Speta drept civil. Decizia 956/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Decizia civilă nr.956
Sedința publică din 16 aprilie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Maria Biberea
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu
Grefier:- -
S- luat în contestația în anulare formulată de contestatorii, -(fostă ), - și A împotriva deciziei civile nr.408/11.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care instanța constată că pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Bad epusă la dosar, prin registratura instanței, la data de 17.04.2008, întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza pentru soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra contestației în anulare, constată următoarele:
Prin contestația în anulare, înregistrată la această instanță sub nr-, contestatorii, -(fostă ), - și A au solicitat anularea decizie civile nr. 408/11.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și Ministerul Finanțelor Publice, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii formulate, ca fiind întemeiată.
În motivarea contestației se arată că dezlegarea dată de instanța de recurs prin hotărârea contestată este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât dacă instanța de recurs ar fi procedat la o cercetare amănunțită a acțiunii formulate de către reclamanți și a motivelor invocate în susținerea acesteia, a sentinței recurate și a hotărârilor judecătorești pronunțate de către alte instanțe din țară și depuse la dosar, ar fi constatat temeinicia acțiunii promovate de către reclamanți.
În drept, se invocă dispozițiile art.318 și art.320 cod pr.civilă, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nr.OUG137/2000, republicată și modificată.
Intimatul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Bad epus întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, arătând că greșelile materiale la care se referă art.318 cod pr.civilă sunt greșeli evidente și trebuie săvârșite de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei, ceea ce nu este cazul în speță.
Contestația în anulare specială reglementată de dispozițiile art.318 cod pr.civilă nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor ori de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
Pe de altă parte, prin decizia nr.XIV/18.02.2008, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curții de Casație și Justiție în dosarul nr.69/2007, a fost admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și dispozițiile art.1 alin.1 și alin.2 din Legea nr.142/1998 au fost interpretate în sensul că "alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă".
Examinând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.318 cod pr.civilă, Curtea constată că este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin decizia civilă nr.408/11.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea a admis recursul declarat de pârâtul-recurent Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B împotriva sentinței civile nr.337/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul C-S și a modificat în parte sentința civilă sus-menționată, în sensul că a respins, ca nefondată, acțiunea reclamanților-intimați, A, -, - formulată în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, având ca obiect plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă, prevăzute de Legea nr. 142/1998, începând cu luna ianuarie 2004 și a tichetelor cadou cuvenite cu ocazia sărbătorilor de C și de Paști, precum și obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare în vederea plății acestor drepturi, menținând dispoziția instanței de fond privitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a apreciat că, prin raportare la motivele de recurs invocate și la dispozițiile art.3041cod pr.civilă, recursul este întemeiat, deoarece nstanța de fond a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale incidente speței.
În conformitate cu art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
De asemenea, alin. 2 al art. 1 din Legea nr. 142/1998 stipulează că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
În același sens, la art. 5 din Norma din 14 ianuarie 1999 de aplicare a Legii nr. 142/1998 se prevede în mod expres că pentru instituțiile publice tichetele de muncă pot fi acordate în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii fiecărui ordonator de credite la articolul bugetar "tichete de masă".
Art. 1 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă, stipulează că societățile comerciale, regiile autonome, societățile și companiile naționale, instituțiile din sectorul bugetar, unitățile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou și a tichetelor de creșă, iar la art. 2 din același act normativ se arată pentru ce anume se pot utiliza tichete cadou, respectiv pentru companii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuieli de reclamă și publicitate și pentru cheltuieli sociale.
Din modul de redactare a dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 și ale art. 1 din Legea nr. 193/2006 rezultă că angajatorul nu are obligația de acorda în orice condiții tichete de masă, nefiind incidentă vreo normă imperativă.
Pentru unitățile din sectorul bugetar, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, însă prin legile bugetare anuale, inclusiv prin art. 24 din legea bugetului de stat pe anul 2006, Legea nr. 379/2005, s-a prevăzut în mod expres că bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă, astfel că orice instituție publică finanțată de la bugetul de stat este în imposibilitate de acordare a unor asemenea drepturi.
Activitatea instanțelor de judecată este finanțată de la bugetul de stat, conform art. 113 din Legea nr. 304/2004.
În mod greșit a reținut instanța de fond că prin neacordarea tichetelor de masă, reclamanții ar fi discriminați în raport cu alte categorii de salariați din sectorul bugetar cărora li se acordă asemenea tichete, aplicându-se în mod discriminatoriu legea și încălcându-se în acest fel principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii, întrucât acest principiu impune aplicarea aceluiași regim juridic unor situații comparabile, ceea ce în speță nu se verifică, iar prevederile legilor bugetului de stat menționate mai sus vizează toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.
În același timp trebuie menționat că personalul din cadrul autorității judecătorești, inclusiv personalul auxiliar de specialitate beneficiază de drepturi salariale stabilite prin legi speciale, de natură să le asigure protecție socială, în care nu se regăsește și dreptul la acordarea tichetelor respective.
În ceea ce o privește pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, corect a reținut tribunalul că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice de dreptul muncii, iar Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator, nu are atribuții directe legate de plata drepturilor respective către reclamanți, care nu-i sunt salariați, iar cele privind elaborarea proiectului bugetului de stat sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, calitate pe care o îndeplinește Ministerul Justiției.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție-Secțiile Unite, prin decizia nr. 14/18 februarie 2008, care în admiterea recursului în interesul legii asupra problemei ce formează obiectul prezentei judecăți, a stabilit că dispozițiile art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Potrivit art.318 teza I cod pr.civilă, contestația în anulare este admisibilă în ipoteza în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale, prin greșeală materială înțelegându-se erorile materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
Noțiunea de greșeală materială, fiind reglementată de un text de excepție, nu trebuie interpretată extensiv, în sensul că, pe calea contestației în anulare prevăzută de art.318 alin.1 Cod procedură civilă, nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor și de interpretare a unor dispoziții legale.
Prin urmare, susținerea contestatorilor că hotărârea atacată este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât dacă instanța de recurs ar fi procedat la o cercetare amănunțită a acțiunii formulate de către reclamanți și a motivelor invocate în susținerea acesteia, a sentinței recurate și a hotărârilor judecătorești pronunțate de către alte instanțe din țară și depuse la dosar, ar fi constatat temeinicia acțiunii promovate de către reclamanți, sunt nefondate, deoarece se referă la eventuale greșeli de judecată, care nu constituie motiv de contestație în anulare în accepțiunea tezei Iaa rt.318 cod pr.civilă.
Față de cele de mai sus, în temeiul art.318 și următoarele cod pr.civilă, va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formualtă de către contestatorii, -(fostă ), - și A împotriva deciziei civile nr.408/11.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red. -/14.05.2008
Tehnored.: DR./ 2 ex./20.05.2008
Prim inst.: Tribunalul Timiș
Judecători:;
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Maria Biberea, Carmen Pârvulescu
