Speta drept civil. Decizia 203/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 203/
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuenta, domiciliată în C,-, județul C și cu domiciliul procesual ales la avocat, în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 384/C/8.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în C,-, - 12,. B,. 38, județul C, având ca obiect revizuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta revizuentă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 36584 din 19.01.2009, și pentru intimat se prezintă soția acestuia, conform procurii judiciare depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise. constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul revizuientei, având cuvântul solicită admiterea cererii de revizuire a deciziei civile nr.384/C/8.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
Arată că prin cererea ce a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Constanța intimatul a solicitat constatarea calității sale de succesor al defunctului lui tată.S-a constatat ca moștenitori cu o cotă de 1/4și - cu o cotă de .Hotărârea a fost schimbată în apel-decizia civilă nr.35/04.02.2008 retinându-se că masa bunurilor se compune din din cota . Soluția era judicioasă în raport de faptul că bunurile mobile fiind bunuri comune,în masa succesorală nu putea intra decât cota de din acestea.Modificând decizia Tribunalului Constanța, instanța de recurs a respins apelul și rejudecând a păstrat hotărârea instanței de fond. Procedând în această manieră instanța a acordat mai mult decât s-a cerut -plus-petita.
În concluzie,solicită admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot sau în parte a deciziei atacate.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de revizuire.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Constanța sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul -, solicitând a se constata că este singurul moștenitor acceptant al succesiunii defunctului G decedat la data de 18.12.2003, iar pârâtul, fiul din prima căsătorie a defunctului este străin de succesiune conf. art. 700 cod civil și pe cale de consecință, să se constate masa succesorală de pe urma defunctului său soț.
Pârâtul -, în dosarul nr. 10232/2006, a chemat în judecată pe pentru stabilirea calității de moștenitor legal al defunctului tată, stabilirea masei succesorale, a cotelor succesorale în cadrul procesului de dezbatere a succesiunii defunctului G decedat la data de 18.12.2003.
Cererea lui - a fost conexată la cererea reclamantei, ce formează dosarul dedus judecății.
Prin sentința civilă nr. 6994 din 6.06.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr-, s-a respins excepția neacceptării în termen a succesiunii de către reclamantul pârât și s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul -, precum și cererea conexă formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta și s-a constatat deschisă succesiunea defunctului G, decedat la data de 18.12.2003 în
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G se compune din bunuri imobile, respectiv din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C,-, jud. C alcătuit din teren în suprafață de 157,50. și construcție, cealaltă cotă de îi aparține reclamantei pârâte în calitate de titular al dreptului de coproprietar și bunuri mobile, respectiv trei televizoare (, Orion și Sony), o combină frigorifică, un aragaz, un fax, mobilă dormitor, mobilă birou, părțile sociale din reprezentând din capitalul social, cealaltă parte de aparținând reclamantei pârâte și 52 de acțiuni la Compania de Construcții, Comunicații și C, conform certificatului de acționar nr. -/7.08.1996, de la nr. 2072 la nr. 2123.
S-a constatat că moștenitorii defunctului G sunt reclamanta pârâtă în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de din masa succesorală și pârâtul reclamant în calitate de fiu, cu o cotă de din masa succesorală.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Cu privire la excepția neacceptării în termen a succesiunii defunctului G de către pârâtul-reclamant -, invocată de reclamanta pârâtă, instanța de fond a apreciat-o ca neîntemeiată întrucât acesta a probat că a acceptat tacit moștenirea tatălui său prin luarea, după decesul tatălui său, din casa acestuia, a unui radiator electric, a unei vaze de și a mai multor cărți de literatură beletristică, fapt ce a fost confirmat și de martorii și, care au afirmat că au văzut aceste bunuri în casa pârâtului-reclamant, chiar au fost de față în momentul când acesta le aducea acasă.
Instanța a apreciat că, această acțiune a pârâtului este una de acceptare tacită a moștenirii tatălui său, dat fiind contextul în care s-a produs, respectiv, la câteva zile de la moartea tatălui său, deci în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 700 cod civil, în condițiile în care avea cunoștință, din discuțiile purtate cu notarul public, despre care martorii fac vorbire, că este necesar ca în termen de 6 luni de la decesul tatălui său să facă acte de acceptare a moștenirii.
Aceste acte de acceptare tacită a moștenirii denotă intenția reală a pârâtului de a accepta succesiunea iar faptul că deschiderea procedurii succesorale a avut loc la o dată relativ mai îndepărtată de moartea tatălui său vin să confirme atitudinea sa de moștenitor acceptant aflat în relații firești, cordiale cu soția supraviețuitoare a defunctului, cu care, împreună, s-a deplasat la Primăria Municipiului C, în data de 07.10.2004, unde, la cererea acesteia din urmă s-a eliberat Anexa 1 - Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, astfel cum rezultă din adresa nr. 94493/31.08.2006 a primăriei Municipiului C - Starea Civilă, adresă care infirmă susținerile reclamantei că nu a fost la primărie în acest sens.
Împotriva sentinței mai sus menționată a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 35 din 4.02.2008 a admis apelul formulat de apelanta reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul - domiciliată în C,-- împotriva sentinței civile nr. 6994 din 6 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr-.
A schimbat în parte sentința civilă nr. 69947 6.06.2007 a Judecătoriei Constanța în sensul că:
A admis excepția neacceptării în termen a succesiunii de către reclamantul pârât -.
A admis, în tot, cererea principală formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul -.
A constatat că reclamanta este singura moștenitoare acceptantă a succesiunii defunctului G în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală și că pârâtul - este străin de succesiune, prin neacceptare în termen.
A constatat că masa bunurilor mobile, din masa succesorală se compune din din trei televizoare (, Orion și Sony), o combină frigorifică, un aragaz, un fax, mobilă de dormitor și mobilă de birou.
A respins cererea conexă formulată de reclamantul pârât -, ca nefondată.
A obligat pârâtul - la plata către reclamantă a sumei de 60 lei, reprezentând cheltuieli de judecată la fondul cauzei și a sumei de 2033 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( taxă judiciară și onorariu avocat) în apel.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe.
Împotriva deciziei civile a tribunalului a declarat recurs pârâtul reclamant criticând soluția dată în temeiul disp.art. 304 pct. 8 și 9 cod pr. civilă, în sensul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, pronunțând o soluție lipsită de temei legal.
Astfel, deși recurentul a adus probe - cu martori și acte - instanța interpretând greșit probele și depozițiile martorilor a concluzionat că nu a acceptat în termen succesiunea și pe cale de consecință unic moștenitor acceptant fiind intimata reclamantă.
Martorii audiați au confirmat împrejurarea că recurentul a participat la înmormântarea tatălui, a plătit taxele de concesiune a locului de veci, a plătit ulterior taxa de impozit pe imobilul ce compune masa succesorală, iar după decesul tatălui a luat mai multe bunuri mobile ca: reșou electric tip șemineu, cărți de literatură și vase de - vaze.
Intimata a discutat cu recurentul de desfășurarea succesiunii, l-a asigurat chiar că va fi unic moștenitor, în viitor, și au mers împreună la Primăria municipiului C pentru eliberarea anexei 1.
Recurentul fiind navigator, intimata ulterior plecării acestuia în voiaj 5.01.2004 și până la întoarcerea sa în data de 30.07. 2004, în aprilie 2004, cu rea credință a solicitat să se constate că este unică moștenitoare acceptantă, conform actului notarial nr. 1297/22.04.2004.
Reaua credință a intimatei este și contestarea împrejurării că a mers cu recurentul la starea civilă pentru eliberarea anexei 1, dar adresa nr. 94493/31.08.2006 a Primăriei municipiului C, Serviciul de stare civilă, infirmă susținerile reclamantei că nu a fost la primărie pentru aceste aspecte legate de deschiderea succesiunii.
Prin decizia civilă nr. 384/C/08.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanțas -aadmis recursul civil declarat de recurentul pârât și a fost modificată în tot decizia recurată, în sensul respingerii apelul și menținerii soluției instanței de fond.
Pentru a se pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Astfel, recurentul și intimata sunt moștenitorii legali ai defunctului G decedat la data de 181.2.203.
Recurentul este descendent al defunctului dintr-o primă căsătorie, iar intimata are calitatea de soție supraviețuitoare, din a doua căsătorie.
intimata și recurentul s-au comportat firesc și civilizat unul cu celălalt, au participat la înmormântare, fiecare participând cu diferite cheltuieli ocazionate de eveniment, au hotărât deschiderea succesiunii mai târziu, au fost împreună la Primăria municipiului C - Starea civilă pentru eliberarea anexei 1, dar ulterior intimata a cerut notarului și ulterior justiției constatarea calității de unic acceptant al moștenirii, contestând acceptarea succesiunii în termenul prev. de art. 700 Cod civil.
Drept urmare, termenul de șase luni prevăzut de art. 700 Cod civil, în care o persoană cu vocație succesorală urmează să se pronunțe dacă acceptă succesiunea, este un termen de prescripție.
Acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită; conf. art. 689 Cod civil este expresă când moștenitorul își însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat, iar acceptarea tacită este atunci când eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune intenția sa de a accepta succesiunea.
Acceptarea tacită a moștenirii de către recurent a fost dovedită prin luarea din succesiune, cu gândul de a și le însuși, a unor bunuri care prin natura, numărul și valoarea lor, exclud ideea unor amintiri de familie, este de natură să justifice concluzia că moștenitorul a înțeles să accepte succesiunea.
Astfel, recurentul, după înmormântare a luat mai multe bunuri din moștenirea rămasă de pe urma defunctului tată, respectiv reșou electric tip șemineu, vase de și mai multe cărți de literatură. Aceste bunuri luate de către recurent, se află în domiciliul său, iar aceste aspecte au fost confirmate de martorii, HG, și -, audiați în diferite etape ale acceptării succesiunii și în cele două faze procesuale fond și apel. Fiecare martor, în raport de percepția sa, au relatat fapte asemănătoare și au confirmat preluarea unor bunuri din masa succesorală, cu intenția certă de acceptare a moștenirii și nu de a avea amintiri de familie.
Împrejurarea că instanța de apel apreciază că cei patru martori au declarații nerelevante nu este motivată și nu se suprapun cu alte probe care să conteste mărturiile martorilor recurentului. Simpla eliminare a depozițiilor martorilor fără a aduce o contra probă sau o înscriere în fals a declarațiilor martorilor audiați și necoroborarea mărturiei martorilor cu celelalte probe, cu acte, este de natură a constata că instanța de apel a interpretat greșit probele și actul juridic dedus judecății.
Alături de luarea unor bunuri mobile din masa succesorală, recurentul a plătit după decesul tatălui taxele de concesiune a locului de veci, precum și impozitul pe imobilul ce compune masa succesorală. Astfel, cu chitanța nr. -/19.08.2004 se atestă plata taxei de concesiune, iar cu chitanța nr. - s-a achitat taxa de impozit al casei, în anul 2006.
Aceste acte, coroborate cu declarațiile martorilor confirmă împrejurarea că recurentul a acceptat succesiunea tatălui său și a crezut în buna credință a intimatei, care îi promitea că în viitor el va fi singurul moștenitor. Mai mult, au mers împreună la Primăria municipiului C - Serviciul de stare civilă în data de 7.10.2004, pentru eliberarea anexei 1. Astfel, s-a dovedit, odată în plus că s-a făcut sesizarea deschiderii procedurii succesorale, fapt atestat de adresa nr. 94453/31.09.2006, pe care a primit-o intimata și care contestă că vizita la primărie ar fi în acest sens.
Față de considerentele de mai sus, instanța în baza art. 312 al.1 cod pr. civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va respinge ca nefondat apelul și va menține ca legală soluția instanței de fond.
Împotriva acestei soluții a formulat cerere de revizuire reclamanta. În motivarea cererii a arătat că modificând decizia Tribunalului Constanța, instanța de recurs a respins apelul și rejudecând a păstrat hotărârea instanței de fond, iar procedând în acest mod a acordat mai mult decât s-a cerut fiind vorba de un caz deplus petita.În acest sens s-a susținut că soluția pronunțată de Tribunalul Constanța era corectă întrucât bunurile mobile, fiind bunuri comun, nu puteau intra în masa bunurilor partajabile decât în cotă de 1/2, cealaltă cotă de 1/2 aparținând soției. De aceea, s-a arătat că includerea în masa succesorală a întregului drept de proprietate asupra bunurilor mobile este greșită, mai ales că intimatul, în cererea introductivă, a arătat că în masa succesorală intră și bunuri mobile fără a indica cota și fără a arătat că acestea sunt bunuri proprii ale defunctului, așa cum a arătat în referire la locul de veci.
În drept au fost invocate prevederile art. 322 pct.2 teza a III-a Cod.pr.civ..
Intimatul nu a formulat întâmpinare însă în concluziile scrise a arătat că cererea de revizuire este nefondată, întrucât instanța de recurs s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere formulate în acțiune, așa încât nu se poate considera că s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut. S-a mai arătat că intimatul a solicitat în cererea introductivă includerea tuturor bunurilor mobile în masa succesorală, ceea ce înseamnă că a considerat aceste bunuri ca fiind bunuri proprii ale defunctului.
Analizând cererea de revizuire formulată în conformitate cu art.322 și următoarele Cod.proc.civ., Curtea constată că aceasta este nefondată pentru următoarele motive:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac care nu se poate exercita decât pentru motive expres stabilite de lege, într-un termen anume stabilit, pentru a nu fi încălcat principiul securității raporturilor juridice desprins de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa din prevederile Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale.
Potrivit art. 322 Cod.proc.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
3. dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;
4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii;
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;
6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați de loc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere;
7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
8. dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
În nici un caz, în soluționarea unei cereri de revizuire nu se poate proceda la o nouă judecată a cauzei, întrucât principiul securității raporturilor juridice civile impune ca o hotărâre irevocabilă să nu mai fie repusă în discuție iar a da posibilitatea părților de a se plânge aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți ar echivala cu o nouă cale ordinară de atac ceea ce este ilegal.
În cauză, se constată că în prima parte a cererii de revizuire, revizuenta invocă motive care vizează modul de apreciere a probatoriului de către instanța de recurs, aspecte referitoare la compunerea masei succesorale în referire la bunurile mobile care au fost avute în vedere de instanță.
A accepta reluarea judecății recursului pentru a se face o nouă analiză a probelor ar însemna o încălcare ilegală a autorității de lucru judecat.
Aceste motive invocate de revizuentă, privind fondul cauzei, nu se încadrează în nici unul din cazuri le prevăzute de art. 322 Cod.proc.civ.. În realitate, prin motivarea formulată, revizuenta critică modalitatea de soluționare a recursului, aceste critici nefiind admisibile.
Revizuenta invocă în concret și expres ca motiv de revizuire doar motivul prevăzut de 322 pct.2 teza a III-a Cod.pr.civ. potrivit cu care revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Acest text se referă la împrejurarea în care instanța a depășit limitele învestirii obligând pârâtul la mai mult decât s-a cerut sau la ce nu s-a cerut.
Așadar, acest text de lege se raportează la cererile formulate și la dispozițiile instanței.
Potrivit art.129(6) Cod.proc.civ., în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, ceea ce presupune însă și obligația de a se pronunța asupra tuturor cererilor deduse judecății. De aceea instanța este obligată totodată să stabilească în mod exact obiectul cererilor deduse judecății și cadrul procesual.
Pentru a se verifica dacă instanța a cordat sau nu mai mult decât s-a cerut în soluționarea recursului trebuie avute în vedere atât limitele în care a fost sesizată instanța de fond prin cererea introductivă cât și limitele în care a fost sesizată instanța de recurs.
Se constată că în cererea introductivă reclamantul a solicitat stabilirea calității de moștenitor, stabilirea masei succesorale și a cotelor succesorale.
În finalul cererii introductive, reclamantul a arătat că în compunerea masei succesorale intră "cota de din imobilul situat în C- alcătuit din teren și construcție, locul de veci din cimitirul C (bun propriu, dobândit de defunct înainte de căsătoria cu pârâta) precum și următoarele bunuri mobile: autoturism Renault 19, 4 televizoare, Orion, Sony, combina audio, două combine frigorifice, 2 aragaze, 1 fax, canapele de piele, 3. mobila de dormitor, mobila birou".
Așadar, deși nu a indicat în mod expres că ar considera că bunurile mobile constituie bunuri proprii ale defunctului, reclamantul a solicitat totuși includerea acestor bunuri în masa succesorală în totalitate fără nici o precizare și fără a indica o cotă a dreptului de proprietate asupra bunului astfel cum a făcut în cazul imobilului.
Ca urmare, nu se poate considera că instanța de recurs ar fi acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul includerii în întregime a bunurilor mobile în masa succesorală iar nu doar în cotă de 1/2.
Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat deja, în soluționarea cererii de revizuire, Curtea nu poate verifica dacă includerea în întregime a bunurilor mobile în masa succesorală a fost corectă sau nu, astfel cum susține revizuenta, în sensul că ar fi trebuit inclusă doar o cotă de din dreptul de proprietate asupra acestor bunuri.
În cererea de recurs, recurentul a reiterat aspecte privind acceptarea succesiunii, solicitând stabilirea calității sale de moștenitor și a cotelor, fără a contesta compunerea masei succesorale.
Compunerea masei succesorale nu a fost criticată de revizuentă în recurs. Aceasta a solicitat în cererea de apel ca în subsidiar, dacă nu sunt considerate întemeiate motivele privind neacceptarea succesiunii, să se aibă în vedere în compunerea masei succesorale doar din bunurile mobile și acțiunile deținute la SC SA. Aceste aspecte nu au mai fost analizate de instanța de apel care a reținut că intimatul nu a acceptat succesiunea în termen legal.
Cum în recurs instanța nu a mai fost sesizată cu problema compunerii masei succesorale, aceasta putea analiza aceste aspecte numai din perspectiva soluției de modificare a deciziei pronunțate în apel, raportat la motivul de apel invocat în subsidiar.
Dar, o eventuală eroare în soluționarea cauzei, raportat la acest motiv de apel, vizând calificarea unor bunuri ca bunuri proprii sau comune și compunerea masei succesorale nu poate fi invocată pe calea revizuirii, întrucât în acest mod se tinde la rejudecarea recursului sau la exercitarea unei noi căi de atac împotriva decizie pronunțate în recurs, ceea ce este ilegal.
În consecință nu se poate reține că instanța de recurs ar fi acordat mai mult decât s-a cerut sau că s-ar fi pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, în sensul art. 322 pct. 2 Cod.pr.civ.
În ceea ce privește declarația făcută de reprezentantul intimatului în sensul că renunță la cota de din dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile, se reține mai întâi că aceasta nu a făcut dovada unui mandat special pentru un astfel de act de dispoziție, astfel cum impune art. 69 alin. 1 Cod.pr.civ. iar, pe de altă parte, față de dispozițiile art. 247 alin. 2 Cod.pr.civ. nu se poate avea în vedere o asemenea renunțare într-o cerere de revizuire.
În consecință cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta, domiciliată în C,-, județul C și cu domiciliul procesual ales la avocat, în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 384/C/8.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în C,-, - 12,. B,. 38, județul C, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 01.06.2009.
Președinte Judecători
- - - -
- -
Grefier
- -
redactat jud. - 30.06.2009
tehnored.disp.gref./30.06.2009
2 ex.
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Ganea, Răzvan Anghel
