Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1068/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1068/R-CM
Ședința publică din 03 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de pârâții ORAȘUL PRIN PRIMAR și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, împotriva sentinței civile nr.68/CM din data de 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns reprezentantul intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, pentru membrii de sindicat, lider, lipsind recurenții-pârâți Orașul -prin Primar și Ministerul Educației, Cercetării și și intimații-pârâți Școala nr.2 și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură: întâmpinare și un set de acte, precum și o cerere de amânare a cauzei, pentru lipsă de apărare, din partea intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia și, de asemenea, întâmpinare din partea intimatului-pârât Inspectoratul Școlar Județean
Reprezentantul intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, lider, arată că renunță la cererea de amânare a cauzei, în vederea angajării unui apărător. Depune la dosar hotărâri judecătorești, ce urmează a fi analizate drept practică judiciară și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora, punând în vedere părții prezente să pună concluzii și cu privire la excepția de tardivitate a recursului declarat de Orașul -prin Primar.
Reprezentantul intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, lider, solicită respingerea recursului Orașului -prin Primar, ca tardiv formulat și respingerea recursului Ministerului Educației, Cercetării și, ca nefondat, având în vedere că acesta din urmă este parte în contractul colectiv de muncă.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 28.10.2008, la Tribunalul Argeș, reclamanții, G, -, -, -, Din, -, G, - și, reprezentați de Sindicatul Preuniversitar Muntenia, au chemat în judecată pe pârâții Școala Nr.2, Orașul - prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației și Cercetării B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligați parații să le plătească prima de vacanță pe perioada 2001-2008, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtei Școala Nr.2 la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2008, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 referitoare la statutul funcționarului public.
S-a făcut trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/05.02.2007 și nr.LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici, care prevede că la plecarea în concediul de odihnă funcționarii publici au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihna suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții apreciază că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice. Altfel s-ar produce o discriminare între personalul din învățământul preuniversitar și funcționarii publici, încălcându-se disp. art.1 din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Au mai susținut reclamanții că drepturile salariale pentru perioada 2001-2004 nu sunt prescrise, întrucât potrivit prevederilor art.16 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripție s-a întrerupt prin recunoașterea dreptului prin nr.OUG146/2007. Prin acest act normativ pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, personalul din sectorul bugetar căruia până la intrarea în vigoare a acestui act normativ nu i s-au acordat primele de concediu de odihnă pentru perioada 2001-2006 trebuia să le primească în trei tranșe până în octombrie 2008.
Prin sentința civilă nr.68/CM din 16 ianuarie 2009, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala Nr.2 " " să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost respinsă cererea privind înregistrarea acestor drepturi bănești în carnetele de muncă și cererile privind acordarea drepturilor bănești pentru perioada 2001-2004 și pentru viitor.
Pârâtul Orașul a fost obligat să vireze pârâtei Școala Nr.2 " " fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.
A fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
"Instanța, din oficiu, a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile bănești solicitate pe perioada 2001-2004, excepție pe care a unit-o cu fondul la data de 14.01.2008.
Având în vedere disp. art.137 alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției, analizând în primul rând dreptul reclamanților la prima de vacanță, astfel cum aceasta a fost solicitată prin acțiune.
Reclamanții au invocat în susținerea cererii de chemare în judecată, existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public în temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nici o situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel. De asemenea, contractul colectiv de muncă la nivel național prevede la art.8 alin.2, că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică, cu prioritate, reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 - Statutul Personalului Didactic - personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
Or, în cauză nu a intervenit nici o clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță, astfel încât să se pună problema suspendării cursului prescripției extinctive, nr.OUG146/2007 nefiind aplicabilă personalului din învățământ, ci categoriilor expres enumerate în preambulul acestui act normativ: polițiști, personalul din organele autorității judecătorești, funcționarilor publici, personalul din administrația centrală din, funcționarilor publici din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, personalului de la oficiile consulare, din misiunile diplomatice, institutele culturale românești, precum și personalului din sectorul bugetar ale căror drepturi la primele de vacanță au fost suspendate.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că pentru perioada 2001 - 2005 dreptul reclamanților de a solicita contravaloarea primei de vacanță este prescris în raport de dispozitiile art.166 din Codul muncii. A fost admisă în parte acțiunea și a fost obligată pârâta Școala Nr.2 " " să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, conform art.161 alin.4 Codul muncii.
Cererea privind înregistrarea acestor drepturi bănești în carnetele de muncă a fost respinsă și ca neîntemeiată, întrucât în carnetul de muncă se înregistrează încadrarea, schimbarea funcției, a salariului - inclusiv sporurile, precum și a locului de muncă, grupa de muncă, transferul, detașarea, întreruperea și încetarea activității, desfacerea contractului de muncă, cu precizarea temeiului legal și a situațiilor în care se păstrează vechimea neîntreruptă în muncă și în aceeași unitate. Potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.92/1976, în carnetul de muncă se înscrie și salariul de bază împreună cu alte drepturi ce se includ în acesta, ori de câte ori apar modificări. Prima de vacanță nu este inclusă în salariu, este un drept suplimentar al salariaților, astfel că nu se înscrie în carnetul de muncă.
Instanța a respins și cererea de acordare a drepturilor bănești pentru viitor, având în vedere disp. art.1084 și 1085 Cod civil.
În temeiul dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost admisă acțiunea și față de pârâtul Orașul care a fost obligat să vireze pârâtei Școala Nr.2 " " fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
Acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Aaf ost respinsă, de vreme ce printre atribuțiile reținute de art.142 din Legea nr.84/1995 nu este menționată și obligarea acestei instituții la plata către reclamanți a primei de vacanță."
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Orașul - prin Primar și Ministerul Educației, Cercetării și.
Recurentul-pârât Orașul a formulat recurs la data de 25 martie 2009, peste termenul legal prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Potrivit acestui text de lege, termenul de recurs împotriva hotărârilor pronunțate în această materie este de 10 zile de la data comunicării hotărârii instanței de fond.
În speță, sentința civilă nr.68/CM/16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost comunicată recurentului la data 13 martie 2009, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare aflat la dosar (fila 57 dosar fond), pe care există semnătura și ștampila de primire a acestuia.
Recursul a fost declarat de pârât la data de 25 martie 2009, deci peste termenul imperativ de 10 zile prevăzut de lege, așa încât acesta, în raport de dispozițiile legale mai sus-citate, se va respinge ca tardiv.
Recurentul-pârât Ministerul Educației, Cercetării și a susținut că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
1 - Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la apărările acestuia referitoare la excepția lipsei calității procesual pasive, motiv de recurs încadrat în art.304 pct.7 Cod procedură civilă;
2 - Instanța de fond nu a făcut nici o mențiune referitoare la apărările acestuia cu privire la excepția ridicată prin întâmpinare, aplicând în mod greșit atât prevederile legale privitoare la calitatea procesuală pasivă, cât și prevederile art.50 din Legea nr.128/1997, motiv de recurs încadrat în art.304 pct.9 Cod procedură civilă;
3 - Pe fondul cauzei prima instanță a aplicat în mod eronat atât prevederile art.50 din Legea nr.128/1997, cât și prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de, motiv de recurs încadrat în art.304 pct.9 Cod procedură civilă;
Se susține că instanța de judecată nu a avut în vedere că potrivit Contractului Colectiv de Muncă rezultă că primele de vacanță se plătesc din venituri proprii și în condițiile legii, că drepturile solicitate de reclamanți nu au fost incluse în Legea specială nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, că a fost modificată voința părților în mod unilateral, instanța de judecată nefiind parte în contractul colectiv de muncă pentru a putea să îl modifice.
Examinând sentința recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate de către acest pârât, în raport cu actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Primul motiv de recurs încadrat în art.304 pct.7 Cod procedură civilă, constând în aceea că hotărârea nu a fost motivată cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acest pârât, este neîntemeiat și urmează a fi respins.
Din conținutul dosarului rezultă că la fond nu există depusă întâmpinare de către acest pârât, astfel că prima instanță nu a analizat excepția invocată în recurs, nefiind investită.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât în cauză, în conformitate cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, Curtea constată că este neîntemeiată și urmează a fi respinsă față de dispozițiile Legii nr.84/1995 și nr.OG32/2001.
Rezultă că pârâtul are calitate procesuală pasivă, deoarece prin atribuțiile sale conduce sistemul național de educație, învățământ și cercetare, emițând ordine, instrucțiuni și metodologii de punere în practică a legilor specifice privind salarizarea și funcționarea lui.
Chiar dacă finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, aceasta se face în baza actelor normative elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și.
De asemenea, se constată că acest minister este semnatarul Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ, care conform prevederilor art.30 alin.d arată: "Părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de următoarele premii: d) o primă de concediu de odihnă în valoarea unui salariu de bază al ultimei luni lucrate, care se acordă numai în condițiile existenței fondurilor, făcând demersurile în acest sens începând cu anul 2001".
De fapt, acest pârât a fost chemat în judecată pentru considerentul ca hotărârea judecătorească obținută să-i fie opozabilă, pentru că din hotărârea recurată rezultă că acesta nu a fost obligat în mod concret la plata unor sume față de reclamanți, ci s-a admis acțiunea în contradictoriu și cu acest recurent.
Motivul de recurs încadrat de acest pârât în art.304 pct.9 Cod procedură civilă, care vizează nelegalitatea soluției pe fondul cauzei sub cele două aspecte, este nefondat și urmează a fi respins.
Instanța de fond a făcut o analiză corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie, reținând corect faptul că reclamanții sunt îndreptățiți la prima de vacanță pe perioada 2005 - 2008 și nu se impune schimbarea soluției sub acest aspect.
Existența acestui drept al reclamanților este reglementată atât de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ (art.30 alin.d), de Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cât și de nr.OG146/2007 și nr.OG37/2008.
În concluzie, se constată că recursul formulat de către acest pârât este nefondat și drept urmare, în temeiul art.312 (1) Cod procedură civilă se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul formulat de pârâtul ORAȘUL - prin Primar, împotriva sentinței civile nr.68/CM din 16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și pentru cauze cu minori și de familie.
, Pl.
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.2/22.06.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
