Speta drept civil. Decizia 8992/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8992
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Sorin
Grefier
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 1298 din 09 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, cu delegație de substituire pentru avocat și intimata reclamantă, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează instanței depunerea întâmpinării și a unui set de înscrisuri de către intimata reclamantă, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă SC SA, a pus concluzii de admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii în totalitate; fără cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față.
La data de 11 martie 2008, reclamanta a chemat în judecată pârâta SC SA O, pentru a fi obligată să-i acorde grupa a-II-a de muncă, pentru condiții deosebite, precum și sporurile aferente pe care pârâta nu le-a acordat,pentru perioada 2002 - noiembrie2007
In motivarea acțiunii a arătat că în perioada 1969 - noiembrie 2007, desfășurat activitatea în cadrul societății, îndeplinind funcția de reparatoare în Secția.
Condițiile de muncă nu corespundeau din punct de vedere al legislației muncii și medicina muncii, existând în permanență pericolul de îmbolnăviri profesionale, incapacitate temporară de muncă, cât și invaliditate, situație determinată de noxele existente (zgomot, pulberi de în suspensie), ce depășeau limite maxime admise.
Legislația muncii prevede că toate societățile care lucrează în condiții grele de muncă cu depășirea limitelor maxime admise ale noxelor să fie încadrate în grupe de muncă care se acordau din anul 1969, cu sporurile aferente.
Reclamanta a mai arătat că în perioada 1969 - 2002, beneficiat de aceste drepturi conferite de legislația muncii, însă ulterior, drepturile câștigate au fost luate în mod abuziv și ilegal.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 1298 din 9 iunie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și a constatat că în perioada 1 ianuarie 2003 - 22 martie 2005 reclamanta a desfășurat activitate în condiții deosebite și a obligat pârâta să-i plătească acesteia sporurile aferente pe luna martie 2005 și 18 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta a fost salariata societății pârâte, îndeplinind funcția de reparatoare la secția de țesătorie până la data de 22 martie 2005, dată la care i-a încetat contractul de muncă, conform art. 56 lit. d din Codul muncii ( pensie de invaliditate gradul III).
Că, începând cu perioada 1969, reclamantei i s-a acordat sporul pentru condiții grele și până în anul 2002, inclusiv, societatea a acordat grupa a-II-a de muncă, respectiv condiții deosebite, situație precizată de reclamantă în acțiune și necontestată de pârâtă.
HG nr.261 din 22 februarie 2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, în vigoare, începând cu aprilie 2001, reglementează atât criteriile, cât și metodologia, operațiuni ce cad în sarcina angajatorului.
Conform art.2 din hotărâre, criteriile care determină încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite vizează prezența noxelor profesionale fizice, constând în zgomot, vibrații, precum și a noxelor chimice sau biologice prevăzute în Normele generale de protecție a muncii, care nu respectă limitele admise prevăzute în aceste norme, răspunsul specific al organismului la agresiunea noxei profesionale și morbiditatea exprimată prin boli profesionale înregistrate la locul de muncă în ultimii 15 ani.
La art.3 din Hotărâre este reglementată și metodologia privind încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, constând în nominalizarea locurilor de muncă, expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii, efectuarea determinărilor de noxe profesionale, obținerea avizelor de la ITM
Din buletinele de determinare a noxelor și a nivelului de zgomot rezultat că, la secțiile de producție s-au înregistrat depășiri peste limita normală admisă. De asemenea, s-au înregistrat și îmbolnăviri profesionale în ultimii 15 ani, respectiv hipoacuzie profesională de percepție și surditate profesională de percepție, situație în care pârâta avea obligația să întocmească întreaga documentație și să solicite Inspectoratului Teritorial d e Muncă M avizele necesare pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Susținerea pârâtei, în sensul, că în urma investițiilor efectuate, s-au îmbunătățit condițiile de muncă, s-a reținut că este neîntemeiată.
Pârâta nu a solicitat expertizarea locurilor de muncă de către organele abilitate pentru a se constata dacă mai există depășiri de noxe și de zgomot, astfel că s-a putut deduce că investițiile nu au avut drept efect îmbunătățirea condițiilor de muncă sub acest aspect.
Pe de altă parte s-a constatat că și în perioada 2003 - 2005, conform buletinului de determinare întocmit de DSP M s-au înregistrat depășiri de noxe și a nivelului de zgomot.
Prin Hotărârea nr. 246 din 07 martie 2007 s-a prevăzut metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite însă criteriile și metodologia au rămas aceleași, astfel cum au fost reglementate de hotărârea nr. 261 din 22.02.2001.
Conform Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, angajatorul are obligația să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă.
În situația în care, nu se pot asigura condiții de muncă obișnuite, angajatorul are obligația să clasifice locurile de muncă, iar cei care prestează activitatea la locurile de muncă în condiții deosebite, sunt îndreptățiți să primească sporuri la salariul de bază, echipamentul de protecție gratuit, materiale igienico - sanitare, concedii suplimentare.
Pârâta a invocat prescripția dreptului la acțiune, susținere întemeiată pentru perioada ianuarie 2003 - februarie 2005.
S-a mai reținut că deși reclamanta a prestat activitatea la locul său de muncă, în condiții deosebite, nu a beneficiat de sporurile aferente pentru luna martie 2005, astfel că a fost obligată pârâta să acorde sporurile aferente cu respectarea termenului de 3 ani prevăzut de art. 283.1, lit.c Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în cauză, la data de 15 iulie 2008, pârâta SC SA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului pârâta a susținut că în mod greșit prima instanță admis cererea petentei, dispunând încadrarea locului de muncă a acesteia în condiții deosebite de muncă, perioada 1 ianuarie 2003 - 10 octombrie 2007.
Astfel, a susținut că până în anul 2002, inclusiv, recurenta acordat grupa a II-a de muncă pentru anumite locuri unde existau condiții deosebite, avizate ca atare de Inspectoratul Teritorial d e Muncă, ultimul aviz acordat fiind cel cu nr. 6 din 16 ianuarie 2002, valabil până la sfârșitul anului respectiv, însă începând cu anul 2003, în urma hotărârii consiliului de administrație nr. 1 din 11 ianuarie 2003 s-a decizia ca societatea să nu mai beneficieze de încadrarea de locuri de muncă cu condiții deosebite, ca urmare a efectuării unor investiții care au determinat reducerea noxelor profesionale.
S-a susținut și faptul că, în baza dispozițiilor HG nr. 261/2001, încadrarea locurilor de muncă la "condiții deosebite" se realizează prin întocmirea de propuneri de către si, astfel încât nu pot fi acordate retroactiv condițiile deosebite pentru care nu s-au respectat procedurile prevăzute de lege.
S-a învederat și situația că îmbunătățirea condițiilor de muncă după anul 2002 a fost evidențiată prin referatele întocmite de medicii specialiști în medicina muncii, cu care unitatea a avut contract, în perioada iunie 2002 - septembrie 2007, fiind depistate doar două cazuri de boli profesionale, la care se adaugă faptul că salariații au fost dotați la locul de muncă cu mijloace de protecție, respectiv măști contra și antifoane contra zgomotului.
La data de 10 octombrie 2008, intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 3041cod procedură civilă, se constată că recursul declarat de pârâta SC"" SA se privește ca nefondat si se respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
Deși prin HG nr. 246 din 6 martie 2007 s-au abrogat dispozițiile HG nr. 261/2001 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, în speță sunt aplicabile tot dispozițiile primei hotărâri de guvern în situația în care metodologia de stabilire a locurilor de muncă cu condiții deosebite și criteriile, au rămas aceleași, iar perioada solicitată face referire la un interval de timp în care actul normativ respectiv se afla în vigoare.
Astfel, prin HG nr. 261/2001 și a Ordinului nr. 352 din 7 iunie 2001, pentru aprobarea normelor metodologice de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, angajatorul avea obligația, în aplicarea dispozițiilor art. 3, să efectueze o serie de operațiuni și anume:
Nominalizarea locurilor de muncă propuse să fie încadrate în condiții deosebite, de către angajator împreună cu sindicatele; efectuarea determinărilor de noxe profesionale susceptibile să depășească limitele admisibile prevăzute în normele generale de protecție a muncii; solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate de Ministerul Sănătății a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând rezultatele controlului medical cu răspunsul specific al organismului la noxele profesionale; evaluarea locurilor de muncă în baza rezultatelor obținute prin aplicarea cumulativă a criteriilor prevăzute la art. 2 alin. 1 lit."a și b" sau lit. "a și c"; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii efectuată de angajator pe baza metodologiei pusă la dispoziție de către inspectoratul Teritorial d e protecție a muncii, precum și avizul inspectoratului Teritorial d e muncă pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Acest aviz se acordă pe baza unui set de documente puse la dispoziție de către angajator, respectiv: buletinul de determinare al noxelor profesionale; procesul verbal cuprinzând constatările inspectorilor ITM; lista cu bolile profesionale și analiza de corelație sau sinteza supravegherii medicale specifice riscului de afectare a stării de sănătate; fișa de evaluare și fișele de expertizare tehnică din punct de vedere al protecției muncii însoțite de programul de măsuri, la care se adaugă propunerea de încadrare a locului de muncă în condiții deosebite conform modelului prezentat în anexa nr. 2.
In urma analizării dosarului și a verificării conformității rezultatelor expertizei tehnice, precum și a programului de măsuri cu prevederile legale privind protecția muncii, inspectoratul Teritorial d e protecție a muncii acordă avizul sau respinge motivat solicitarea de emitere a acestuia.
In speță, reclamanta a fost salariatul societății pârâte, îndeplinind funcția de țesătoare la secția de țesătorie până la data de 10 octombrie 2007, dată la care s-a dispus concedierea în baza dispozițiilor art. 65.68 Codul muncii, beneficiind conform celor inserate în carnetul de muncă, de încadrare în grupa a II-a de muncă, loc de muncă cu condiții deosebite.
Începând cu anul 2003, intimatei pârâte, ca de altfel tuturor salariaților, angajați ai recurentei, acesteia nu i s-a mai acordat grupa a II-a de muncă, susținându-se în mod nejustificat de către pârâtă că îmbunătățirea condițiilor de muncă au determinat declasificarea locurilor de muncă respective, din grupa a II-a în grupa a III-a
Susținerile recurentei sunt neîntemeiate, întrucât înscrisurile depuse la dosar atestă într-adevăr efectuarea unor investiții care au avut drept rezultat îmbunătățirea condițiilor de muncă la nivelul societății, însă investițiile respective nu justifică neîncadrarea locurilor de muncă în acelea cu condiții deosebite.
Aceasta, întrucât, măsurile luate nu au avut drept efect eliminarea noxelor profesionale, măsurătorile efectuate de către specialiștii în medicina muncii stabilind că, în continuare, se înregistrează depășiri ale nivelului zgomotului și ale pulberilor de, peste limitele admise, ceea ce determină existența în continuare a bolilor profesionale.
Conform adresei nr. 616 din 5 septembrie 2002, emisă de către recurentă și invocată de către aceasta în susținerea recursului, se reține faptul că pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, sunt necesare a fi îndeplinite criteriile prevăzute în dispozițiile art. 3 lit."a și c" din HG nr. 261/2001, respectiv prezența în mediul de muncă a noxelor profesionale peste limitele admise de normele generale de protecție a muncii și morbiditatea exprimată în boli profesionale.
Aceste criterii au fost îndeplinite și după anul 2003, avându-se în vedere situația în care, la nivelul societății, s-au înregistrat boli profesionale, iar prezența noxelor profesionale este peste limitele admise.
Pe de altă parte, recurenta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută în hotărârea de guvern respectivă, de efectuare a determinărilor de noxe și de expertizare a locurilor de muncă, salariații fiind prejudiciați atât din punct de vedere al stării de sănătate, cât și al stării materiale, neputând suporta culpa angajatorului care nu a efectuat demersurile necesare în vederea obținerii avizului de la inspectoratul teritorial d e protecție a muncii.
Sub acest aspect, devine lipsită de relevanță hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2003 Consiliului de Administrație a societății prin care s-a decis ca aceasta să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Se constată astfel că în mod nejustificat recurenta a decis ca începând cu anul 2003, societatea să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, deși investițiile efectuate nu s-au finalizat cu eliminarea în totalitate a noxelor profesionale. Dotarea salariaților care lucrează la secția țesătorie cu măști contra prafului (pulberi de ) și antifoane contra zgomotului reliefează îmbunătățirea condițiilor de muncă, însă într- mică măsură, aceste dotări neputând duce la declasificarea locurilor de muncă din condiții deosebite în condiții obișnuite.
Față de cele arătate se va reține că hotărârea Tribunalului Mehedinți este legală și temeinică, nefiind afectată de niciunul de motivele de modificare sau casare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă,recursul declarat de pârâta SC " SA O se privește ca nefondat și se va respinge.
Având în vedere și dispozițiile art. 274 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 1298 din 09 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Obligă pârâta către reclamantă la 36 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.
2 ex/IE/24.10.2008
fond:
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Sorin
