Speta drept civil. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi bnești

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIA NR. 22

Ședința public din data de 8 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Andrianu Virgil

Judector - -

Judector - -

Grefier - -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de: reclamanta, cu domiciliul în municipiul D, str. -. -, nr. 5, -.1, județul B, împotriva sentinței nr. 834 din 5 septembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Boto șani - secția civil, dosar nr- și împotriva încheierilor de ședinț din 28.08.2007, 12.02.2007 și 13 iunie 2007 date în același dosar și recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEAN DE PENSII B, cu sediul în-, județul B, împotriva sentinței nr. 834 din 5 septembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Boto șani - secția civil, dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit reclamanta recurent și reprezentantul pârâtei recurente Casa Județean de Pensii

Procedura este complet.

S-a fcut referatul cauzei, dup care, instanța constatând recursurile în stare de judecat, a rmas în pronunțare.

Dup deliberare,

CURTEA

Asupra recursurile de faț, constat:

Prin sentința civil nr. 834/5.09.2007, Tribunalul Boto șani - secția civil a respins excepțiile tardivitții cererii privind stabilirea salariului de baz începând cu 1 iunie 1993, excepția autoritții de lucru judecat invocate de pârâta Casa Județean de Pensii B și a excepției de nelegalitate invocate de reclamant.

A admis în parte acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta Casa Județean de Pensii B și a obligat-o pe pârât s-i corecteze statele de plat din perioada 1.02.2001 - 1.03.2004 privind pe reclamant, în sensul c la rubrica orelor efectiv lucrate s figureze numrul de ore corespunztor unui program de 7 ore/zi.

A obligat pe pârât s-i plteasc reclamantei diferențe de drepturi salariale pentru perioada 1.06.2003 - 5.09.2007, rezultat ca urmare a stabilirii la 1 iunie 2003 unui salariu de baz brut de 8.028.431 ROL pentru reclamant.

A obligat pe pârât s-i plteasc reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.

S-a respins captul de cerere a reclamantei privind acordarea daunelor morale și s-a respins ca nefondat cererea reconvențional formulat de pârât, având ca obiect restituirea diferențelor de salariu pentru perioada aprilie 2003 - februarie 2004.

Prin aceeași sentinț a fost obligat pârâta s-i plteasc expertului suma de 443,7 lei onorariu expert.

Reclamanta a solicitat remedierea unor disfuncționalitți în legtur cu programul zilnic de activitate și salariu, iar prin cererea reconvențional, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 4.275.108 lei vechi reprezentând drepturi salariale încasate de reclamant în mod necuvenit.

În cauz s-au efectuat dou expertize, dintre care instanța de rejudecare și-a însușit-o pe cea de-a II-a, întrucât prima expert nu a rspuns obiecțiunilor formulate de prți, invocând motive de sntate, context în care a solicitat și retragerea din corpul de experți.

S-a reținut din actele primare depuse la dosar c reclamanta a depus la angajator punctaje cu un numr de 7 ore lucrate zilnic în perioada 1.02.2001 - 1.03.2004, în statele individuale de plat aprând cu un program de 8 ore/zi lucrtoare.

Întrucât acest aspect nu a fost tranșat în mod irevocabil, iar obiectul prezentei cereri îl constituie clarificarea unor neclaritți înserate în statele de plat s-a respins excepția autoritții de lucru judecat, nefiind întrunite cerințele prevzute de art. 1201. civ.

S-a respins și excepția de nelegalitate punctajelor întocmite de angajator, întrucât potrivit Legii nr. 544/2006, excepția de nelegalitate poate viza doar acte administrative emise de autoritțile statului.

Cum în prezenta cauz se analizeaz raporturile contractuale dintre angajat și angajatori, legislația aplicabil este cea privind raporturile de munc și nu cea privind contenciosul administrativ.

În raport de dispozițiile Legii nr. 53/2003 și a Legii nr. 10/1972, angajatorul este obligat s țin o evidenț strict a timpului de munc.

Funcție de aceste dispoziții, instanța a constatat c, deși pontajele depuse reflectau un program de 7 ore pe zi, în statele individuale s-au consemnat câte 8 ore/zi lucrtoare, astfel c va fi obligat pârâta s corecteze statele de plat.

În ceea ce privește captul de cerere privind diferența de salariu cuvenit începând cu 1 iunie 2003, aceasta nu este tardiv formulat, deoarece reclamanta a solicitat diferențe salariale, fiind respectat termenul prev. de art. 283 lit. c Codul muncii.

Conform raportului de expertiz întocmit de expert, angajatorul nu a fcut o corect aplicare a metodologiei de calcul artate de art. 27 alin. 1 lit. a din nr.HG 749/1998.

Conținutul expertizei evidențiaz c începând cu data de 1 iunie 2003, salariul contestatoarei trebuia s fie de 8.028.421 lei vechi și nu de 7.379.000 lei vechi.

În atare condiții, pârâta va fi obligat s-i plteasc reclamantei diferența de drepturi salariale pentru perioada 1 iunie 2003 - 5.09.2007, rezultând doar luarea în calcul a salariului calculat corect de 8.028.431 lei vechi.

În ceea ce privește cererea reconvențional, instanța a constatat c pârâta nu a încasat drepturi salariale necuvenite, încât a fost respins.

De asemenea, tribunalul a constatat c reclamanta nu a dovedit c i s-au cauzat daune morale și compensatorii, astfel c acest capt de cerere a fost respins.

În baza art. 274. pr.civ. Casa Județean de Pensii Baf ost obligat s plteasc reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecat, din care o parte avans onorariu expert.

Împotriva sentinței Tribunalului Boto șania declarat recurs reclamanta, pe care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 4, 5 și 7. pr. civ.

În dezvoltarea motivelor a artat c probatoriul administrat în cauz este insuficient pentru a clarifica toate aspectele legate de legalitatea drepturilor sale salariale.

De aceea, în opinia sa, se impunea definitivarea expertizei de specialitate pentru a se calcula diferențele drepturilor salariale ce-i trebuiau achitate.

În atare condiții, se clarificau și aspectele legate de calculul actualizrii debitului în funcție de rata de inflație și dobânda ce i se cuveneau.

De asemenea nu s-a dispus prin sentinț efectuarea completrilor în carnetul de munc pentru luarea în evidenț a acestor mențiuni la calculul cuantumului pensiei sale pentru limit de vârst.

Greșit i s-au respins pretențiile de ordin moral și compensatoriu, dat fiind c prin declararea litigiilor din vina unitții i s-au creat stri de disconfort de natur psihic, stri de stres continuu și lipsuri materiale prin limitarea salariilor, încât în mod corect i se cuveneau aceste daune.

Pentru reclamant, refuzul unitții de a-i rezolva cererea sa în termen de 30 zile prevzute de lege și formularea cererii reconvenționale constituie înc odat motive de constatare nelegalitții sentinței.

De asemenea se impunea obligarea pârâtei la plata zilelor de concediu de odihn în care a fost nevoit s se prezinte în instanț și pentru depunerea obiectivelor la expertiz, plata bonurilor de benzin necesare transportului la instanț și plata zilelor de concediu fr plat.

Aceeași sentinț a fost atacat cu recurs de ctre pârâta Casa Județean de Pensii B, pe care a criticat-o sub aspectul stabilirii salariului tarifar de încadrare pentru reclamanta și în ceea ce privește stabilirea drepturilor salariale de ctre reclamanta, pentru perioada aprilie 2003 - febr. 2004.

De asemenea, critic și aspectul referitor la obligarea la cheltuieli de judecat.

Verificând actele și lucrrile din dosar instanța constat c în cauz s-a efectuat o expertiz, pe care instanța de fond și-a însușit-o stabilind salariul în raport de programul normal de lucru, adic de 8 ore pe zi, așa cum a decis Curtea de APEL SUCEAVA.

Așa fiind Curtea constat c au fost respectate disp. nr.OUG 24/2000 și a Codului muncii și art. 154 alin. 1 Codul muncii.

În atare condiții recursul declarat de Casa Județean de Pensii se va respinge ca nefondat.

Reclamanta a formulat recurs și împotriva încheierii de ședinț din data de 28.08.2007, prin care s-a dispus conexarea dosarului nr- al Tribunalului Boto șani privind pe aceleași prți la dosarul nr-, întrucât nu erau date cerințele prevzute de art. 164 din pr. civ.

În continuarea motivelor de recurs se invoc aspecte de fond legate de calculul creșterilor și a majorrilor salariale ce-i trebuiau acordate, reținerile abuzive din salariu, chestiuni legate de procedura de efectuare a expertizei de specialitate.

recurs vizeaz încheierea de ședinț din data de 12.02.2007, prin care s-a respins cererea de despgubiri formulat de reclamant împotriva expertei.

Ultimul recurs vizeaz încheierea de ședinț din data de 13 iunie 2007, prin care instanța a dispus s achite o diferenț de onorariu expert, deși expertul nu a rspuns la obiecțiunile la raportul de expertiz.

În atare condiții se impune admiterea recursurilor, modificarea deciziei și a încheierilor și acordarea pe fond a tuturor drepturilor solicitate.

Verificând actele și lucrrile dosarelor, în raport cu motivele de recurs invocate, cu prevederile legale în materie și cu probatoriul administrat în cauz, curtea reține c toate recursurile sunt nefondate.

Astfel, criticile recurentei privind efectuarea suplimentului de expertiz pentru o lmurire exhaustiv a pretențiilor sale salariale nu sunt justificate, cât timp aceasta, prin refuzul de a achita diferența de onorar expert nu a dat curs soluționrii acestor aspecte, printr-o finalizare a expertizei contabile.

Cu privire la consemnarea în carnetul de munc a modificrilor salariului, aceasta este o problem ce intr în sfera administrativului și este o consecinț a soluțiilor pronunțate de instanțe.

Cât privește daunele morale și compensatorii, în mod corect prima instanț a respins pretențiile reclamantei, întrucât nu a fcut dovada c în aceast perioad a fost afectat moral, c asupra sa s-au exercitat presiuni psihice de natur a-i produce disconfort psihic, anxietate, izolare faț de semeni, lipsuri materiale.

În legtur cu nesoluționarea în termen a cererii introduse împotriva entitții, așa cum a reținut și prima instanț, acest aspect intr în sfera actului administrativ și excede analizei acestui aspect în prezenta speț.

Referitor la cheltuielile de judecat, care în opinia recurentei includ concediile fr plat, bonuri de benzin în scopul deplasrii la instanț și pentru depunerea obiecțiunilor la expertiz, trebuie avut în vedere c în afar de faptul c recurenta, cu ocazia soluționrii fondului și recursului nu a prezentat dovezi în acest sens, toate cheltuielile efectuate au vizat același obiectiv, revendicarea unor pretenții de ordin personal, ce vizeaz strict interesele sale.

Analizând recursul declarat împotriva încheierii de ședinț din data de 28.08.2007, prin care s-a dispus conexarea dosarelor de ctre prima instanț, atât timp cât erau date condițiile prevzute de art. 164 din Codul d e procedur civil (pct. 2) "întrunirea poate fi fcut de judector, chiar dac prțile nu au cerut-o", aceasta constituie un caz de conexitate determinat de strânsa legtur dintre cele dou cauze.

Celelalte motive împotriva încheierii vizeaz aspecte de fond ce au fost cercetate în contextul respectiv.

Recursul împotriva încheierii de ședinț din data de 12.02.2007, prin care i s-a respins cererea de despgubiri formulat împotriva expertei, urmeaz a fi respins ca neavând nici un suport legal.

Atât timp cât recurenta a refuzat sistematic s-i achite expertei onorar expert este firesc ca orice pretenție împotriva sa s nu fie însușit și aceasta cu atât mai mult cu cât starea sa de sntate devenise critic, urmat de retragerea din corpul experților.

Ultimul recurs, referitor la dispoziția instanței prin care a fost obligat recurenta s achite diferența de onorar expert, nu poate fi admis, atât timp cât pretențiile expertei vizeaz îndeplinirea unui serviciu în interesul și la solicitarea prților, iar pe de alt parte, expertiza clarifica unele aspecte ce excedeau competenței instanței.

Cum nici unul dintre motivele de recurs formulate împotriva hotrârii sau încheierilor pronunțate de prima instanț, în baza art. 312. pr. civ. recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursul declarate de reclamanta, împotriva sentinței nr. 834 din 5 septembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Boto șani - secția civil și împotriva încheierilor de ședinț din 28.08.2007, 12.02.2007 și 13 iunie 2007 date în același dosar și recursul declarat de pârâta Casa Județean de Pensii B, împotriva sentinței nr. 834 din 5 septembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Boto șani - secția civil.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public din 8 ianuarie 2008.

Președinte, Judectori, Grefier,

Red.

tehnored.

jud. fond

ex. 2/7.02.2008

Președinte:Andrianu Virgil
Judecători:Andrianu Virgil, Gheorghiu Neculai, Apetroaie Eufrosina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drept civil. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Suceava