Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1115/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul -II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1115/2009-
Ședința publică din data de 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Maria Galeș | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, -, și, toți cu domiciliul procedural ales în Aleșd, nr.5, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O, județul B, CURTEA DE APEL ORADEA, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.383/LM din 23 aprilie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că recursul de față este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere obiectul cauzei dedus judecății, după care:
Având în vedere faptul că părțile recurente au solicitat soluționarea litigiului de față și în lipsa părților, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în starea de judecată și trece la soluționarea prezentului recurs.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 383/LM din 23 aprilie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA și CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Astfel după cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului în speța dedusă judecății tema pretențiilor și probațiunii vizează acordarea sporului de lucru la calculator, pentru reclamanți în calitatea acestora de judecători și personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Aleșd.
Potrivit art. 48 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din indemnizația de încadrare lunară brută, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Prin OG nr. 177/2002 au fost abrogate dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților din Legea nr. 50/1996. Însă art. 30 din OG nr. 177/2002 prevede că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior prin nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției s-a stabilit că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții (art. 7).
De asemenea, prin nr. 8/24.01. 2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției se stabilește că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de baza, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții (art. 22).
Așadar, tribunalul a reținut că reclamanții beneficiază de un sporul de 15% care le este acordat pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
În aceste condiții solicitarea reclamanților de a li se mai acorda un spor de lucru la calculator, care nu este altceva decât sporul pentru condiții grele de muncă, s-a apreciat că este nefondată, întrucât legiuitorul a reglementat acordarea sporului de 15% numai o singură dată și nu ori de cate ori angajații constată existența unui factor nociv care să justifice acordarea acestui spor.
Atât în Legea nr. 50/1996 cât și în OG nr. 27/2006 și OG nr. 8/2007 se prevede acordarea sporului de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase o singură dată și nu există dispoziții în sensul acordării și în plus și a unui spor de lucru la calculator.
Prima instanță a mai reținut că în mod greșit consideră reclamanții ca s-ar aflat într-o situație comparabilă cu a altor categorii socio-profesionale. Situația lor nu poate fi comparată cu a altor categorii socio-profesionale, atâta timp cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul justiției se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Astfel conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate față de al altor categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă, de discriminare, între categorii profesionale distincte.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, personalul auxiliar de specialitate beneficiază anual de un concediu de odihna plătit de 30 de zile lucrătoare.
De asemenea judecătorii au dreptul anual la un concediu de odihna de 35 de zile lucrătoare, conform dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Aceste dispoziții au caracter special și în temeiul principiuluispecialia generalibusderogantau prioritate față de dispozițiile din Codul muncii, iar reclamanții s-a apreciat că nu pot invoca regulile generale din Codul muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, vătămătoare.
În consecința, față de dispozițiile legale de mai sus, tribunalul a respins acțiunea reclamanților ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs recurenții reclamanți în termen legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâților la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator respectiv 15% din salariul de bază brut pe perioada decembrie 2006 și în continuare, sume reactualizate în raport de rata inflației la data plății efective, cu obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă precum și la acordarea a trei zile în plus la concediul de odihnă începând cu data introducerii acțiunii precum și cu 3 ani înainte.
În motivare arată recurenții că li se datorează sporul de lucru la calculator în condițiile în care unei părți a salariaților li s-a acordat acest spor, fără să existe vreo diferență între activitatea prestată, iar împrejurarea că li se plătește alt spor nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.
Invocă în esență discriminarea față de alte categorii precum personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, serviciul de contabilitate și informatică, salariații industriei chimice și petrochimice, care beneficiază de acest spor.
Pe de altă parte arată că, deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază în plus de cel puțin trei zile la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 Codul muncii.
Recursul a fost înregistrat inițial pe rolul Curții de APEL ORADEA în dosar -, instanță care și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia nr.1466/R/2008.
Ulterior, dosarul a fost transmis pe cale administrativă Curții de APEL ORADEA, avându-se în vedere prevederile deciziei Curții Constituționale nr. 104/20 ianuarie 2009, înregistrându-se pe rolul Curții de APEL ORADEA dosarul cu nr-.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare și nu și-au precizat poziția asupra recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de judecători, respectiv personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Aleșd, sens în care, în mod corect a reținut instanța de fond că, potrivit art. 48 al. 1 din Legea nr. 50/1996, art. 30 din OG nr. 177/2002 și ulterior prin OUG nr. 27/2006, respectiv OG nr. 8/2007, reclamanții beneficiază de sporul de 15% care le este acordat pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, astfel că cererea acestora de a li se mai acorda încă un spor de lucru la calculator, care nu este altceva decât sporul pentru condiții grele de muncă este nefondată.
Corect s-a reținut și împrejurarea că, raportat la conținutul concret, diferit al atribuțiilor de serviciu ale reclamanților precum și sistemele diferite de salarizare față de alte categorii de personal, nu poate fi reținută o situație comparabilă respectiv discriminarea, fiind vorba de categorii profesionale distincte.
Sub aspectul celuilalt capăt de cerere se apreciază că dispozițiile art. 142 Codul muncii nu sunt incidente în speță, în condițiile în care durata concediului anual de odihnă este stabilită prin art. 65 din Legea nr. 567/2004 respectiv art. 79 din Legea nr. 303/2004, legi care au caracter special față de dispozițiile Codului muncii, având astfel prioritate față de dispozițiile de drept comun.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți, -, și, toți cu domiciliul procedural ales în Aleșd, nr.5, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O, județul B, CURTEA DE APEL ORADEA, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.383/LM din 23 aprilie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător -03.07.2009
- dactilografiat grefier - 06.07.2009-2 ex.
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Felicia Toader, Maria Galeș
