Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 10286/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10286
Ședința publică de la 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier
.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurent SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR O PENTRU ȘA, împotriva sentinței civile nr. 1259/15.09.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI O, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât recurent SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR O PENTRU ȘA, intimații pârâți ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează cererea formulată de recurentul reclamant SINDICATUL . PREUNIVERSITAR D, prin care solicită judecarea în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care, instanța apreciind cauza in de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1259 de la 15 septembrie 2008 admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar al județului
A respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de Consiliul local redea și Primarul comunei privind lipsa calității procesuale pasive.
A respins acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar O, în numele membrilor de sindicat, -, -, Celia, în contradictoriu cu pârâții Școala cu cls.I-VIII, Consiliul Local al comunei, Primarul comunei - Instituția Primarului și Inspectoratul Școlar
În baza art. 137 cod procedură civilă, procedând la analizarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului O, s-a constatat că aceasta este întemeiată întrucât, potrivit art. 167 din Legea 84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
Din analiza acestui text de lege, rezultă că ordonator de credite este consiliul local în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ, precum și Instituția Primarului care, potrivit art. 77 din legea administrației publice locale, duce la îndeplinire hotărârile consiliului local.
În această situație, s- admis excepția și s-a constatat lipsa calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar al Județului
In baza art. 137 civ. procedând la analizarea excepției invocată de Consiliul local și Primarul comunei privind lipsa calității procesuale pasive, instanța reținut că această excepție este neîntemeiată întrucât potrivit dispoz. art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995 republicată, consiliile locale în a căror rază teritorială își au sediile unitățile de învățământ au calitatea de ordonator de credite față de unitățile de învățământ preuniversitar de stat care au calitate de ordonator terțiar de credite iar potrivit art. 77 din legea Administrației publice locale primarul duce la îndeplinire hotărârile consiliului local.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice, care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
In speță reprezentații au calitatea de salariați în cadrul unei instituții de învățământ, instituție ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.
Potrivit susținerilor pârâților, nu există fonduri necesare acordării contravalorii tichetelor de masă, prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli pe anii 2005- 2008.
Față de această susținere și având în vedere că acordarea acestor drepturi este condiționată de prevederea sumelor corespunzătoare în bugetul local și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii conform prevederii art. 1 din Legea 142 /1998, instanța apreciază că reprezentaților nu li se cuvin sumele solicitate.
Aceste dispoziții instituie doar o posibilitate pentru o anumită categorie de personal de a primi tichete de masă, acordate în anumite limite și nu o obligație legală a angajatorilor.
De altfel prin Decizia nr.297/11.03.2008 Curtea Constituțională a constatat că prin dispozițiile art.1 din Legea 142 /1998 nu sunt încălcate prevederile constituționale referitoare la protecția socială a muncii,deoarece acordarea tichetelor de masă nu constituie o măsură de protecție în sensul celor prevăzute de textul constituțional.
De asemenea, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile art.14 din CEDO referitoare la interzicerea discriminării, nefiind vorba de drepturi și libertăți recunoscute de Convenție.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului susțin că Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă reprezintă dreptul comun în materie și instituie cadrul general pentru toate activităților din ramura de serviciu la nivel național.
Este adevărat că potrivit art. 41 al 2 din Constituție se garantează dreptul la protecție socială, drept consacrat, de altfel și de art. 6 al 1 din Codul muncii, însă acordarea tichetelor de masă nu este reglementată în mod expres printre măsurile obligatoriu garantate de protecție specială a salariaților.
Dreptul la tichete reprezintă măsuri de protecție socială a salariaților ce face parte din dreptul fundamental la muncă prevăzut de art. 41 din Constituție.
Curtea constată a fi nefondat recursul declarat, pentru următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998, salariații în cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator.
Potrivit alin.2 din aceeași lege, aceste tichete se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajator.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că legea nu instituie o obligație în sarcina angajatorului și un drept în favoarea salariatului, alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă reprezentând doar o vocație ce se poate realiza în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
O astfel de interpretare a fost reținută de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii prin decizia nr.14/2008.
Reclamanții având calitatea de salariați ai unității școlare pârâte, chiar dacă aveau vocație la această alocație individuală de hrană, pentru a beneficia de aceste tichete era necesar ca prin legea bugetului de stat și în bugetul local să fie prevăzute și alocate sumele necesare cu acest titlu, așa cum prevăd dispozițiile alin.2 al art. 1 din Legea nr. 142/1998.
În măsura în care nu au fost prevăzute în buget fondurile necesare, reclamanții nu sunt îndreptățiți să li acorde acest beneficiu,întrucât acordarea acestei alocații așa cum s-a arătat mai sus, reprezintă un drept al angajatorului și nu o obligație.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 312 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O în numele membrilor sindicat, -, -, Celia, împotriva sentinței civile nr. 1259/15.09.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Școala cu Clasele I-VIII, Consiliul Local, Primăria Comunei - Instituția Primarului, Inspectoratul Școlar al Județului O, având ca obiect "drepturi bănești".
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/5.12.2008
fond:
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen
