Speta drept civil. Decizia 803/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu de muncă-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 803
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în D,-, blo.C/7,.1, județul B, împotriva sentinței civile nr. 212 din 11.02.2009 și a încheierii nr.126 din 13.03.2009, date de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul B,-, împotriva sentinței nr. 212 din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 3146/40/26.06.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa județeană de Pensii solicitând următoarele:
- obligarea pârâtei la respectarea HG nr. 150/1999 Anexa nr. 1 la Metodologie - Nota alin. 1 în vederea executării sentințelor nr. 313/20.02.2008 și nr. 349/23.03.2007 ale Tribunalului Botoșani;
- admiterea contestației sale înregistrată la Casa Județeană de Pensii B sub nr. 12396/20.05.2008 și nr. 14235/23.05.2008, formulată împotriva punctajului 4,25 obținut prin refacerea evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004;
- admiterea contestației înregistrată la Casa Județeană de Pensii B sub nr. 12396/20.05.2008 și nr. 14235/23.05.2008, formulată împotriva comisiei de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004, în sensul excluderii dr. din comisia de evaluare;
- obligarea pârâtei la respectarea HG nr. 150/1999 în sensul recunoașterii posibilității acordării punctajului maxim 5 pentru fișa postului de medic primar expert asigurări sociale pentru anul 2004;
- precizarea de către pârâtă a datei de modificare a limitei minime și maxime a punctajului pentru postul de medic primar expert asigurări sociale;
- comunicarea de către pârâtă a indicatorilor de performanță realizați în anul 2004 de către Cabinetul nr. 1 B comparativ cu cabinetele nr. 2 și 3;
- comunicarea de către pârâtă a indicatorilor de performanță ai Casei Județene de Pensii B comparativ cu media pe țară, în anul 2004;
- comunicarea fișelor de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004, privind pe dr. U și dr.;
- comunicarea salariilor de bază acordate de Casa județeană de pensii B, începând cu 1.10.2005 pentru dr. U și dr.;
- admiterea probei cu înscrisuri și a probei cu martori;
- plata cheltuielilor de judecată;
- obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale și morale în sumă de 10.000 euro.
Prin precizarea pct. 1 din petit depusă la dosar la data de 7.01.2009 (filele 85-88 dosar fond) reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii B la evaluarea tuturor medicilor experți asigurări sociale în baza HG nr. 150/1999.
În fapt, reclamanta a arătat că, în mod nelegal, pârâta procedează la evaluarea celorlalți medici experți asigurări sociale din cadrul Casei Județene de Pensii B în baza HG nr. 749/1998, întrucât prin mai multe hotărâri judecătorești instanțele au hotărât ca evaluarea sa să fie efectuată în baza HG nr. 150/1999 iar prin adresa CNPAS B nr. 651 din 19.03.2002 s-a stabilit că "evaluarea performanțelor profesionale individuale pentru personalul medical se face în conformitate cu Hotărârea nr. 150/5.03.1999".
Totodată reclamanta a arătat că prin fișa de apreciere refăcută pentru anul 2004 și înregistrată sub nr. 12396/20.05.2008 (fila 10 dosar fond), pârâta i-a acordat punctul 4,25 deși prin evaluarea ce fusese efectuată anterior în baza HG nr. 748/1998 obținuse punctajul 4,65.
Din acest motiv a formulat contestația înregistrată la Casa Județeană de Pensii B sub nr. 14325/23.05.2008 (fila 11 dosar fond) în care a sesizat acest aspect precum și compunerea nelegală a comisiei de evaluare ce cuprindea 2 medici experți asigurări sociale din partea șefului de compartiment, cât și stabilirea incorectă a punctajului maxim sub 5 pentru postul de medic expert asigurări sociale.
Drept urmare, a solicitat admiterea contestației privind punctajul 4,25 din fișa de apreciere pentru anul 2004 și refacerea evaluării performanțelor sale profesionale cu participarea la soluționarea contestației și a reprezentantului personalului contractual din cadrul Casei Județene de pensii
În susținerea pretențiilor formulate, reclamanta a arătat și faptul că în prezent nu are încă o evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004 îi creează un prejudiciu salarial întrucât salariul său de bază de 1609 lei este sub limita maximă a salariului pentru un medic primar expert asigurări sociale prev. de OG nr. 10/2008 ca fiind, începând cu 1.04.2008, de 1761 lei (Anexa nr. IV/11 b pct. 4).
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 111.pr.civ. Legea nr. 53/2003 și HG nr. 150/1999.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, depunând în copii: fișa de apreciere nr. 12396 din 20.05.2008, contestația nr. 14235 din 23.05.2008, răspunsul la contestație, fișa de evaluare nr. 9759 din 25.05.2005, fișele de apreciere din anii 2005 și 2006, punctajul postului de medic primar expert asigurări sociale, sentințele nr. 779/2008, 349/23.03.2007, nr. 313/20.02.2008, nr. 1010/10.10.2007 și nr. 185/2002 ale Tribunalului Botoșani, decizia nr. 2998 din 16.10.2007 a Curții de Apel Suceava, decizia nr. 17/2002 a Casei Județene de Pensii B, adresa CJP B nr. 9216 din 26.03.2008, adresa CNPAS nr. 2959/21.03.2002, extras din carnetul de muncă și întâmpinarea CJP B din dosarul nr- al Tribunalului Botoșani.
Reclamanta a solicitat proba cu martori, fără a indica numele acestora.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Bad epus întâmpinare la acțiunea reclamantei prin care a solicitat respingerea acesteia ca netemeinică și nelegală.
În apărare pârâta a arătat că pentru refacerea evaluării profesionale a reclamantei pentru anul 2004, conform sentinței nr. 313/20.02.2008 Tribunalul Botoșani, comisia de evaluare a fost formată conform HG nr. 150/1999. astfel, din comisie făcut parte dr. U, în calitate de șef Oficiu expertiză medicală la data la care a avut loc evaluarea, dr., ca medic ce a rezolvat contestațiile depuse împotriva deciziilor medicale în anul 2004 și - inspectorul de resurse umane. A mai arătat că la data formulării contestației din 23.05.2008, salariații contractuali nu aveau desemnat un reprezentant.
Referitor la cererea de majorare a punctajul acordat pentru anul 2004, pârâta a considerat - așa cum rezultă și din sentința nr. 313/2008 a tribunalului Botoșani - că instanța nu se poate substitui angajatorului în privința aprecierii activității salariatei, acordarea punctajului constituind atributul exclusiv al angajatorului.
Cu privire la componența comisiei de evaluare, pârâta a mai arătat că sentința nr. 779/2008 se referă la comisia de evaluare pentru anii 2005 și 2006. Or, pentru anul 2004, activitatea Oficiului de expertiză medicală a fost coordonată prin rotație de către dr. U și dr., așa încât pentru evaluare obiectivă a activității reclamantei ambele au făcut parte din comisia de evaluare.
Întrucât în cadrul activității Casei Județene de Pensii B coeficientul de importanță pentru expertiza medicală este de 2% spre deosebire, de exemplu, de Serviciul stabilire pensii care au coeficient de importanță de 25%, limitele minime și maxime pentru postul de medic expert evaluat după HG nr. 150/1999 sunt de 3,63 și respectiv 4,80 puncte iar fișa postului nu a modificată și a fost adusă la cunoștința reclamantei cu adresa nr. 2959 din 26.04.2002.
A mai arătat că indicatorii de performanță se stabilesc pe baza raportărilor lunare a întregului oficiu de expertiză, respectiv a rapoartelor statistice întocmite în acest scop, astfel încât nu există indicatori de performanță pentru fiecare cabinet în parte și fiecare oficiu de expertiză medicală din țară întocmește lunar o raportare statistică pe care o trimite Institutului de Expertiză Medicală B iar pârâta, așa cum a arătat, nu se află în posesia indicatorilor de performanță realizați de celelalte județe.
Cât privește fișele de evaluare a performanțelor pentru dr. și dr., pârâta a considerat că nu au relevanță în soluționarea cauzei întrucât reprezintă analiza activității desfășurată de aceste salariate și au fost întocmite conform HG nr. 749/1988.
Conform art. 158 din Codul muncii salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare asigurării confidențialității. Așadar, instanța urmează a se pronunța asupra legalității unor măsuri dispuse în cazul reclamantei, neavând relevanță ce salarii primesc ceilalți medici experți.
Pârâta a solicitat respingerea probei cu martori, solicitată de reclamantă, întrucât nu a expus teza probatorie, precum și a cererii reclamantei privitoare la cheltuielile de judecată și la daunele de 10.000 euro, întrucât nu a fost făcută dovada prejudiciului material și moral produs de Casa Județeană de Pensii
Față de cererea reclamantei de obligare a Casei Județene de Pensii B la evaluarea tuturor medicilor experți în conformitate cu HG nr. 150/1999, în ședința publică din 28.01.2009 pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Totodată, la solicitarea instanței, pârâta a precizat că potrivit art. 8 din HG nr. 150/1999, performanța profesională individuală se compară cu intervalul determinat de punctajul minim și maxim al postului și dacă performanța individuală se situează peste limita maximă a postului, angajatul este promovabil. însă, art. 7 alin. 1 din OUG nr. 123/2003 a prevăzut posibilitatea promovării personalului contractual în anul 2004 cu condiția îndeplinirii cumulative a două condiții: angajatul să aibă o notă mai mare decât limita maximă a postului și să existe post vacant cu un grad profesional mai mare precum și alocații bugetare pentru acest post vacant.
Prin sentința civilă nr. 212 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, s-au dispus următoarele:
- s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea capătului de cerere privind obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii B la evaluarea tuturor medicilor experți asigurări sociale în baza HG nr. 150/1999 și, pe cale de consecință, s-a respins acest capăt de cerere;
- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii B;
- s-a anulat fișa de evaluare a reclamantei pentru anul 2004, înregistrată sub nr. 12396/20.05.2008;
- s-au respins, ca nefondate, capetele de cerere formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
În temeiul art. 137 alin. 1.pr.civ.a fost soluționată cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea cererii de obligare a Casei Județene de Pensii B la evaluarea tuturor medicilor experți în conformitate cu HG nr. 150/1999, excepție pe care tribunalul a admis-o, întrucât reclamanta nu este titulara vreunui drept în raporturile de muncă dintre ceilalți medici experți și pârâta Casa Județeană de Pensii B, evaluarea performanțelor profesionale ținând de executarea contractelor individuale de muncă ale salariaților.
În consecință, acest capăt de cerere a fost respins ca inadmisibil (pct. 1 din cererea introductivă astfel cum a fost precizat ulterior - filele 85-86 dosar fond).
Punctele 2, 3 și 4 din cererea de chemare în judecată au avut aceeași finalitate, respectiv admiterea contestației formulată de reclamantă împotriva respingerii de către angajator (fila 12 dosar fond) a contestației nr. 14235 din 23.05.2008 (fila 11 dosar fond) împotriva "fișei de apreciere în anul 2004", înregistrată sub nr. 12396 din 20.05.2008 (fila 10 dosar fond), din următoarele motive:
- includerea în comisia de evaluare a dr.;
- neluarea în considerare la stabilirea punctajului de 4,25 punctajului de 4,65 obținut inițial ca urmare a evaluării performanțelor efectuate conform HG nr. 749/1998;
- neadmiterea de către pârâte a punctajului maxim de 5 pentru postul de medic primar expert asigurări sociale;
- neparticiparea reprezentantului personalului contractual din cadrul Casei Județene de Pensii B la soluționarea contestației;
Pentru soluționarea aceste pretenții, tribunalul a avut în vedere că prin sentința nr. 313 din 20.02.2008 a Tribunalului Botoșani (filele 23-27 dosar fond), a fost anulată fișa de apreciere a performanțelor profesionale a reclamantei pentru anul 2004, întocmită la 1.06.2007 și pârâta CJP a fost obligată la refacerea evaluării profesionale pentru anul 2004.
În motivarea acestei hotărâri s-a reținut încălcarea dispozițiilor HG nr. 150/1999 în ceea ce privește constituirea comisiei de evaluare, întrucât nu fusese formată din conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea medicul evaluat, la data la care are loc evaluarea și din conducătorul/salariatul compartimentului de resurse umane.
În același sens, prin sentința nr. 779 din 14 mai 2008, Tribunalul Botoșania stabilit componența pentru comisia de evaluare a activității pentru anii 2005 și 2006, înlăturând din compunerea comisiei persoana care nu avea nici una din calitățile anterior arătate.
În cauză, potrivit "fișei de apreciere în anul 2004" înregistrată la pârâtă sub nr. 12396 din 20.05.2008 (fila 10 dosar fond), comisia de evaluare a performanțelor profesionale a reclamantei a fost formată din medicii primari U și precum și din inspectorul resurse umane.
Potrivit pct. 1 din Nota la Anexa 3 Metodologiei aprobată prin HG nr. 150/1999 "activitatea de evaluare este coordonată de o comisie numită de conducătorul unității din care fac parte șefii de secție, de laborator și al compartimentului de resurse umane".
Drept urmare, întrucât la data evaluării calitatea de șef al Oficiului expertiză medicală aparținea dr. U, față de dispozițiile legale arătate și de sentința nr. 313/2008, s-a constatat că pretenția reclamantei este întemeiată în ceea ce privește excluderea dr. din comisia de evaluare.
Așadar, tribunalul a anulat "fișa de apreciere in anul 2004" înregistrată sub nr. 12396/20.05.2008, urmând ca pârâta să stabilească pentru evaluarea profesională a reclamantei o comisie formată din conducătorul compartimentului la data evaluării și din conducătorul/salariatul compartimentului de resurse umane.
În ceea ce privește însă luarea în considerare la efectuarea evaluării reclamantei pentru anul 2004 punctajului obținut inițial la evaluarea realizată conform HG nr. 749/1998, tribunalul a constat că această pretenție este nefondată în raport cu prevederile art. 20-21 din Metodologia aprobată prin HG nr. 150/1999, întrucât textele legale definesc evaluarea ca fiind "aprecierea gradului în care angajații își îndeplinesc atribuțiile și responsabilitățile ce le revin, în raport cu cerințele postului ocupat", enumerând în mod expres, în art. 21, criteriile pe baza cărora se face evaluarea, orice alte împrejurări neputând fi luate în considerare la evaluare.
Și pretenția reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea punctajului maxim 5 pentru fișa postului de medic primar expert asigurări sociale, tribunalul a considerat-o nefondată din următoarele considerentele:
Pârâta CJP Baî ntocmit fișa postului de "medic primar expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă" (fila 16 dosar fond) în conformitate cu Anexa 2 la Metodologia aprobată prin HG nr. 150/1999, stabilind punctajul minim al postului de 3,63 și cel maxim de 4,80.
Modalitatea de evaluare a posturilor este stabilită de capitolul 2 al Metodologiei, art. 3 prevăzând că "evaluarea posturilor din fiecare unitate sanitară și asistență socială se face pe baza criteriilor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1, care reprezintă cerințele de ocupare a acestora".
De asemenea, conform art. 4 din Metodologie, "pentru fiecare criteriu de evaluare a posturilor se acordă un calificativ, notat de la 1 la 5, în raport cu importanța și semnificația acestuia".
Așadar, actul normativ nu prevede acordarea calificativului maxim 5 pentru toate criteriile de evaluare a tuturor posturilor, ci acordarea calificativului în funcție de importanța și semnificația fiecărui criteriu pentru fiecare dintre posturi.
Astfel, pentru postul de medic primar expert asigurări sociale (fila 16 dosar fond), pârâta a acordat la primele 4 criterii de evaluare pentru calificativul maxim 5, însă pentru cel de-al 5-lea criteriu denumit "sfera de relații", a acordat calificativul minim 2 și calificativul maxim 3, întrucât a avut în vedere gradul de solicitare mai mic din partea cetățenilor a acestui post (pct. 5.3. din Anexa nr. 1) prin comparație cu alte posturi din cadrul unității pârâte, de exemplu, din cadrul Serviciului stabiliri pensii pentru care sfera de relații este mult mai mare (fiind reflectată și în coeficientul de importanță de 15% a acestui serviciu față de coeficientul de importanță de 2% al Oficiului de expertiză medicală în ponderea indicatorilor de performanță ai Casei Județene de Pensii
Reclamanta a apreciat că soluționarea contestației înregistrată sub nr. 14235 din 23.05.2008 a fost realizată cu încălcarea HG nr. 150/1999 prin neparticiparea reprezentantului personalului contractual, însă aceasta nu a dovedit că la data soluționării contestației fusese aleasă o asemenea persoană la nivelul personalului contractual din cadrul CJP
Punctul 3 din Nota anexei nr. 3 la Metodologie prevede:
"Conducătorul imediat superior, împreună cu liderul sindicatului reprezentativ sau, după caz, cu reprezentantul salariaților din unitate, potrivit Legii nr. 130/1996, republicată, vor lua măsurile necesare pentru analizarea contestațiilor și vor comunica rezultatul acesteia în termen de 5 zile de la depunerea contestației".
Așadar, textul normativ nu prevede soluționarea contestației și de către reprezentantul salariaților, ci doar atribuția acestuia de a lua "măsurile necesare pentru analizarea contestațiilor "în concordanță, de altfel, cu atribuțiile principale conferite reprezentantului salariaților de art. 226 din Codul muncii dar și cu drepturile angajatorului prevăzute de art. 40 alin. 1 din Codul muncii.
În consecință și acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat.
Punctul 5 din cererea de chemare în judecată reprezintă o probă cu înscrisuri solicitată de reclamantă, iar pârâta a comunicat acesteia, prin întâmpinare că fișa postului de "medic primar expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă" este cea comunicată reclamantei cu adresa nr. 2959 din 16.04.2002 (filele 97-99 dosar fond), nefiind schimbată de la acea dată.
În acest sens instanța a constatat că fișa comunicată salariatei coincide cu cea depusă de reclamantă la dosar (fila 16 dosar fond), în timp ce fișa de la fila 17 nu poartă numele și calitatea persoanelor ce au întocmit-o și nici valoarea juridică a acesteia, putând reprezenta, de exemplu, o propunere pentru fișa postului de medic primar.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la comunicarea indicatorilor de performanță comparativ pe cabinetele din B, precum și la nivelul țării, pe case teritoriale de pensii pentru anul 2004 (pct. 6 și 7 din petit).
Așa cum a arătat pârâta prin întâmpinare și a dovedit prin înscrisurile anexate acesteia (filele 45-54, 60-62), nu este atribuția pârâtei de a calcula indicatorii de performanță nici la nivel de cabinete și nici la nivelul CJP B, iar ceea ce întocmește pârâta sunt rapoarte statistice lunare pe care le înaintează, iar acesta calculează acești indicatori doar la nivelul caselor teritoriale de pensii, prin aplicarea unor formule matematice ce includ "procentul cel mai mare realizat de una din cele 42 de case teritoriale" sau "procentul cel mai mic realizat de una din cele 42 de case teritoriale".
Drept urmare, acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat, reclamanta nedovedind contrariul celor probate de angajator, respectiv neprobând existența obligației legale de calculare a acestor indicatori de către CJP
Prin punctele 8 și 9 din cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat angajatorului să-i comunice fișele de evaluare pentru anul 2004 și salariile de bază acordate începând cu 1.01.2005 altor salariați.
Tribunalul a constatat însă că aceste informații nu se încadrează între cele prev. de art. 40 alin. 2 lit. a din Codul muncii, întrucât nu privesc condițiile de muncă și nici alte elemente care privesc desfășurarea relațiilor de muncă ale reclamantei, iar aceasta nu este titulara vreunui drept în raporturile de muncă ale altor salariați cu angajatorul și, în plus, conform art. 158 alin. 1 din Codul muncii, "salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității". În consecință, și această pretenție a fost respinsă ca nefondată.
Potrivit pct. 10 din acțiunea reclamantei i-a fost admisă proba cu înscrisuri, nu și cea cu martori, lipsind teza probatorie pentru ultima și, de altfel, nefiind utilă și concludentă față de pretențiile reclamantei.
Reclamanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în acest proces, astfel încât acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat (pct. 11 din petit).
Tot ca nefondat a fost respinsă și cererea reclamantei de acordare unor despăgubiri materiale și morale în sumă de 10.000 euro (pct. 12 din acțiune), nefiind dovedite cumulativ condițiile prevăzute în acest sens de art. 269 alin. 1 din Codul muncii.
Astfel, nu a fost dovedită certitudinea prejudiciului material - prin neacordarea de creșteri salariale, stimulente pe anii 2005-2007 și salariul de merit - în condițiile în care nu s- stabilit în mod irevocabil nivelul performanțelor profesionale realizate de reclamantă în anul 2004.
Nici daunele morale nu au fost probate, neindicându-se dreptul subiectiv nepatrimonial pretins lezat, suma pretinsă cu acest titlu și nici culpa exclusivă a angajatorului în producerea lor.
Prin cererea înregistrată ulterior la Tribunalul Botoșani, la data de 10.03.2009, reclamanta a solicitat îndreptarea erorii materiale din sentința civilă nr. 212 din 11.02.2009, pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Botoșani.
În fapt, reclamanta a arătat că în considerentele sentinței menționate, instanța a reținut în mod greșit că "activitatea oficiului de expertiză medicală are un coeficient de importanță în ponderea indicatorului de performanță a casei județene de penii de 2%".
Prin încheierea de ședință nr. 126 din 13 martie 2009 Tribunalului Botoșani s-a respins ca nefondată cererea de îndreptare a erorii materiale din sentința civilă nr. 212 din 11.02.2009 a Tribunalului Botoșani, formulată de reclamanta în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această încheiere s-a reținut că în considerentele sentinței civile nu s-a strecurat nici o eroare cu privire la susținerea părții, aspect ce poate constitui eventual o greșeală de judecată verificabilă doar pe calea recursului.
Împotriva sentinței civile au formulat recurs reclamanta și Casa Județeană de Pensii
Împotriva încheierii de ședință nr. 126 din 13.03.2009 a formulat recurs reclamanta.
În motivarea recursului declarat împotriva sentinței civile reclamanta a invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
A arătat, în ceea ce privește motivele prevăzute de art. 304 pct. 7.pr.civ. că hotărârea cuprinde motive contradictorii întrucât pe de o parte instanța nu a soluționat contestațiile înregistrate la CJP B sub nr. 12396 din 20.05.2008 și nr. 14235 din 23.05.2008, formulate împotriva punctajului 4,25 obținut prin refacerea evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004 ca urmare a sentinței civile nr. 313 din 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosar nr-, deși punctajul inițial obținut de aceasta la evaluarea performanțelor profesionale pentru anul 2004 fost de 4,65 conform fișei de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004 efectuată conform HG nr. 749/1998 și înregistrată la CJP B sub nr. 9759/25.05.2005 cu punctaj 4,65.
În același timp instanța a admis contestația înregistrată la CJP B sub nr. 12396 din 20.05.2008 și nr. 14235 din 23.05.2008, formulată împotriva comisiei de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004, cu excluderea dr. din comisia de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004, întrucât potrivit HG nr. 150/1999, comisia de evaluare trebuia să fie formată din conducătorul de compartiment, iar "la data evaluării, calitatea de șef al Oficiului de expertiză medicală aparținea dr., față de dispozițiile legale arătate și de sentința nr. 313/2008, s-a constatat că pretenția reclamantei este întemeiată în ceea ce privește excluderea dr. din comisia de evaluare".
Prin urmare, dacă instanța, prin sentința civilă nr. 212 din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani -Secția civilă, în dosarul nr- "anulează fișa de evaluare a reclamantei pentru anul 2004, înregistrată sub nr. 12396 din 20.05.2008", rezultă că anulează și punctajul 4,25 acordat în fișa de evaluare a reclamantei pentru anul 2004, înregistrată sub nr. 12396 din 20.05.2008", ținând cont și de faptul că refacerea evaluării pentru anul 2004 trebuia efectuată doar de dr. din partea șefului de compartiment și de șef serviciu resurse umane din
În ceea ce privește dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. a arătat că în mod nelegal instanța a respins cererea de despăgubiri morale și materiale în cuantum de 10.000 EUR, motivând că nu sunt dovedite cumulativ condițiile prevăzute în acest sens de art. 269 alin.l din Codul Muncii, deși în acest articol nu este specificată vreo condiție, ci doar că sunt aplicabile principiile răspunderii civile contractuale.
Instanța a motivat eronat că nu a fost dovedită certitudinea prejudiciului material - prin neacordarea de creșteri salariale, stimulente pe anii 2005-2006-2007 și salariu de merit - în condițiile în care nu s-a stabilit în mod irevocabil nivelul performanțelor profesionale pe care le-a realizat în anul 2004, ori însuși faptul că în anul 2009 nu are încă o evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004 validă este dovada prejudiciului moral și material suferit.
Prejudiciul moral este dovedit prin atingerea adusă prestigiului profesional din moment ce aceeași comisie de evaluare formată din dr., dr. și din partea serviciului resurse umane, au stabilit punctajul 4,65 la prima evaluare a performanțelor profesionale din anul 2004, așa cum rezultă din fișa de evaluare a performantelor profesionale pentru anul 2004 efectuată conform nr.HG749/1998 și înregistrată la.B sub nr. 9759/25.05.2005, cu punctai 4,65. în condițiile în care sunt identice cele 4 criterii de evaluare cu cele din nr.HG 150/1999.
Ulterior pârâta B s-a răzgândit și i-a acordat ilegal punctaj 3.28 sub standardul de performanță al postului de medic primar expert asigurări sociale stabilit de B la minim 3,63 pentru Fișa postului efectuată potrivit nr.l HG50/1999 - fișa fiind anulată prin sentința civilă nr. 313/20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-, definitivă și irevocabilă, în caz contrar, i se desfăcea contractul de muncă ca nefiind necorespunzătoare postului.
Efectuând pentru a 3-a oară evaluarea performanțelor profesionale pentru anul 2004, pârâta Baa cordat ilegal punctaj 4,28, întrucât din nou comisia de evaluare nu a fost legal constituită potrivit nr.HG 150/1999, fișa de evaluare fiind anulată de instanță prin sentința civilă nr. 212/11.02.2009 pronunțată de Tnbunalul B-Secția civilă, în dosar nr-.
Aceste sentințe care au admis contestațiile formulate împotriva evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004 dovedesc culpa exclusivă a angajatorului în producerea lor, iar suma pretinsă în vederea despăgubirii este de 10000 EUR, pct. 12 din acțiune.
Scopul depunctării de către B la evaluarea performanțelor profesionale pentru anul 2004, întrucât inițial a fost acordat punctajul 4,65, reprezintă intenția pârâtei B de a nu fi nevoită să majoreze salariul de bază în anul 2005, întrucât OG nr. 9/2005 prevede la Art. 5 alin(l) "în anul 2005 personalul contractual din sectorul bugetar salarizat între limitele corespunzătoare funcției poate beneficia, pe lângă creșterile salariale acordate potrivit prevederilor prezentei ordonanțe, de o creștere salarială prin evaluarea performanțelor profesionale individuale realizate în anul 2004" și la alin.(2) se menționează "evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului contractual și acordarea salariilor de bază corespunzătoare evaluării se vor realiza până la finele lunii mai 2005".
Sentința civilă nr.212/11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani -Secția civilă în dosar nr-, motivează că "luarea în considerare la efectuarea evaluării reclamantei pentru anul 2004 punctajului obținut inițial la evaluarea realizată conform HG nr. 749/1998, tribunalul a constatat că această pretenție este nefondată", instanța ignorând că sunt identice cele 4 criterii de evaluare din Fișa de evaluare potrivit nr.HG 749/1008 înregistrată la.B sub nr. 9759/25.05.2005, prin care a fost acordat punctaj 4,65 și din Fișa de evaluare potrivit nr HG 150/1999 refâcută în 20.05.2008 cu punctaj 4,28.
În sentința civilă nr.212/11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani -Secția civilă în dosar nr-, se motivează că "pretenția reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea punctajului maxim 5 pentru fișa postului de medic primar expert asigurări sociale este nefondată", însușindu-și opinia pârâtei B că pentru sfera de relații trebuie acordat doar punctaj maxim 3 din maxim 5 întrucât instanța a considerat că "pentru postul de medic primar expert asigurări sociale (f 16 dosar fond) pârâta a acordat la primele patru criterii de evaluare calificativul maxim 5, însă pentru cel de-al 5 lea criteriu denumit " de relații" a acordat calificativul minim 2 și calificativul maxim 3, întrucât a avut în vedere gradul de solicitare mai mic din partea cetățenilor a acestui post".
S-a mai invocat faptul că este nelegală motivarea instanței și a pârâtei B care arată coeficientul de importanță de 2% al Oficiului de expertiză medicală în ponderea indicatorilor de performanță ai B, drept dovadă fiind adresa B nr. -/07.06.2007 către B, depusă de pârâtă odată cu întâmpinarea la dosarul nr-, unde la litera f) sunt menționați "indicatoni de performanță care vor fi raportați de către Institutul Național de Expertiza Medicală și.Recuperarea Capacității de Muncă".
Prin urmare cei 4 indicatori privind activitatea Serviciului de Expetiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă totalizează 8 % coeficient de importantă, întrucât fiecare din cei 4 indicatori au un coeficient de importanță de 2% (4x 2%= 8 %) nicidecum 2% cum greșit a motivate instanța.
Direcția stabiliri și plăti pensii din B are un număr de 32 funcționari potrivit organigramei B din 2007 și realizează 25 % coeficient de importanță, iar Serviciul de Experiza Medicală si Recuperarea Capacității de Muncă B cu doar 7 salariați, realizează 8 % coeficient de importanță, prin urmare responsabilitatea cea mai mare o are Serviciul de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B, astfel încât este justificat punctajul maxim 5 pentru fișa postului de medic primar expert asigurări sociale din
În baza deciziilor asupra capacității de muncă emise de medicii experți asigurări sociale din cele 3 cabinete de expertiza și recuperarea capacității de muncă din cadrul Serviciului de Expertiza Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B, funcționarii din cadrul Serviciului stabiliri pensii B pot emite decizii administrative pnvind cuantumul pensiilor de invaliditate.
Prin urmare dacă nu ar exista medicii experți asigurări sociale, funcționarii din cadrul B nu ar putea emite deciziile de pensie de invaliditate, ci ar emite doar decizii de pensie pentru limită vârstă sau decizii de pensionare anticipată.
Cu privire la dispozițiile art. 3041.pr.civ. aceasta a arătat că pârâta B nu cunoaște indicatorii de performanță realizați de fiecare din cele 3 cabinete de expertiză aflate în structura Serviciului Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B din cadrul B, dar cu toate acestea stabilește punctaje diferite pentru evaluarea performantelor profesionale pentru cei 3 medici primari experți asigurări sociale angajați în B, acordându-i un punctaj inferior pentru a putea justifica neacordarea salariului de bază la limita maximă pentru medic primar expert asigurări sociale prevăzut de nr.OG 10/2008.
B, prin întâmpinarea depusă la dosar nr-, la termenul de judecată 24.09.2008 la pct.6 recunoaște că evaluarea activității lunare a Oficiului de expertiză nu se raportează pe cabinete, ci pe întreg Oficiul de expertiză medicală cumulat pentru cele trei cabinete medicale" și "nu există raportări cu indicatorii de performanță pentru fiecare cabinet în parte ", drept pentru care în aceste condiții B nu are criterii obiective pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului medico-sanitar, angajat în fiecare cabinet de expertiză medicală din structura
Ori tocmai acești indicatori de performanță realizați de medicul expert asigurări sociale din fiecare din cele 3 cabinete de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul B, ar permite evaluarea obiectivă a performanțelor profesionale individuale. In caz contrar intervine subiectivismul.
La pct 7 din acțiune a solicitat din partea pârâtei B indicatorii de performanță ai Casei Județene de Pensii B comparativ cu media pe țară pe anul 2004, incluzând și indicatorii de performanță realizați de Serviciul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă B, comparativ cu media pe țară, dar nu i-a fost admisă solicitarea.
La pct. 8 din actiune a solicitat din partea pârâtei B fișele de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004 pentru dr. și dr. cu punctajele obținute de acestea, întrucât fișa postului de medic primar expert asigurări sociale efectuată potrivit nr.HG150/1999 stabilește punctaj minim 3,63 și punctaj maxim - 4,80 - anexată, iar fișa postului de medic primar expert asigurări sociale efectuată potrivit nr.HG749/1998 stabilește punctaj minim 3,90 și punctajul maxim este 4,90, dovada fiind Obiecțiuni la raportul de expertiză formulate de Casa Județeană de Pensii B în dosar nr- la termenul de judecată 27.06.2007.
Chiar dacă pentru dr. și dr., punctajul obținut pentru evaluarea performanțelor profesionale pentru anul 2004, este mai mic de 5, acest fapt nu a împiedicat B să le acorde salariul la limita maximă pentru medic primar din unități sanitare altele decât cele clinice, prevăzut de OG. nr. 3/2006 și nr.OG 10/2007 și din acest motiv a solicitat CJP. B să prezinte salariul de bază acordat de B începând cu 01.10.2005 pentru dr. și dr., ca urmare a rezultatului evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței civile prin admiterea capetelor de cerere formulate inclusiv obligarea pârâtei la plata despăgubirilor morale și materiale solicitate.
Cu privire la încheierea nr. 126 din 13.03.2009 recurenta a arătat că este eronată motivarea instanței și a pârâtei Casa Județeană de Pensii B cu privire la coeficientul de importanță de 2% al Oficiului de expertiză medicală în ponderea indicatorilor de performanță a Casei Județene de Pensii
A arătat că cei patru indicatori privind Serviciul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă totalizează 8% coeficient de importanță ci nu 2% cum în mod eronat s-a reținut în sentința civilă.
Casa Județeană de Pensii Bai nvocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041.pr.civ. și a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii pe fond a capătului de cerere prin care contestatoarea a solicitat excluderea dr. din comisia de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2004 cât și a capătului de cerere de anulare a fișei de evaluare pentru anul 2004.
În motivarea recursului a arătat că potrivit pct. 1 din Nota la anexa 3 metodologiei de evaluare a performanțelor profesionale, aprobată prin HG nr. 150/1999, activitatea de evaluare este coordonată de o comisie numită de conducătorul unității din care fac parte șefii de secție, de laborator și ai compartimentului resurse umane.
Pentru anul 2004 activitatea Oficiului de expertiză medicală a fost condusă și coordonată prin rotație, alternativ de către dr. U și dr., conform dispozițiilor de serviciu aflate la dosarul instanței.
Așadar, evaluarea performanțelor profesionale pentru anul 2004 nu se putea efectua cu obiectivitate decât de către cele două salariate responsabile cu coordonarea Oficiului de expertiză medicală, cu atât mai mult cu cât dr. nu avea decizie de șef Oficiu expertiză medicală în anul 2004, activitatea acestui oficiu fiind coordonată alternativ de medicii și.
Pe cale de consecință, recurenta consideră că această comisie numită pentru evaluarea performanțelor profesionale respectă dispozițiile legale, deoarece în cursul anului 2004 funcția de șef secție a fost ocupată alternativ de dr. și dr..
Examinând recursurile declarate în cauză sub aspectul motivelor invocate care se încadrează în drept în dispozițiile art.304 pct. 7 și 9.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introdusă de reclamanta la prima instanță acesta formulat mai multe capete de cerere care au fost în mod corect grupate și analizate de către instanța de fond în funcție de obiectul și finalitatea acestora.
Potrivit punctelor 2, 3 și 4 din acțiune grupate în funcție de finalitatea și obiectul lor, în mod corect de prima instanță, reclamanta a solicitat admiterea contestațiilor sale înregistrate la Casa Județeană de Pensii B sub nr. 12396 din 20.05.2008 și nr. 14235 din 23.05.2008, formulate, atât împotriva punctajului de 4,25 acordat prin refacerea evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004 cât și împotriva componenței comisiei de evaluare.
Față de prevederile legale instituite de HG nr. 150/1999 cât și de dispozițiile sentinței civile nr. 313 din 20.02.2002 a Tribunalului Botoșani prin care a fost anulată fișa de apreciere a performanțelor profesionale a reclamantei pentru anul 2004 întocmită la 1.06.2007, în mod corect a apreciat instanța de fond că fișa de apreciere pentru anul 2004 refăcută și înregistrată sub nr. 12396 din 20.05.2008 a fost întocmită de o comisie constituită cu încălcarea dispozițiilor pct. 1 din Nota la Anexa 3 Metodologiei aprobată prin HG nr. 150/1999.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, activitatea de evaluare este coordonată de o comisie numită de conducătorul unității din care fac parte șefii de secție, de laborator și al compartimentului de resurse umane.
Deoarece la data evaluării reclamantei, calitatea de șef al Oficiului de expertiză medicală aparținea dr. în mod corect a apreciat prima instanță că cererea reclamantei în ceea ce privește excluderea dr. din comisia de evaluare este întemeiată.
Acest aspect a fost analizat și soluționat cu autoritate de lucru judecat și prin sentințele nr. 313/2008 și nr. 779/2008 ale Tribunalului Botoșani.
Anulând fișa de evaluare a reclamantei pentru anul 2004 înregistrată sub nr. 12396 din 20.05.2008 prima instanță a soluționat astfel contestațiile reclamantei atât cu privire la punctajul obținut prin refacerea evaluării performanțelor sale profesionale pentru anul 2004 cât și cu privire la componența comisie de evaluare așa încât motivele de recurs referitoare la aceste aspecte sunt nefondate.
Tot în ceea ce privește soluționarea contestației formulată de reclamantă și înregistrată sub nr. 14235 din 23.05.2008, în cauză nu s-a făcut dovada încălcării dispozițiilor metodologiei aprobate prin HG nr. 150/1999.
Punctul 3 din Nota Anexei nr. 3 la Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale nu prevede obligativitatea reprezentanților salariaților de a participa la soluționarea contestațiilor așa cum susține recurenta, ci doar instituie în sarcina acestuia, al conducătorului ierarhic superior sau al liderului sindicatului reprezentativ după caz, obligația de a lua măsurile necesare pentru analizarea contestațiilor.
Cu privire la cererile reclamantei de a se lua în considerare la efectuarea evaluării performanțelor profesionale pentru anul 2004 punctajului obținut inițial la evaluarea efectuată conform HG nr. 749/1998 și acordarea punctajului maxim 5 pentru fișa postului de medic primar expert asigurări sociale în mod corect prima instanță le-a apreciat ca fiind nefondate atâta timp cât modalitatea de evaluare a posturilor se face conform capitolului 2 al Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare care arată în art. 3 că "evaluarea posturilor din fiecare unitate sanitară și asistență socială se face pe baza criteriilor de evaluare prezentate în Anexa nr. 1 care reprezintă cerințele de ocupare a acestora".
Nefondate sunt și criticile din motivarea cererii de recurs prin care recurenta reclamantă arată că prima instanță nu a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii B la comunicarea indicatorilor de performanță comparativ pe cabinetele din municipiul B și la nivelul țării sau că nu a obligat pârâta să-i comunice fișele de evaluare pentru anul 2004 și salariile de bază acordate începând cu 1.10.2005 altor salariați printre care dr. și dr..
Astfel, sub un prim aspect se observă că pârâta a depus la dosarul de fond filele 45-54 întâmpinare și adresa nr. - din 7.06.2007 a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale prin care se arată care sunt indicatorii de performanță care vor fi raportați Direcției audit Intern și Control și care este modalitatea de raportare statistică și de calcul a acestor indicatori.
De asemenea, în lipsa dovezilor din care să rezulte că reclamanta ar fi titulara vreunui drept pentru a solicita fișele de evaluare și nivelul de salarizare a altor persoane, salarizare care potrivit art. 198 alin. 1 din Codul muncii este confidențială, în mod corect a respins prima instanță și acest capăt de cerere.
Referitor la critica reclamantei recurente cu privire la greșita reținere de către prima instanță a unui coeficient de importanță de 2% a activității oficiului de expertizare medicală în ponderea indicatorilor de performanță a Casei Județene de Pensii B se observă că această susținere este nefondată întrucât acest coeficient a fost menționat de pârâtă atât în întâmpinarea depusă la dosarul de fond și rezultă din dispozițiile legale care arată în Anexa nr. 2 la Normele metodologice aprobate prin HG nr. 150/1990, modalitatea de calcul a ponderii stabilite pentru fiecare criteriu.
Cu privire la daunele morale și materiale solicitate de recurentă se observă că într-adevăr în cauză nu au fost dovedite condițiile cumulative prevăzute de art. 269 alin. 1 din Codul muncii.
Astfel, sub acest aspect reclamanta nu a dovedit un prejudiciu material și moral cert, culpa angajatorului și nici raportul de cauzalitate între prejudiciul și culpa angajatorului.
Față de cele ce preced, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. să respingă recursurile formulate de reclamanta și pârâta intimată Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile, ca nefondate.
Cu privire la recursul declarat împotriva încheierii de ședință nr. 126 din 13.03.2009 se constată că în mod corect prima instanță a respins cererea de îndreptare eroare materială ca neîntrunind condițiile cerute de art. 281.pr.civ. de altfel aspectele invocate în această cerere constituind unul din motivele recursului declarat împotriva sentinței civile.
Față de aceste aspecte, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. urmează a fi respins și acest recurs formulat de reclamanta, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 212 din 11.02.2009 și a încheierii nr.126 din 13.03.2009, pronunțate de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, prin reprezentant legal, împotriva sentinței nr. 212 din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
Tehnored., 2 ex. 6.07.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Sas Laura, Andrieș Catrinel
