Speta drept civil. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.470/
Ședința publică din 8 aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în M C,-,.12, împotriva sentinței civile nr. 2838 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul reclamantului recurent, av. și reprezentantul pârâtei intimate, administrator.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru, iar Tribunalul Harghitaa înaintat dosarul nr-.
Reprezentantul reclamantului recurent depune chitanța privind plata onorariului avocațial.
Reprezentantul pârâtei intimate depune împuternicire, întâmpinare și copia raportului de expertiză contabilă efectuat în dosarul nr. 580/2005/C, înscrisuri pe care le comunică și reprezentantului reclamantului recurent.
Reprezentantul reclamantului recurent declară că a luat cunoștință de înscrisurile depuse de pârâta intimată și nu solicită termen pentru studierea acestora.
Reprezentanții părților declară că nu au cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. În subsidiar, solicită modificarea sentinței atacate și admiterea acțiunii conform solicitării, cu obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, de asemenea, obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin Sentința civilă nr. 2838 din 11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Harghitaa fost admisă în parte acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâta M C și, în consecință, a constata că a intervenit compensația legală între datoria de 15.680 lei, stabilită prin Decizia nr. 178/R/2006 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ și datoria de 3.000 lei, stabilită ca cheltuieli de judecată prin Sentința civilă nr. 1543/2008 a Tribunalului Harghita și Decizia civilă nr. 1391/R/2008 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ, până la concurența acesteia din urmă; s-a procedat la compensarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii civile așa cum a fost formulată și, în consecință, compensarea datoriei pe care reclamantul o are față de pârâtă cu valoarea cheltuielilor pe care le-a făcut reclamantul în folosul pârâtei.
În drept, reclamantul a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Primul motiv de nelegalitate a fost invocat deoarece, în opinia reclamantului, instanța de fond deși a efectuat cercetarea judecătorească pentru compensarea judecătorească s-a pronunțat asupra unui alt mod de compensare, respectiv compensarea legală. În susținerea acestui punct de vedere reclamantul a arătat că probele administrate în fața instanței de fond dovedesc cheltuielile pe care reclamantul le-a făcut din banii proprii în beneficiul pârâtei.
Instanța de fond a interpretat greșit concluziile expertului contabil și a schimbat natura și înțelesul vădit neîndoielnic al acestora, pentru că nu a procedat la compensarea sumei de 73.059 lei, sumă ce reprezintă potrivit expertizei o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Pe de altă parte, raportul de expertiză nu a stabilit exact proveniența sumei de 73.059 lei, pe care reclamantul a plătit-o în numele pârâtei și pentru că nu există dovezi că pârâta este cea care a dat acești bani, rezultă că finanțarea a fost suportată de reclamant.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Verificând hotărârea atacată, Curtea constată că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul a invocat în susținerea recursului motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă. Pentru a fi incident acest motiv de recurs trebuie ca hotărârea instanței de fond ori să nu cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază sau motivarea să aibă caracter contradictoriu ori să fie străină de cauză.
Cercetând hotărârea Tribunalului Harghita, se observă că aceasta cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, instanța de fond a constatat că probele administrate în cauză nu au relevat o creanță certă, lichidă și exigibilă decât în ceea ce privește cheltuielile de judecată în cuantum de 3.000 lei stabilite prin Sentința civilă nr. 1543/2008 a Tribunalului Harghita și, în consecință, a procedat la compensarea ei.
Nu se poate reține că motivele de fapt și de drept ale hotărârii instanței de fond ar fi contradictorii. În conformitate cu dispozițiile art. 1143 - 1153 Cod civil, instanța de fond a analizat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile și în raport cu această sumă a procedat la compensare.
II. Reclamantul a susținut că instanța de fond a interpretat greșit raportul de expertiză, schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al concluziilor expertului. Susținerile reclamantului sunt nefondate, în condițiile în care soluția instanței de fond este în conformitate cu concluziile expertului. Reclamantul a solicitat pentru a dovedi că are o creanță certă, lichidă și exigibilă, efectuarea unui raport de expertiză, iar expertul desemnat în cauză a concluzionat că toate plățile înregistrate în evidențele contabile au fost efectuate din patrimoniul, respectiv disponibilitățile societății. Concluziile expertului sunt clare, nesusceptibile de interpretare și au stat la baza hotărârii instanței de fond.
III. Cum în cauză reclamantul nu a putut dovedi alte creanțe certe, lichide și exigibile, decât cele stabilite prin Sentința civilă nr. 1543/2008 a Tribunalului Harghita, în mod legal, instanța de fond, a admis în parte cererea reclamantului.
Față de cele reținute, constatându-se că în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
IV. Pârâta, a solicitat prin întâmpinare obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată suportate în recurs. În acest sens, s-a depus la dosar facturi și chitanțe privind plata contravalorii unei expertize extrajudiciare. Cererea pârâtei urmează a fi respinsă, deoarece, pe de o parte, această probă nu este legală, în recurs neputându-se administra proba cu expertiză ( art. 305 Cod procedură civilă), iar, pe de altă parte, proba nu a fost încuviințată de instanță, nefiind nici concludentă și nici pertinentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, domiciliat în M C,-,.12, împotriva sentinței civile nr. 2838 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./18.05.2009
Jud.fond.;
Asist.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
