Speta drept civil. Decizia 1447/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1447/
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea supra recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr. 770/8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 2009, când instanța a rămas în pronunțare, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 18, apoi pentru 24 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 770/2009 a Tribunalului Covasnaa fost admisă contestația formulată de contestatorul, iar intimata Casa Județeană de Pensii Caf ost obligată să procedeze la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să acorde acestuia pensia de serviciu cuvenită în temeiul dispozițiilor Legii 303/2004 completată și modificată, potrivit adeverinței nr. 1425/23.06.2009 a Curții de APEL BRAȘOV, începând cu 1.06.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Covasnaa reținut următoarele:
După cum reiese din adeverința nr.1425/23.06.2009 eliberată de Curtea de APEL BRAȘOV, contestatorul are o vechime în magistratură de 25 ani și 8 luni, din care 11 ani și 4 luni în funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice.
Potrivit art.86 din Legea nr.303/2004, republicată, perioada în care judecătorul a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, constituie vechime în magistratură. De asemenea, art.82 alin.2 din aceeași lege reglementează condițiile în care judecătorii și procurorii pot beneficia de pensie de serviciu dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător sau procuror. Această prevedere legală trebuie interpretată coroborat cu art.86 mai sus amintit, neputându-se face abstracție de cele stipulate în acest articol de lege, intimata nelegal excluzând din calculul vechimii în magistratură a contestatorului perioada în care a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, stabilind în final, prin decizia contestată, doar o vechime în magistratură de 15 ani și 4 luni, contrar prevederilor art.86.
În aceste condiții instanța de fond a constatat că decizia nr.24961/25.07.2009, a Casei Județene de Pensii C,a fost nelegal emisă, drept care a fost anulată iar intimata a fost obligată la emiterea unei noi decizii prin care să acorde contestatorului pensia de serviciu, întrucât și vechimea în funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice constituie vechime în magistratură, contestatorul îndeplinind condițiile pentru pensia de serviciu, respectiv are o vechime totală în magistratură de 25 ani și 8 luni.
În baza art.1073, art.1075 cod civil intimata a fost obligată la plata unei penalități de 250 lei pe zi întârziere în emiterea noii decizii.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs Casa Județeană de Pensii C, iar prin motivele de recurs soluția atacată este criticată pentru nelegalitate, arătându-se că prevederile art. 82 al 11și 2 din legea 303/2004 au fost interpretate abuziv în favoarea reclamantului întrucât profesia de ofițer de poliție judiciară nu se regăsește între asimilările cu funcția de magistrat reglementate de acest text de lege.
Recursul este fondat.
Prin decizia civilă 24961/15.07.2009 Casa Județeană de Pensii Car espins cererea contestatorului de înscriere la pensie de serviciu pe considerentul că are o vechime în magistratură de 14 ani și 4 luni, iar nu de cel puțin 25 de ani într-una din funcțiile precizate de art. 82 al. 2 din legea 303/2004. De asemenea, Casa Județeană de Pensii C a reținut că vechimea contestatorului în funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice nu se ia în considerare de către legiuitor.
Instanța de fond a anulat decizia Casei județene de Pensii C pe considerentul că funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice constituie vechime în magistratură și se ia în calcul la stabilirea pensiei de serviciu reglementată de art.82 alin. 2 din legea nr.303/2004.
Curtea reține că hotărârea tribunalului este nelegală întrucât prevederile art. 86, avute în vedere la pronunțare nu sunt aplicabile în cazul pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, reglementată de art. 82 din legea nr. 303/2004, ci doar pensiei de serviciu anticipată, reglementată de art. 83 ind. 1 din aceeași lege.
Pornind de la premisa că dispozițiile art. 81 -86 din legea nr. 303/2004 sunt insuficient de clare sub aspectul întinderii normelor prin care se instituie excepții, curtea reține că este necesară interpretarea acestor norme cu scopul precizării conținutului și sensului lor în vederea aplicării legii la cazul concret al contestatorului.
De asemenea, interpretarea este necesară mai ales pentru a determina întinderea normei prin care se instituie excepții pentru a se evita anihilarea normei generale printr-o aplicare neverificată excepțiilor care nu pot fi decât limitate și pentru a se desprinde adevărata intenție a legiuitorului.
Din punct de vedere logic și gramatical, curtea reține că dispozițiile art. 82 din Legea 303/2004 nu utilizează noțiunea de " vechime în magistratură" astfel cum aceasta este definită de art. 86 din lege, ci, atât din alin 1 cât și alin 2 care reglementează cele două categorii de pensie de serviciu pentru limită de vârstă ( alin. 8) folosesc ca și condiție pentru dobândirea calității de pensionar, noțiunea de " vechime " în funcțiile strict și limitativ enumerate de fiecare dintre cele două texte.
Mai mult decât atât, funcțiile enumerate de legiuitor pentru stabilirea pensiei reglementată de alin. 1 al art. 82 sunt mai puține la număr decât cele cerute de alin 2 al art. 82, în timp ce funcțiile subsumate noțiunii de "vechime în magistratură" cuprind, pe lângă cele de la art. 82 alin. 1 și 2 și alte funcții, printre care și cea de care se prevalează contestatorul.
Prin soluția instanței de fond se admite că toate funcțiile prevăzute de art. 86 din lege trebuie avute în vedere la determinarea pensiei în temeiul art. 82, ori, această concluzie are ca efect anihilarea oricărei diferențe între cele două categorii de pensii, pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată.
Această consecință absurdă și inadmisibilă demonstrează falsitatea tezei propusă de contestator și însușită de către prima instanță.
Mai mult decât atât, dacă legiuitorul ar fi vrut ca la determinarea pensiei pentru limită de vârstă să se ia în calcul toate funcțiile prevăzute de art. 86 în definirea noțiunii de " vechime în magistratură" atunci ar fi prevăzut acest lucru în mod expres, și, mai ales, nu ar fi procedat la enumerarea expresă a unui număr mai mic de funcții și nici nu ar fi folosit adverbul circumstanțial de mod " numai" care accentuează limitele impuse în interpretarea și aplicarea art. 82 alin 1 din lege.
În situația admiterii interpretării instanței de fond, art. 83 ind. 1 din lege, prin care se reglementează pensia anticipată, devine total inaplicabil și lipsit de sens, ori, este de principiu că o lege se interpretează în sensul în care are aptitudinea de a produce efecte juridice, iar nu în sens contrar.
De asemenea, interpretând sistematic întregul titlu nr. III din Legea 303/2004, curtea reține înțelesul și întinderea normei juridice analizate se poate determina și în funcție de locul pe care îl ocupă în cadrul titlului din care face parte și, în acest sens, se reține că art. 86 vine să precizeze conținutul noțiunii de " vechime în magistratură" după reglementarea pensiei anticipate prin art. 83 ind. 1 care folosește această noțiune fără aod efini.
Și din punct de vedere teleologic curtea reține că scopul urmărit de legiuitor prin instituirea celor două tipuri de pensie de serviciu este acela de a proteja o categorie profesională afectată de o serie de interdicții ce rezultă din rigoarea statutului ei special căruia magistrații trebuie să i se supună pe o perioadă lungă de timp. Dacă prin aceasta s-a creat anumite discriminări în privința categoriilor de funcții ce pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, constituie un aspect care, pe de o parte, nu a fost invocat, iar pe de altă parte, această opțiune a legiuitorului nu poate fi "remediată" de către instanțele de drept comun prin intermediul unor interpretări bazate pe lărgirea sferei de plicare a legii și crearea unei norme "judiciare" cu un alt conținut dacât cel prevăzut de legiuitor. În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a se invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta a fost în vigoare, instanțele ordinare au obligația de a respecta conținutul respectivei norme.
În ceea ce privește adresa nr. 1/31505/1154/2009 emisă de curtea reține că prin aceasta s-a răspuns solicitării reclamantului în sensul că funcția de ofițer de poliție judiciară constituie vechime în magistratură și poate sta la baza "valorificării drepturilor prevăzute de lege". Nici hotărârea nr. 11/15.01.2009 a nu are relevanță în soluționarea cauzai întrucât prin aceasta se precizează modul de calcul al vechimii în magistraturăîn vederea acordării dreptului prevăzut de art. 81 alin 1 di Legea nr. 303/2004, respectiv al celor 7 indemnizații ce se acordă magistraților cu ocazia pensionării.
Față de aceste considerente, curtea reține că soluția recurată este nelegală, astfel încât, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul casei Județene de Pensii C v-a fi admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 770/08. 2009 a Tribunalului Covasna pe acre o modifică în tot în sensul că respinge contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. 24961/25.07.2009 emisă de recurentă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 24 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CȘ 26.11.2009
Dact AG 8.12.2009/ 5 ex
Jud fond / L
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu
