Speta drept civil. Decizia 1124/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1124
Ședința publică din data de 22 mai 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 06.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr- prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul în comuna, sat, nr.119, județul B și domiciliul ales în Târgu J,-, județul G - la Cabinet de avocatură.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, lipsind recurenta-pârâtă SC "" SA.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Intimata reclamantă declară că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act de această declarație și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr.7802/3LM/2009 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA, B solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă datorate în luna octombrie, în cuantum de un salariu minim la nivel de unitate, pentru anii 2005,2006, 2007, în funcție de perioada efectiv lucrată, actualizate până la data plății efectiv, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din data de 26 februarie 2009 reclamanta a depus o precizare la acțiune, prin care a indicat domiciliul său.
Instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale.
Față de dispozițiile art. 137 alin.1 și art. 138 Cod procedură civilă tribunalul a analizat cu prioritate excepția necompetenței teritoriale exclusivă invocată din oficiu.
A reținut instanța, că în conformitate cu prevederile art. 284 din Codul muncii, cererile având ca obiect soluționarea conflictelor de muncă sunt de competența instanței de la domiciliul sau reședința reclamantului, iar în conformitate cu disp.art. 2 pct. 1 lit.c Cod procedură civilă, sub aspectul competenței materiale, cererile având ca obiect litigii de muncă se judecă de către tribunale.
Față de prevederile art. 158 și 159 alin.3 Cod procedură civilă, Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 1605 pronunțată la data de 26 februarie 2009, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-.
În ședința publică din data de 8 aprilie 2009 apărătorul pârâtei a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate prevederilor cuprinse în art. 298 alin.2) ultima liniuță din Legea 53/2003, Codul muncii prin raportare la prev. art. 1 alin.4), art.73 alin.3 lit.p) și art. 79 alin.1 din Constituția României.
Instanța a acordat termen la data de 6 mai 2009 în vederea comunicării reclamantei a cererilor depuse de pârâtă, pentru ca aceasta să-și formuleze apărările cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă prin cererea aflată la fila 8 dosar.
La termenul din 6 mai 2009 instanța a pus în discuția părților excepția invocată de pârâtă prin apărător.
Apărătorul pârâtei a arătat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a motivelor pentru care a solicitat admiterea cererii și sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța pe excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în art. 298 alin.2) ultima liniuță din Legea 53/2003, Codul muncii, prin raportare la prev. art. 1 alin.4), art.73 alin.3 lit.p) și art. 79 alin.1 din Constituția României.
A învederat că excepția este invocată în fața unei instanțe de judecată, iar Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la această excepție. A precizat că prevederile articolului arătat mai sus este neconstituțional în măsura în care acesta intră în conflict cu un alt temei legal. Astfel, fiind vorba de două dispoziții legale contradictorii, se pune problema creării unei practici neunitare, încălcându-se principiul dreptului înfăptuirii justiției în mod egal pentru toate părțile.
În temeiul art. 29 al.5 din Lg.- a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția invocată și suspendarea cauzei până la soluționarea acesteia.
Prin încheierea din ședința publică din 6 mai 2009 Tribunalul Buzău, în conformitate cu art. 29 pct.6 din Legea 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de pârâta SC SA Bap revederilor art. 298 al.2 -ultima liniuță din Legea 53/2003, prin raportare la prevederile art.1 al.4 și 5, art.73 al.3 lit.p și art. 79 al.1 din Constituția României revizuită.
Instanța a avut în vedere decizia nr.254 din 24.02.2009, pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr.149 din 10.03.2009, prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 al.2- ultima liniuță din Codul muncii, întrucât această excepție nu are legătură cu fondul cauzei ce privește aspecte ce țin de aplicarea legii, astfel de probleme de interpretare în stabilirea competenței revenind instanței de judecată, care se consideră competentă în soluționarea prezentului conflict de muncă, în raport de prevederile art. 284 al.2 Codul muncii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta SC SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se susține, în esență, că în mod eronat tribunalul nu a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.29 din Legea 47/1992.
Se mai arată că tribunalul nu a avut în vedere că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate s-a invocat încalcă prevederile art.1 alin.4, 5, art.73 alin.3 și art.79 alin.1 din Constituție, la care s-a făcut trimitere, reprezentând o încălcare a garanțiilor dreptului la apărare și implicit a dreptului la un proces echitabil recunoscut de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și o încălcare a principiului efectivității juridice, consacrat atât de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și de cea a Curții Constituționale, ce afectează grav poziția procesuală a recurentei în cauza ce formează obiectul prezentului dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dispoziții care au următoarea redactare:
Art. 298 alin. (2) ultima liniuță: "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă- orice alte dispoziții contrare."
Potrivit art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, fără ca aceasta să aibă semnificația unei aplicări retroactive.
In prezenta cauză se pune în discuție, practic, modul de aplicare în timp a unor norme de lege, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii.
Toate aspectele invocate țin, în realitate, de aplicarea legii, ce revine instanței de judecata, iar nu Curții Constituționale.
Prin urmare, prevederile legale asupra cărora s-a invocat excepția de neconstituționalitate nu sunt normele legale care stabilesc competența de soluționare a litigiilor de muncă, ci norme ce dispun abrogarea dispozițiilor contrare celor reglementate în Codul muncii.
În consecință, nefiind îndeplinite cerințele cerute cumulativ de dispozițiile art.29 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.47/1992, cu modificările și completările ulterioare, excepția invocată apare ca inadmisibilă, motiv pentru care, în conformitate cu art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, cu modificările și completările ulterioare, în mod corect tribunalul a respins cererea de sesizare a curții constituționale.
Pentru considerentele expuse, Curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 va respinge recursul ca nefondat.
PENMTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 06.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr- prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul în comuna, sat, nr.119, județul B și domiciliul ales în Târgu J,-, județul G - la Cabinet de avocatură.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 22 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Red.VD
Tehnored.AV
2 ex/11.06.2009
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
