere că potrivit art.1 din Legea nr.142/1998 și salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, alocație ce este suportată integral de angajator.
Faptul că actul normativ special prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă fără stabili în sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora, nu determină concluzia că reclamanții nu ar fi îndreptățiți să primească asemenea tichete, ținând cont și de caracterul acestora. Acordarea tichetelor de masă nu este condiționată nici de cuprinderea sumelor necesare în bugetul anual, în condițiile în care pârâții angajatori aveau obligația, la conturarea bugetului să solicite alocarea și virarea sumelor necesare în acest scop.
A aprecia astfel ar însemna să se recunoască o restrângere care nu este justificată și susținută de niciun motiv real.
Față de cele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Recursul declarat de reclamanți este nefondat.
În mod corect instanța de fond a apreciat că nu poate fi obligat angajatorul la acordarea către reclamanți a tichetelor de masă prev. de Legea nr.142/1998 pe ultimii trei ani și a tichetelor cadou.
Într-adevăr, prin Legea nr.142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajatori salariaților lor, acestea constituind o alocație individuală de hrană, suportată integral de angajator.
Potrivit art.1, tichetele de masă se acordă însă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.
Tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă în urma negocierii dintre angajatori și organizațiile sindicale, iar potrivit art.2 din Normele de aplicare a legii, clauzele respective trebuie să prevadă numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă, valoarea nominală a tichetului, numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie, criteriile de selecție pentru cei care le primesc.
În consecință, acordarea tichetelor de masă este în primul rând o posibilitate a angajatorului și nu o obligație imperativă, pentru că echivalentul acestora se suportă integral din fondurile angajatorului care trebuie să aibă prevăzut în bugetele de stat sumele cu această destinație.
În al doilea rând acordarea tichetelor de masă se face după o anumită metodologie care prevede numărul salariaților îndreptățiți, valoarea nominală a tichetului, criteriile de selecție etc. de unde se deduce că nu toți salariații beneficiază de ele.
Deosebit, tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă în urma negocierii dintre angajatori și sindicate sau reprezentanții acestora, după caz.
În consecință, neprevederea în bugetul de stat și instituirea posibilității de apreciere a angajatorului sunt argumente pentru considerarea injusteții pretențiilor formulate.
Față de cele de mai sus, rezultă că instanța de fond apreciind că dispozițiile actelor normative analizate nu se aplică reclamanților și că aceștia nu sunt îndreptățiți la primirea tichetelor de masă, nu a încălcat legea, nefiind prevăzută obligativitatea primirii acestor drepturi, ci doar o posibilitate în acest sens, mai ales că nici nu s-au făcut demersurile necesare pentru a se obține fonduri de la bugetul de stat în vederea acordării tichetelor de masă.
Totodată, pentru personalul din sistemul autorității judecătorești există reglementări normative specifice care nu prevăd aceste drepturi, iar referirea la Constituție și la dispoziții internaționale cuprinse în dreptul intern pentru a justifica pretinsa discriminare ori restrângere a unor drepturi nu are nici o legătură cu obiectul cauzei de vreme ce legiuitorul nu a prevăzut decât posibilitatea acordării tichetelor de masă ca drepturi suplimentare și nu o obligație imperativă în acest sens.
Față de toate considerentele prezentate, în baza art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, A, G, G, G, A, DIN, A, G, G, G, G, împotriva sentinței civile nr.540/CM din 19 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 29 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/30.01.2008
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Constantina Duțescu, Paulina Ghimișliu
