Speta drept civil. Decizia 351/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 351/
Ședința publică din 23 octombrie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE B, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva încheierii nr. 1103, pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009 de către Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în T,-, județul T și intimații pârâți T, cu sediul în T,-, județul T, Statul Român prin Guvernul României, cu sediul în B, sector 1,-, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentant - agent guvernamental, cu sediul în B, sector 1,-, Ministerul Afacerilor Externe prin reprezentant - agent guvernamental, cu sediul în B, sector 1,- și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiectart.7.94/1999.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 156(2) Cod procedură civilă, pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23 octombrie 2009, pentru când a soluționat astfel:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea la 22.04.2009 reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize judiciare care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că Guvernul României nu s-a conformat dispozițiilor prevăzute de Ordonanța 94/30.08.1999 netransmițând curții pe lângă actele, datele și informațiile prevăzute de art. 6 alin.1 și actele privind procedurile aflate în curs de desfășurare în fața instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătorești, indiferent de stadiul în care se află, prevăzute de același art.6, la alin.2.
De asemenea, reclamanta a învederat că Guvernul României a făcut o serie de omisiuni și a procedat la darea unor exemple din dosarele în care este sau a fost parte și care se află sau s-au aflat pe rolul instanțelor judecătorești.
Guvernul României a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României; de asemenea, Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a respectivului minister iar reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a "" SA T și Ministerul Afacerilor Externe a invocat excepția prematurității cererii.
Prin încheierea civilă nr. 328/19.05.2009, Tribunalul Tulceaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei T, a pârâtului Statul R prin Guvernul României și a pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților și, drept consecință, a respins cererea fata de acești pârâți; de asemenea, după ce a respins excepția de prematuritate, a admis cererea și a dispus efectuarea unei expertize judiciare care sa constituie mijloc de proba in cauza aflata pe rolul Curții, cu obligare pârâtului Ministerul Afacerilor Externe la plata către reclamantă a suma de 1000 lei cu titlu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.7 alin.1 și 2 din nr.OG 94/1999, după ce Curtea comunică Guvernamental cererea reclamantei, Agentul Guvernamental sau reclamantul poate solicita tribunalului competent teritorial efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul curții; expertiza se dispune de tribunal prin încheiere, în ședință publică, cu citarea părților, în termen de 5 zile libere de la primirea cererii.
Cum pentru lămurirea corectă și completă a tuturor aspectelor evidențiate de către reclamantă se impune efectuarea unei expertize judiciare necesară a aduce lumină în cauza aflată pe rolul Curții, tribunalul a admis cererea privind efectuarea unei expertize judiciare care sa constituie mijloc de proba in cauza aflata pe rolul Curții.
Referitor la excepțiile invocate, tribunalul a constatat că prerogativele de agent guvernamental în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului al Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe, astfel că pârâții T, Statul R prin Guvernul României și Ministerul Justiției și Libertăților nu au, în condițiile în care potrivit art.1 alin. 2 din G nr.94/1999, calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția de prematuritate a cererii, tribunalul a considerat că aceasta nu poate fi primită, pentru că dispozițiile art.7 alin. 1 din nr.OG 94/1999 nu fac o distincție între eventuala încălcare a art. 6 și art. 1 din Primul protocol adițional.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs Ministerul Afacerilor Externe, prin care a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul aplicării greșite a legii.
În motivarea căii de atac s-a arătat că, în cauzaîmpotriva României(nr. 14466/02), care s-a aflat pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, Guvernul Român a fost invitat să formuleze observații cu privire la admisibilitatea și fondul cauzei, primind în consecință cererea, numai în ceea ce privește pretinsa încălcare a articolului 6 paragraf 1 din Convenția Europeană sub aspectul duratei de procedură. Pretinsa încălcare a articolului 1 din Protocolul adițional (protecția dreptului de proprietate) nu a făcut obiectul cauzei în procedura în fața Curții.
La data de 10 martie 2009, Curtea Europeană a adoptat hotărârea sa în cauza menționată. Astfel, Curtea a decis că este admisibil doar capătul de cerere vizând pretinsa încălcare a articolului 6 paragraf 1 din Convenție sub aspectul duratei rezonabile a procedurii interne, respingându-le pe celelalte ca inadmisibile. De asemenea, Curtea a constatat că nu a avut loc nici o încălcare a articolului menționat.
La data de 20 mai 2009, Curtea Europeană a informat Guvernul Român cu privire la faptul că reclamanta a solicitat retrimiterea cauzei la Marea Cameră, un colegiu de cinci judecători urmând a decide asupra admisibilități cererii reclamatei.
În consecință, până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu primește ca admisibilă cererea reclamantei de încălcare a articolului 1 din Primul Protocol adițional, comunicând-o în consecință Guvernului României, nu se poate efectua expertiza stipulată de art.7 alin.(1) din nr.OG 94/1999.
Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat cererea reclamantei ca prematur introdusă și s-a solicitat admiterea recursului și, pe fond, respingerea cererii pe acest temei.
De asemenea, referitor la cheltuielile de judecată, recurentul a arătat că, în conformitate cu art.7 alin.(4) din nr.OG 94/1999, se suportă din bugetul numai costul expertizei solicitate de către Agentul guvernamental, revenind, în consecință, în sarcina reclamanților costul expertizei solicitate de către aceștia.
Sub un alt aspect, s-a subliniat faptul că cererea de efectuare a expertizei prevăzută de nr.OG 94/1999 se încadrează în procedura necontencioasă stipulată de art.331 și urm. din Codul d e procedură civilă. De esența acestei proceduri este faptul că cererile nu urmăresc stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Ținând cont de faptul că doar partea care cade în pretenții poate fi obligată să plătească cheltuielile de judecată, conform art. 274 din Codul d e procedură civilă, precum și faptul că nu există nici un temei legal care să stipuleze obligația suportării de către a expertizelor solicitate de către reclamanți la. admiterea plății cheltuielilor de judecată de către ar fi vădit neîntemeiată, drept pentru care s-a solicitat, și sub acest aspect, admiterea recursului și respingerea cererii pe acest temei.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că, și în cazul expertizei prevăzută de nr.OG 94/1999, trebuie respectate normele prevăzute de art. 201 și următoarele din Codul d e procedură civilă, instanța stabilind, prin încheiere, printre altele, obiectivele asupra cărora urmează să se pronunțe experții, termenul în care trebuie să se desfășoare expertiza etc. S-a precizat că aceste elemente nu au fost menționate prin încheierea prin care a fost admisă cererea reclamantei.
S-a învederat că nu se opune, în principiu, efectuării expertizei solicitată de reclamantă, însă s-a considerat că aceasta trebuie efectuată cu respectarea cadrului procesual existent, inclusiv cu respectarea drepturilor părților de a desemna expert parte (art. 201 alin.(5), art. 202, art. 204 din Codul d e procedură civilă) sau a formula obiecțiuni la expertiză.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de recurent, raportat de situația de fapt reținută de instanțele de fond, curtea constată că recursul este întemeiat și urmează a fi admis.
Astfel, după cum a rezultat din documentația anexată de reclamantă cererii sale (adresa nr. 14466/02/03 noiembrie 2008 ) expertiza solicitată era necesară în cauza nr. 14466/02.
Or, în cauză, nr. 14466/02contra României, la 10 martie 2009 CEDO a pronunțat o hotărâre definitivă prin care a fost respinsă - ca vădit neîntemeiată - din perspectiva prevederilor de art.6 alin. 1 si ale art. 35 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reiese, deci că, încă dinainte de formularea prezentei cereri (înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea la 22 aprilie 2009) cauza în care reclamanta intenționa să folosească expertiza (în ciuda lipsei obiectivelor acestei probe în raport de care să fie apreciată pertinența unui astfel de mijloc de dovadă) fusese soluționată în mod definitiv.
Conform art.1 din OG nr. 94/1999, reprezentarea intereselor statului român la Consiliul Europei în procedurile jurisdicționale, în procedurile de rezolvare pe cale amiabilă, în procedurile de aviz consultativ și în celelalte proceduri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și în procedurile execuționale în fața Comitetului se face potrivit Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și protocoalelor adiționale la aceasta.
Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul căruia funcționează Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului
După declanșarea procedurilor în fața de către persoana care considera că drepturile garantate de convenție, gentul guvernamental sau reclamantul poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curții (art.7).
Soluționarea definitivă a cauzei nr. 14466/02 și cazul excepțional al reanalizării cererii de către Marea Cameră impune concluzia că solicitarea reclamantei este prematur formulată.
Astfel, atât timp cât procedura în fața Marii Camere a nu a fost declanșată - prin pronunțarea asupra admisibilității - cauza 14466/02 apare ca definitiv soluționată.
Or, înțelegând prematuritatea drept formularea unei cereri sau acțiuni în justiție înainte ca dreptul de a acționa să se nască, cum procedura prevăzută de art.7 din nr.OG 94/1999 se declanșeazădoar dupăcomunicarea cererii agentului guvernamental (care presupune, la rândul ei, calificarea ca admisibilă a cererii), solicitarea de efectuare a unei expertize apare ca prematură.
Pentru aceste motive, având în vedere prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și va fi modificată încheierea arătată, în sensul că va fi respinsă cererea ca prematur formulată.
Având în vedere obiectul recursului și situația că celelalte dispoziții ale încheierii recurate priveau dezlegarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei T, a pârâtului Statul R prin Guvernul României și a pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților și soluția pronunțată ca urmare a admiterii acestei excepții, vor fi menținute celelalte mențiuni ale încheierii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul civil formulat de recurentul pârât MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE B, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva încheierii nr. 1103, pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009 de către Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în T,-, județul T și intimații pârâți T, cu sediul în T,-, județul T, Statul Român prin Guvernul României, cu sediul în B, sector 1,-, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentant - agent guvernamental, cu sediul în B, sector 1,-, Ministerul Afacerilor Externe prin reprezentant - agent guvernamental, cu sediul în B, sector 1,- și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiectart.7.94/1999.
Modifică în parte încheierea recurată, în sensul că respinge cererea ca prematur formulată.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.înch.1103/2009 - jud.
Red. dec. jud. recurs /08.01.2010
Tehnored.gref.AB/2 ex./12.01.2010
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Gabriel Lefter
