Speta drept civil. Decizia 208/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 208
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Marin
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata Compania Națională de Ferate " CFR " SA prin Sucursala Regională de Ferate C, împotriva sentinței nr.2882 din 17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul petent.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent, lipsind recurenta intimată Compania Națională de Ferate " CFR " SA prin Sucursala Regională de Ferate
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Intimatul petent solicită respingerea recursului declarat de intimată ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.2882 din 17.06.2009 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimată.
A admis acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimata Sucursala Regională CFR
A obligat intimata să acorde petentului grupa I de muncă pentru perioada 01.04.1991-01.04.2001 și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al acestuia.
A obligat intimata la plata către petent a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimată, aceasta a fi fost respinsă cu motivarea că, potrivit prevederilor Decretului 92/1976 privind carnetul de muncă, mențiunile în carnetul de muncă se fac de către ultima unitate angajatoare, în speță intimata.
Pe fond, instanța a reținut că petentul este salariat al - Tg-J, iar în perioada 09.07.1975-18.03.1991 a ocupat funcția de electrician în Secția Instalații de Electrică - Regionala CFR
Prin concluziile raportului de expertiză s-a arătat că petentul poate fi încadrat în grupa I de muncă, la punctele 123 și 124, anexa nr.1 al Ordinului nr.50/1990, cu motivarea că are aceeași calificare ca și electricienii din cadrul LC și personal încadrat în grupa I de muncă, efectuează aceleași lucrări ca și electricienii din cadrul LC și, participă la siguranța circulației pe căile ferate, desfășurându-și activitatea în puncte de lucru alături de colegii lui ce beneficiază de grupa I de muncă.
Ori, prin decizia nr.258/20.09.2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a reținut că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Ca urmare, o atare interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de Ordinul nr.50/1990 prin modificările și completările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
Astfel, prin restrângerea sferei de aplicare a ordinului și crearea de categorii distincte de beneficiari în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări și completări, s-ar crea discriminări acolo unde s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
S-a reținut că apărarea intimatei în sensul caracterului limitativ al Ordinului nr.50/1990 este neîntemeiată, deoarece principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se face pe baza condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează în același climat nefavorabil.
Prin decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale, s-a statuat că nu există nici o rațiune pentru care să se mențină un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au prestat activitate în aceleași funcții cu privire la beneficiul grupei superioare de muncă.
Instanța de fond a argumentat că, în situația în care s-ar acorda accesul la o grupă superioară de muncă doar pentru persoanele trecute în forma inițială a Ordinului nr.50/1990, nu s-ar realiza o rezolvare echitabilă a persoanelor îndreptățite, ci s-ar crea un nou criteriu discriminatoriu în contradicție cu dispozițiile cu valoare de principiu ale Codului Muncii și în contradicție cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, alături de inechitatea de tratament creată printr-o normă juridică.
Având în vedere aceste considerente și dispoziții legale incidente, instanța a admis acțiunea formulată de petent și a obligat intimata să acorde acestuia grupa I de muncă pentru perioadele stabilite în raport de expertiză tehnică întocmit în cauză, urmând ca aceasta să efectueze și mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al petentului.
Împotriva sentinței nr2882/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a declarat recurs pârâta CNCF "CFR" SA-Sucursala Regională de Ferate C, criticând-o pentru nelegalittate și netemeinicie.
Motivând recursul, pârâta a arătat că instanța de fond, admițând cererea reclamantului, a acordat ceea ce nu s-a cerut, în senul că reclamantul a solicitat acordarea grupei I de muncă pentru perioada 09.07.1975-18.03.1991, iar prin dispozitivul hotărârii unitatea a fost obligată să-i acorde grupa I pentru perioada 01.04.1991-01.04.2001, deși pentru această perioadă reclamantul beneficiază deja de grupa I de muncă.
O altă critică invocată de recurentă, circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.7 pr.civ. a fost aceea că hotărârea pronunțată ar cuprinde motive contradictorii, întrucât instanța de fond a reținut că reclamantul este salariat al A-Centrul de electrificare Tg.-J, dar pe de altă parte, soluționând excepția lipsei calității procesuale pasive, a respins-o cu motivarea că, potrivit Decr.92/1976, mențiunile în carbetul de muncă se fac de ultima unitate.
În acest sens, recurenta arătat că ultima unitate angajatoare a reclamantului este și nu CN CF " CFR" SA Sucursala Regionala " CFR" C, iar cele două entități sunt diferite, prima fiind înființată prin HG nr.1283/2004 ca filială a CN CF " CFR", iar cea de-a doua, Sucursala Regională "CFR" SA C este o entitate juridică distinctă înființată prin HG nr.581/1998.
Față de motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului, modificare sentinței pronunțată de prima instanță, iar pe fond respingerea cererii.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, apreciază că recursul este fondat în ceea ce privește calitatea procesuală a pârâtei CN CF " CFR" SA Sucursala Regionala " CFR" C în cadrul cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Astfel, se constată că, prin acțiunea introductivă, reclamantul a învestit instanța cu două petite, unul principal prin care a solicitat instanței obligarea pârâtei Sucursala Regionala " CFR 09.07.1975-18.03.1991 și cel de-al doilea accesoriu, prin care a solicitat ca, urmare a recunoașterii grupei, să fie efectuate mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, pârâta Sucursala Regionala " CFR" C are, în mod cert, calitate procesuală pasivă, întrucât pe perioada pe care acesta solicită a-i fi acordată grupa I de muncă, respectiv 09.07.1975-18.03.1991, reclamantul era angajat al fostului de CFR C și ulterior al fostei CFR C-Secția, astfel cum rezultă din carnetul de muncă, iar potrivit Ordinului 50/1990, pct.6, "nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncăse face de către conducerea unitățilorîmpreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective -".
Prin urmare, unitatea angajatoare este obligată în raportul juridic dedus judecății privind acordarea grupei I de muncă pe o anumită perioadă, astfel că în mod corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive pe capătul principal de cerere, pârâta Sucursala Regionala " CFR" C fiind continuatoare unităților care au avut calitatea de angajator pe perioada 09.07.1975-18.03.1991.
Însă, în ceea ce privește efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, Decretul nr.92/1976 cuprinde prevederi exprese cu privire la unitatea care are obligația efectuării sau rectificări acestor mențiuni.
În acest sens, art.4 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă prevede următoarele: " (1) Carnetul de muncă este un act personal al titularului și nu poate fi cedat sau înstrăinat. Carnetul se păstrează de unitate atît timp cît titularul este încadrat în muncă, acesta avînd dreptul să verifice exactitatea tuturor datelor înscrise în carnet.
(2)La încetarea activității sau în caz de transferare, carnetul de muncă se înmînează titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
(3) La reîncadrarea în muncă, precum și în cazul încadrării prin transfer, unitatea este obligată să ceară, iar cel în cauză să depună carnetul de muncă."
De asemenea, în conformitate cu art.7 alin.2 din același act normativ "înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă sau, dacă cel interesat nu mai este încadrat, de ultima unitate, în baza actelor oficiale care atestă alte situații decît cele înscrise, rectificările certificîndu-se în carnetul de muncă".
În cauză, ultima unitate angajatoare la care este păstrat carnetul de muncă al reclamantului este, societate la care reclamantul s-a transferat începând cu 18.10.2004, conform mențiunilor din carnetul de muncă ( fila 12), astfel încât acestei unități îi revenea, conform prevederilor legale enunțate anterior, obligația efectuării rectificărilor în carnetul de muncă privind grupa I de muncă acordată reclamantului în baza hotărârii judecătorești pronunțată în prezenta cauză.
În schimb, instanța de fond a soluționat acest capăt de cerere tot în contradictoriu cu Sucursala Regionala " CFR" C și prin dispozitivul hotărârii a obligat-o pe aceasta la efectuarea mențiunilor corespunzătore în carnetul de muncă, deși nu pârâta era ultima unitate angajatoare care păstrează carnetul de muncă, ci
Cu privire la acest aspect, Curtea reține că și pârâta în contradictoriu cu care s-a soluționat prezenta cauză - Sucursala Regionala " CFR" C sunt entități juridice distincte, prima fiind o filială a Companiei Naționale de Ferate "" -, organizată ca societate comercială pe acțiuni, cu personalitate juridică, înființată prin HG nr.1283/2004 ( art.1 și 2), iar Sucursala Regionala " CFR" C este o subunitate a Companiei Naționale de Ferate "" -, înființată ca urmare a reorganizării fostei Societăți Naționale a Ferate Române, conform nr.HG581/1998.
Prin urmare, obligând-o pe pârâta Sucursala Regionala " CFR" C la efectuarea în carnetul de muncă a mențiunilor corespunzătoare cu privire la grupa I de muncă acordată reclamantului, instanța de fond a soluționat acest capăt de cerere într-un cadru procesual incorect stabilit, fără ca în virtutea rolului său activ să pună în discuție introducerea în cauză a unității care păstra, ca ultim angajator, carnetul de muncă al reclamantului și care era în măsura să efectueze mențiunile corespunzătoare în acesta, condiții în care sunt incidente dispozițiile art.312 alin.5 pr.civ. neintrându-se în cercetarea fondului într-un cadru procesual corect determinat.
Referitor la critica recurentei conform căreia instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, Curtea constată că menționarea în dispozitivul hotărârii a perioadei 01.04.1991-01.04.2001, ca perioadă pe care este obligată pârâta să-i acorde reclamantului grupa I de muncă, constituie o eroare materială care nu este de natură a atrage nelegalitatea soluției adoptate cu privire la capătul principal de cerere.
Expertiza efectuată a vizat perioada 09.07.1975-18.03.1991, pe care reclamantul a solicitat recunoașterea grupei I de muncă, iar în considerentele hotărârii instanța de fond a analizat temeinicia cererii tot cu referire la această perioadă, pentru care, de altfel, a obligat-o pe pârâtă să acorde reclamantului grupa I prin minuta întocmită cu ocazia deliberării (fila74).
Drept urmare, eroare constând în greșita indicare în dispozitiv a perioadei pe care urmează a se acorda reclamantului grupa I de muncă poate fi corectată, la cererea persoanei interesate, prin parcurgerea procedurii prevăzute de art.281 pr.civ. dar nu constituie un motiv de nelegalitate, de natură a atrage desființarea sau casarea hotărârii pe primul capăt de cerere.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că recursul este fondat, astfel încât îl va admite ca atare și, în temeiul art.312 alin.5 pr.civ. va casa în parte sentința și va trimite spre rejudecare la aceeași instanță cererea privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata Compania Națională de Ferate " CFR " SA prin Sucursala Regională de Ferate C, împotriva sentinței nr.2882 din 17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul petent.
Casează în parte sentința.
Trimite spre rejudecare cererea privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
3ex/
Red.jud.-
02.02.2010
Jud.fond /
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Florența Carmen Cojocaru, Marin
