Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1104/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1104/2009
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - președintele Curții de Apel
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 401/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantele intimate și, lipsind pârâta recurentă și reclamantul, intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus la dosar din partea reclamanților intimați întâmpinare.
Reclamantele intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare, o lasă în pronunțare și acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamantele intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele din întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la ribunalul Sibiu sub dosar nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce s pronunța:
- să fie obligată pârâta la calcularea și plata către reclamanți a primei de concediu cuvenită fiecăruia în funcție de indemnizația lunii precedente celei în care este efectuat concediul de odihnă, pe anii 2007-2008;
- să fie obligată pârâta să plătească reclamanților, drepturile salariale reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare de 10% din indemnizația lunară, începând cu data angajării fiecărui reclamant și în continuare, până la încetarea raporturilor juridice de muncă;
- să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii lor, reclamanții arată că sunt salariați ai Curții de Conturi a României, ocupând funcția de controlori financiari în cadrul Camerei de Conturi S, și că raporturile de muncă dintre reclamanți și pârâtă sunt stabilite prin contractul individual de muncă, fiindu-le astfel aplicabile prevederile din Codul muncii.
Au mai susținut că în calitatea pe care o sunt îndreptățiți la prima de vacanță prevăzută de art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 modificată, și pe care pârâta nu le-a achitat-o nici în 2007, nici în 2008.
Referitor la cel de-al doilea capăt de acțiune, au arătat că prin măsurători ale radioelectric s-a constatat o depășire a limitelor maxime admise ale radiațiilor electromagnetice, iar aceste depășiri au fost înregistrate și în birourile în care-și desfășoară activitatea și reclamanții. Buletinul de măsurători a fost înaintat Autorității de Sănătate Publică S, care a arătat că personalul care lucrează în aceste condiții se poate îmbolnăvi profesional datorită acțiunii electromagnetic asupra analizatorului vizual, a sistemului nervos, a sistemului endocrin etc.
În aceste condiții susțin reclamanții s-au încălcat prevederile art.7, 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 O, art.1 Protocolul nr. 12 la această Convenție, art.4 din Carta Socială Europeană, art.16, 20 din Constituția României, art.5,6 alin.1, art.39 alin.1 și art.155.
Prin sentința civilă nr.401/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și în consecință:
- pârâta a fost obligată să plătească reclamanților și, drepturile bănești cuvenite, reprezentând sporul de 10% din indemnizația lunară pentru condiții vătămătoare, începând cu data de 19.11.2007 iar pentru reclamanta începând cu data de 9.07.2007;
- s-a respins în rest acțiunea.
Referitor la primul capăt din acțiunea introductivă de instanță, având ca obiect plata primei de concediu pe anii 2007-2008, s-a reținut de către prima instanță că este nefondat deoarece prin legea specială de salarizare a reclamanților nu se prevede acordarea primelor de vacanță iar dispozițiile Legii nr.188/1999 nu le sunt aplicabile deoarece reclamanții nu au statutul de funcționari publici.
În ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, s-a reținut că pretențiile reclamanților sunt întemeiate atâta vreme cât unitatea angajatoare deține un buletin de determinare a condițiilor vătămătoare, fiind determinate prin expertiză nivelurile radiaților la care sunt expuși toți angajații instituției.
Împotriva acestei sentințe a declarat, recurs, în termenul legal prevăzut de art. 80 din legea nr. 168/1999, pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, solicitând admiterea recursului formulat și modificarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca fiind netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art.27 din nr.OUG137/2000, art.1 alin.2 și art. 6 din nr.OG160/2000.
Se motivează, în primul rând, că actul normativ în baza căruia sunt stabilite drepturile salariale ale controlorilor financiari este G.nr. 160/2000 care prevede că indemnizația este unica formă de remunerare lunară a activității corespunzătoare funcției de controlor financiar și că în acest act se menționează expres că prevederile referitoare la salariul de mediu, sporuri, prevăzute de Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor și personalului Curții de Conturi nu mai sunt aplicabile funcțiilor de specialitate specifice Curții de Conturi.
În al doilea rând, se arată că în mod greșit instanța de fond a făcut aplicarea art.27 din nr.OG137/2000; în cauză neputând fi vorba de o discriminare; deoarece reclamanții în calitatea ce o dețin de controlori financiari își desfășoară activitatea de control la sediile persoanelor juridice controlate, astfel încât nu sunt în drept să pretindă acordarea sporului pentru condiții vătămătoare pe baza buletinelor de determinare emise.
În drept se invocă art.304 pct.9, art.304 indice 1.pr.civilă, art.2 alin.1, art.20 alin.1 și art.27 alin.2 din nr.OG137/2000, art.30 din Legea nr. 94/1992, art.5 alin.2 raportat la alin.3 din Codul muncii, art.1 alin.2 din nr.OUG160/2000.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivând faptul că prima instanță în mod corect a reținut că este întemeiată acțiunea lor, deoarece sunt angajații Camerei de Conturi S, și că prin neacordarea acestui spor au fost încălcate normele europene, constituționale și interne invocate în acțiune și s-a creat o situație discriminatorie între intimați și angajații altor instituții la sediul cărora își desfășoară activitatea și care beneficiază de acest spor.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este fondat.
Potrivit art. 14 nr.OG 10/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 <LLNK 11998 154 10 201 0 18> privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publica"(1) Spor pentru condiții vătămătoare, de pana la 10% din salariul de baza,se acordapersonalului contractualcare desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înalta frecventa, stații de bruiaj.
(2) Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordarese stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat
De asemenea, potrivit art.16 din nr.OG 6/24.01.2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici, precum si creșterile salariale care se acorda funcționarilor publici in anul 2007" (1) Sporul pentru condiții vătămătoare, de pana la 10% din salariul de baza,se acorda funcționarilor publicicare își desfășoară activitatea in cadrul autoritarilor si instituțiilor publice in care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înalta frecventa sau stații de bruiaj.
(2) Categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) si condițiile de acordare se stabilesc, in limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea in cheltuielile de personal prevăzute in bugetul aprobat.:.
Aceste texte de lege, vizează clar drepturile salariale ale unor categorii profesionale, respectiv personal contractual și funcționari publici și conferă competența ordonatorului principal de credite de a stabili categoriile de personal, cuantumul sporului și condițiile de acordare a acestui spor.
În aplicarea acestor texte de lege, prin Ordinul nr. 636/13.12.2007 emis de Curtea de Conturi a Românie - în speță, ordonatorul principal de credite - s-a stabilit că începând cu data de 01.12.2007,personalul contractualșifuncționarii publicicare își desfășoară activitatea în sediul Curții de Conturi a județului S, beneficiază de un spor pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din salariul de bază
Deci, reiese în mod evident faptul că reclamanților intimați de față, care ocupă funcția de controlori financiari, conform Legii nr. 94/1992, respectiv auditori publici externi urmare apariției Legii nr.217/24.10.2008 nu le sunt aplicabile dispozițiile Ordinului sus enunțat, nefiind nominalizați de ordonatorul principal de credite între categoriile de personal în favoarea cărora s-a stabilit acordarea sporului pretins. Chiar dacă sunt angajați cu contract de muncă, intimații nu se încadrează în categoria personalului contractual, Legea de organizare a Curții de Conturi făcând distincție clară între personalul de specialitate - controlor financiar și personalul contractual angajat al aceste instituții.
Este de asemenea de menționat că această categorie profesională are o reglementare legală proprie de salarizare, respectiv nr.OUG 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, care nu prevede acordarea unui atare spor.
În acest context, fundamentarea pretențiilor reclamațiilor pe baza unor acte normative care vizează alte categorii profesionale, invocând o stare de discriminare, a fost împărtășită în mod greșit de prima instanță.
Astfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative"- Decizia nr. 819/03.07.2008 publicată în Of. nr. 537/16.07.2008.
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, in terminis, ea să creeze o nouă lege -lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești.
Nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției prevăzute de art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Acest articol, așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa (cazul Thimmenos contra Greciei)" nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.
În fine, cu referire la practica judiciară depusă de intimați este de menționat, că în sistemul nostru de drept aceasta nu este izvor de drept, soluționarea fiecărei spețe concrete făcându-se în raport cu ansamblul probatoriului administrat și norma de drept incidentă cazului dat.
Față de cele ce preced, Curtea constată că prezentul recurs este fondat, motiv pentru, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ, coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999, va dispune admiterea recursului formulat de pârâtă și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondat recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 401/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr. 1104/2009)
*****
Modifică sentința atacată, în sensul respingerii în întregime a acțiunii civile formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
PREȘEDINTE: Ana Doriani | JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica | JUDECĂTOR 3: Adriana Petrașcu |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
6 ex. /02.12.2009
jud. fond./
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Adriana Petrașcu