Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1001/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1001
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier - -
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2010, privind recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 665/11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL O L T, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimații reclamanți, -, a, -, și G, având ca obiect, drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.02.2010, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 11.02.2010.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 665/11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, a, -, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA și a obligat pârâții la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % pe perioada 24.10.2005 - 24.10.2008 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant, din salariul de bază brut.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și G.
A fost obligat Tribunalul O l să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În baza art. 137 cod procedură civilă, analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat ca fiind întemeiată, întrucât între reclamanți și aceștia nu există raporturi juridice de muncă.
Potrivit art.13 din OG57/2000, privind salarizarea salariaților pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul consiliului primește spor de confidențialitate de până la 20 % calculat din salariul de bază brut.
OG137/2000,în art. 30 alin. 3 prevede că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției, personalul primește lunar un spor de confidențialitate de 15 % calculat la salariul de bază brut, iar art. 13 din OG123/2003, stipulează că sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15 %, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
În același sens sunt și prevederile art. 13 din OG10/2007.
Față de reglementările legale menționate și de obligația de confidențialitate impusă prin lege și reclamanților de față, în calitate de personal auxiliar, această obligație legală trebuie să fie însoțită și de dreptul la sporul de confidențialitate.
Potrivit art. 99 lit. d din Legea 303/2004 și art. 4 alin. 1din Legea 302/2004, raportat la art. 78 din Legea 567/2004, reclamanților li se impune obligația profesională imperativă de confidențialitate.
Reclamanții fac parte din categoria personalului bugetar ca toate celelalte categorii socioprofesionale enumerate anterior, cărora li s-a stabilit prin lege obligația de confidențialitate dar și dreptul corelativ constând în acordarea sporului de confidențialitate.
Pentru a nu exista o diferențiere cu caracter discriminator este necesară acordarea sporului de confidențialitate generată de obligația de confidențialitate.
Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât este interzisă orice discriminare, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 3 Codul muncii, potrivit cărora pentru muncă egală există și dreptul la un salariu egal iar, potrivit art. 6 și16 din Constituția României,se reglementează egalitatea între cetăți prin excluderea discriminării, principii ce guvernează materia drepturilor omului conform
În același sens există și dispozițiile Directivei Consiliului Europei 2000/78/CE/21.11.2000 pentru crearea unui grad general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, interzicând orice fel de discriminare inclusiv în materia salarizării.
Atâta timp cât există obligația de confidențialitate, reclamanții sunt afectați de tratamentul mai puțin favorabil și discriminatoriu în condițiile în care acestora nu li se acordă dreptul ce însoțește obligația principală.
În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.46 din 15 decembrie 2004 prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, iar în baza art. 329 al.3 din codul d e procedură civilă, decizia este obligatorie.
La termenul din 27 aprilie 2009, instanța a dispus efectuarea unei adrese către serviciul de contabilitate din cadrul Tribunalului Olt pentru a se comunica dacă reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate pe perioada solicitată în acțiune.
Pentru termenul din 11.05.2009, Tribunalul Olta comunicat că reclamanții au calitate de personal auxiliar și conex pentru perioada solicitată, precizând data pensionării pentru unii dintre reclamanți, cu mențiunea că reclamanții și G sunt personal contractual.
În această situație, raportat și la considerentele deciziei nr. 46/2004, se va respinge acțiunea reclamanților încadrați ca personal contractual, respectiv și
Față de considerentele de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea reclamanților, personal auxiliar și conex și să fie obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Justiției la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pe perioada 24.10.2005 - 24.10.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele:
Hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legi, potrivit pct. 9 al art. 304 cod. pr. civ.
Obligarea Ministerului Justiției și celorlalți pârâți la plata unor sume de bani reprezentând un spor de confidențialitate de 15% ar constitui o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
Drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare iar prin acordarea acestora se depășesc limitele puterii judecătorești și se legiferează acordarea unor drepturi salariale neprevăzute în legislația specifică categoriei profesionale a personalului auxiliar.
În concluzie, situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, ce nu semnifică uniformitate - Deciziile Curții Constituționale nr. 168/1998 și nr. 294/2001.
În final, au mai fost invocate și dispozițiile OG nr. 8/2007 precum și deciziile Crții constituționale nr. 818/2008 și nr. 1325/2008.
Intimatul Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat menținerea dispozițiilor sentinței recurate în ceea ce privește constatarea lipsei calității procesuale pasive a MFP prin DGFP
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată parțial fondate criticile recurentului, după cum urmază:
Referitor la existența dreptului reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, se rețin următoarele:
Prin Decizia nr. 46/2008 pronunțată în recursul în interesul legii, ICCJ a constatat urmatoarele aspecte.
Magistrații constituie o categorie specială de personal care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis. Este un raport juridic care are la bază un acord de voință, un contract nenumit, de drept public, încheiat cu însuși statul, reprezentat de Președinte României și de Consiliul superior al Magistraturii.
Ulterior numirii, părți în raporturile de muncă ale magistraților sunt, în puterea legii, ca exponenți ai puterii judecătorești a statului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe și parchete de pe lângă acestea.
Drepturile și obligațiile acestor categorii de personal sunt reglementate de Legea nr. 303/2004, Legea nr. 317/2004 și Legea nr. 304/ 2004.
În ceea ce privește drepturile și obligațiile personalului auxiliar de specialitate, acestea sunt reglementate de Legea nr. 567/2004.
Ceea ce este comun magistraților, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, în ceea ce privește problema pusă în discuție de recursul în interesul legii, este faptul că atribuțiile și responsabilitățile fiecărui post, condițiile de muncă cât și cuantumul indemnizațiilor/salariilor nu pot fi negociate în mod individual, deoarece ele sunt stabilite de lege sau de regulamentele aprobate de.
Magistrații, în temeiul art. 16 alin. 1 din codul d eontologic al magistraților, aprobat prin Hotărârea nr. 144/2005 a, publicată în Monitorul Oficial nr. 382/6 mai 2005, magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. Nerspectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară, potrivit art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 republicată.
În același timp, art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 și art. 9 din codul d eotologic al persoalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hot. nr. 145/2005 a, personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea, în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în executarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare au asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Făcându-se trimitere la dispozițiile art. 3 din OG nr. 19/2006 aprobată prin Legea nr. 444/2006, la art 15 din OG nr. 6/2007, la art. 30 alin. 3 din OG nr. 137/2000, art. 15 din OG nr. 64/2006, art. 13 din OG. nr. 57/2000, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, art. 13 din OUG nr. 123/2003 și art. 13 din OG nr. 10/2007, s-a constatat că spor de confidențialitate primește tot personalul din instituțiile și autoritățile publice care gestionează informații clasificate din clasa secretelorde stat și secrete de serviciu și pentru care, prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
Sporul de confidențialitate nu era prevăzut printre sporurile ce se acordau magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de Legea nr. 50/2006 modificată și nici prin alte acte normative care reglementează în prezent salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției cât și salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Invocându-se dispozițiile OG nr. 137/2000 modificată și completată de Legea nr. 324/2006 ce a transpus în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasuală sau etnică și prevederile Directivei Consiliului nr. 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă s-a concluzionat de către Înalta Curte de Casție și Justiție că este justificată acordarea unui anumit spor tuturor salariaților care lucrează efectiv în condițiile prescrise de lege pentru acordarea acestui spor, astfel că sporul de confidențialitate trebvuie acordat tuturor care gestionează secrete de stat și secrete de serviciu, indiferent că lucrează în administrația publică, centrală sau locală, în justiție sau în aparatul Parlamentului.
În consecință,judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la despăgubiri constând în spoul de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din codul d e procedură civilă, pentru instanță
În acest context, nu pot fi primite susținerile recurentei potrivit cărora obligarea Ministerului Justiției și a celorlalți pârâți la plata sumelor de bani reprezentând sporul de confidențialitate de 15% ar constitui o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor puterii judecătorești și ar legifera acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale de personal auxiliar.
Referitor ladata de la care se acordă sporul solicitat, Curtea constată întemeiată ceerea salariaților - personal auxiliar de acordare a acestui drept începând cu data solcitată - luna octombrie 2005, dat fiind că, pe de o parte, noțiunea de "spor de confidențialitate" a apărut în legislația noastră prin OUG nr. 57/2000 modificată prin OG nr. 9/2001 (acte normative amintite chiar în considerentele deciziei pronunțată în interesul legii) iar, pe de altă parte, pentru personalul auxiliar din instanțele judecătorești, obligația corelativă dreptului pretins, de păstrare a confidențialității, a fost prevăzută prima oară prin dispozițiile art. art. 78 din Legea nr. 567/2004 (act normativ menționat expres în dispozitivul deciziei pronunțată în interesul legii menționată anterior) - "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.", menționându-se, în continuare, că "nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter și nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea instanțelor" constituie abatere disciplinară (art. 84 lit. e și f ).
De precizat că, prin dispozițiile art. 96 din Lg. 567/2004 s-a prevăzut expres că Legea nr. 567/2007 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepția dispozițiilor privind formarea profesională, care intră în vigoare la 16 iulie 2005.
În ceea ce privește personalul conex (aprod, agent procedural, șofer), Curtea reține că Ordonanța de Urgență nr. 100 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției ublicată p. în Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007, prin art. 4 al rt. III, completează Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, menționând că "După articolul 90 se introduce un nou articol, articolul 90 1, cu următorul cuprins: art. 90 1 - Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art. 68, 68 2, 68 3 și 68 4."
Prin urmare, pentru această categorie de salariați, sporul de confidențialitate se acordă începând cu luna octombrie 2007.
În sfârșit, în ceea ce privește categoria personalului contractual, se reține că sporul în discuție se poate acorda numai în măsura în care în contractul de muncă este menționat expres acest drept.
În cauza de față, pentru reclamanții personal contractual nu s-a făcut dovada existenței unei astfel de clauze inserată în contractul de muncă.
Se mai reține, de asemenea, că potrivit adresei nr. 3755/1 februarie 2010 emisă de Tribunalul Olt și depusă la filele nr. 52-53 din dosarul de recurs, parte dintre reclamanți nu au lucrat efectiv pe durata întregii perioade pentru care se solicită sporul de confidențialitate ori au avut calitatea de salariați și în perioada anterioară nașterii dreptului solicitat, respectiv:
reclamanta (grefier) a avut suspendat contractul de muncă pentru creștere și îngrijire copil în perioada 22 august 2007 - 18 iunie 2009; ătru și (grefieri) au fost pensionați la data de de 01 mai 2007; reclamanta (grefier) este plecată cu 1 aprilie 2007; reclamanta (grefier) este pensionată cu data de 1 ianuarie 2006; reclamanta (grefier arhivar) este plecată cu data de 1 septembrie 2009; reclamanta a fost angajată ca grefier arhivar pe perioadă determinată (1 iulie 2005 - 31 ian. 2007); reclamanta (grefier arhivar) în perioada 1 dec. 1995 și până în prezent, cu contractul de muncă suspendat temporar pentru creștere și îngrijire copil în perioada 22 martie 2005 - 1 februarie 2007; reclamanții (agent procedural), și (șoferi - personal contractual până la data de 1 ianuarie 2007 iar de la această dată și până în prezent, personal conex); (aprod din data de 15 martie 1999); (aprod din 9 noiembrie 1992).
Față de toate aceste considerente, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 rap. la art. 304 pct. 9 cod. pr. civ. să admită recursul și să modifice sentința în parte, menționându-se expres, potrivit adresei arătată anterior, pentru fiecare dintre reclamanții mai sus menționați, perioada pentru care li se cuvine sporul solicitat.
Va fi menținut restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 665/11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL O L T, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimații reclamanți, -, a, -, și G, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința în parte, după cum urmează:
- pentru reclamanta, exclude perioada 22 august 2007 - 18 iunie 2009;
- pentru reclamanții și, sporul va fi acordat până la data de 01 mai 2007;
- pentru reclamanta sporul va fi acordat până la 01 aprilie2007;
- pentru reclamanta, sporul va fi acordat până la data de 01 ianuarie 2006;
- pentru reclamanta, sporul va fi acordat până la data de 01 septembrie 2009;
- pentru reclamanta, pe perioada 01 iulie 2005 - 31 ianuarie 2007;
- pentru reclamanta va fi exclusă perioada 22 martie 2005 - 01 februarie 2007;
- pentru reclamanții, și, începând cu octombrie 2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
-
Red.jud. LE /2 ex./16 martie 2010
Tehn.red. IB / 2 ex /
Jud.fond / L și I
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Elena Stan
