Speta drept civil. Decizia 3753/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3753
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Sorina Petria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA împotriva încheierii de ședință din 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, precum și cu intimata-pârâtă Zona de Producție 2 Grup de, având ca obiect excepție neconstituționalitate.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă avocat ales, lipsă fiind părțile.
Procedura nelegal îndeplinită, întrucât la dosar nu au fost restituite citațiile emise părților, cu privire la recurentra-pârâtă, potrivit art. 89 alin. 2 Cod proc. civ. lipsa de procedură acoperindu-se prin prezența în instanță a apărătoarei acesteia.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Curtea, potrivit art. 150 Cod proc. civ. apreciază pricina în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, suspendarea judecății la Tribunalul Gorj și înaintarea cauzei în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 27.04.2009, pârâta SC SA a invocat în cadrul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale cuprinse în dispozițiile art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, prin raportare la art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. "p" și art. 79 alin. 1 din Constituția României, revizuită.
Motivându-și excepția invocată, a susținut că prevederea respectivă intră în conflict cu reglementarea cuprinsă în dispozițiile unei alte legi organice, respectiv cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Prin Încheierea din 28.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale având ca obiect neconstituționalitatea art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că nu se impune admiterea sesizării și învestirea Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate invocate, întrucât dispozițiile art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale condiționează sesizarea acestei instanțe de îndeplinirea cumulativă a anumitor condiții, una dintre acestea fiind și calitatea pe care trebuie să o îndeplinească norma criticată, și anume, aceea de a fi esențială pentru judecarea cauzei dedusă judecății, de această normă să depindă judecarea cauzei.
Tribunalul Gorja constatat astfel că dispozițiile abrogatorii cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Codul Muncii nu sunt esențiale, neinfluențând soluționarea conflictului de drepturi ce constituie obiectul dosarului, textele constituționale pretins încălcate neavându-și aplicare asupra excepției invocate, cât timp Parlamentul, ca organ legiuitor, este cel care adoptă legea organică prin care se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.
S-a concluzionat că, în realitate, criticile privesc situația de paralelism între două sau mai multe acte normative, situație ce impune înlăturarea unor acte normative, prin abrogare, abilitate ce o are însă Parlamentul României.
Împotriva Încheierii respective, la data de 30.04.2009 a declarat recurs pârâta SC SA, criticând-o ca fiind nelegală, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii sesizării și învestirea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Codul Muncii.
Motivându-se în fapt recursul, s-a susținut că în mod greșit Tribunalul Gorja respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținându-se în mod eronat că norma criticată nu este esențială pentru judecarea cauzei dedusă judecății și că textele pretins încălcate nu au aplicabilitate asupra excepției invocate.
S-a susținut, în esență, că au fost încălcate dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, fiind îndeplinite toate condițiile necesare invocării excepției de neconstituționalitate a unei prevederi legale, excepția invocată având legătură cu soluționarea cauzei, în condițiile în care, modalitatea în care este soluționată excepția de competență teritorială influențează în mod covârșitor soluționarea generală a cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de considerentele Încheierii din 28.04.2009 a Tribunalului Gorj și de motivele de recurs invocate se constată că este nefondată și se va respinge calea de atac formulată de pârâtă, avându-se în vedere următoarele considerente:
Astfel, în mod întemeiat, Tribunalul Gorja respins cererea de sesizare a Curții Constituționale considerând că nu se impune învestirea acestei instanțe pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, nefiind îndeplinite toate condițiile prevăzute în dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Acest act normativ stipulează în aceste prevederi că: Asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia - se decide Curtea Constituțională a României.
Dispozițiile alin. 6 din același text lasă însă posibilitatea instanțelor judecătorești în fața cărora se invocă excepția de neconstituționalitate, să respingă sesizarea fără a se mai învesti Curtea Constituțională, în condițiile în care excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. 1, 2 sau 3.
Se constată astfel că Legea nr. 47/1992 acordă instanțelor judecătorești obligația de a verifica în mod riguros pertinența excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața lor precum și respingerea excepțiilor considerate irelevante, fără a se mai ajunge în fața contenciosului constituțional.
În cadrul jurisdicției constituționale, aplicarea acestui principiu, respectiv pertinența excepției invocate, se face prin reglementarea expresă de către Legea nr. 47/1992 a unei cauze de inadmisibilitate speciale în cadrul controlului concret de neconstituționalitate, fiind un incident apărut în cadrul unui litigiu, astfel încât invocarea ei, impune justificarea unui interes, iar stabilirea acestui interes se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit.
excepției de neconstituționalitate se va reține în situația în care este esențială în legătură cu rezolvarea cauzei în care a fost ridicată, având legătură cu această cauză, cerința pertinenței excepției de neconstituționalitate exprimând legătura obiectivă între aceasta și litigiul în cadrul căreia a fost invocată, impunându-se o analiză riguroasă din partea instanței în verificarea îndeplinirii ei, condiția respectivă fiind o consecință a caracterului concret al controlului pe cale de excepție și derivând din caracterul incident al excepției față de litigiul concret principal.
De remarcat este și faptul că în legătură cu excepția invocată, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat anterior, respingând-o ca inadmisibilă prin Decizia nr. 254/24.02.2009, reținându-se că legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice în viitor aceste reglementări în funcție de noi rațiuni social-economice, fără ca aceasta să aibă semnificația unei aplicării retroactive și că în realitate, prin excepția invocată se pune în discuție modul de aplicare în timp a unor norme legale ce reglementează competența teritorială a instanțelor judecătorești precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia conflictelor de muncă.
Se va constata astfel, că în mod corect Tribunalul Gorja reținut că dispozițiile abrogatorii cuprinse de art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Codul Muncii nu sunt pertinente, soluția ce se va pronunța pe fondul cauzei neavând o legătură esențială cu excepția de neconstituționalitate invocată, modalitatea în care este soluționată excepția de necompetență teritorială neavând o influență covârșitoare.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs se constată că reiterează considerentele excepției invocate în primă instanță referitor la situația de paralelism între două sau mai multe acte normative, situație ce impune înlăturarea unora dintre acestea prin abrogare expresă, competența în acest sens având-o însă numai Parlamentul, ca organ legiuitor, precum și faptul că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă, critici care însă exced competenței de control judiciar în cadrul căilor de atac de către instanțele judecătorești.
Față de cele arătate, se va reține că încheierea pronunțată de tribunal este legală, nefiind afectată de nici unul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod proc. civ. astfel încât, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. recursul declarat de către pârâta SC SA se privește ca fiind neîntemeiat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA împotriva încheierii de ședință din 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, precum și cu intimata-pârâtă Zona de Producție 2 Grup de, având ca obiect excepție neconstituționalitate.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. MM
Tehnored. /18 iunie 2009/2 ex.
Jud. fond: și
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Sorina Petria
