Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1322/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1322
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
*************
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta ORGANIZAȚIA DE SINDICAT NR. 8, împotriva sentinței civile nr. 4010 din 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL TG J, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN G, ȘCOALA GENERALĂ NR. 8 TG J, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit reclamanta reclamantă ORGANIZAȚIA DE SINDICAT NR. 8, intimații pârâți CONSILIUL LOCAL TG J, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN G, ȘCOALA GENERALĂ NR. 8 TG
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurenții pârâți, în temeiul art. 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă, după care;
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.4010 din 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Consiliul Local Tg.-
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Inspectoratul Școlar Județean G și s- respins acțiunea față de acesta.
S-a respins acțiunea formulată de petenta Organizația Sindicală nr.8 Tg.-J, în numele și pentru membrii săi de sindicat, în contradictoriu cu intimații Școala Generală nr.8 Tg.-J, Inspectoratul Școlar Județean G și Consiliul Local Tg.-
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul G instanța a admis excepția cu motivarea că potrivit art.16 din HG 2192/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat nominalizate prin HG nr.1942/2004, finanțarea unităților din învățământul preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărei rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Local Tg.-J, instanța a respins excepția cu motivarea că acesta are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv este finanțatorul unității de învățământ de pe raza sa teritorială.
Cât privește fondul cauzei în raport de actele depuse și dispozițiile legale aplicabile instanța o apreciat-o ca fiind neîntemeiată cu următoarea motivare:
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 primele de concediu pe perioada 2001-2006 căror plată a fost suspendată prin legile bugetului de stat trebuiau acordate pe lângă categoriile de personal nominalizat expres,și altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale".
Potrivit dispozițiilor art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic se prevede că "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".
Se poate observa că legea specială face referire la premii și alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar prevederile nr.OUG146/2007 se aplică funcționarilor publici, funcționarilor publici cu statut special, personalului auxiliar din sistemul justiției, membrilor corpului diplomatic și consular al României, precum și altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Coroborând dispozițiile legale invocate mai sus, instanța a reținut că, pentru categoria profesională a cadrelor didactice, nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a primei de vacanță întrucât legea specială la care face trimitere nr.OUG146/2007 în situația altor categorii de personal care beneficiază de prima de concediu, în speță statutul cadrelor didactice, nu prevede expres sintagma "primă de vacanță", ci face vorbire de premii și alte drepturi, fără a enumera aceste drepturi.
În plus, conform dispozițiilor art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, premiile și alte drepturi cuvenite personalului didactic trebuie prevăzute concomitent în lege și în contractul colectiv de muncă al respectivei categorii profesionale, condiție care nu este îndeplinită în situația cadrelor didactice.
Se avut în vedere, de asemenea, și punctul de vedere exprimat de intimate conform întâmpinărilor depuse la dosarul cauzei în sensul respingerii acțiunii formulate de către petent, pentru membrii săi de sindicat - personal didactic.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ORGANIZAȚIA DE SINDICAT NR. 8, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând în esență că, potrivit dispoz. art. 1 al.1 din OUG 146/2007, primele de concediu pe perioada 2001-2008 cărora plată a fost suspendată prin legile bugetului de stat, trebuiau acordate, pe lângă categoriile de personal nominalizate expres și altor " categorii dep ersonal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baze legilor speciale ".
Potrivit CCM al personalului didactic nr.5521/2004, la art.37 al.1 lit. g se prevede, acordarea primelor de vacanță odată cu indemnizația de concediu.
Legal citați intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenții-reclamanți având calitatea de personal didactic susțin că art. 1 alin. 2 din OUG nr. 146/2007 constituie în favoarea sa dreptul de a obține plata primelor de vacanță pentru perioada anilor 2000-2008.
Precizând domeniul de aplicare al OUG nr. 146/2007, rt. 1 prevede:
" (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001 - 2006.
(2) Intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe de urgență, conform alin. (1) funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale".
Prin urmare, OUG nr. 146/2007 nu stabilește noi obligații cu privire la plata primelor de vacanță, ci doar modul în care urmează a se efectua plata acestor prime reglementate prin acte normative în favoarea anumitor categorii de personal, acte normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001 - 2006.
Aceasta este ipoteza de la care trebuie pornit în interpretarea dispozițiilor OUG nr. 146/2007.
Este nefondată susținerea reclamantului în sensul că dreptul s-a născut prin reglementarea existentă în art. 1 alin. 2 din OUG nr. 146/2007.
Textul alineatului 2 al art. 1 nu poate fi interpretat ca o normă juridică distinctă, pe de o parte pentru că însuși acest text trimite la dispozițiile alin. 1, iar pe de altă parte el constituie o enumerare a categoriilor de personal căruia îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței.
Rezultă deci că textul alin. 2 nu poate extinde dispozițiile Ordonanței și la categoriile de personal care nu au beneficiat de reglementări legale a căror aplicare să fi fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare.
Acesta este cazul personalului din învățământ, dreptul la primă de vacanță nefiind reglementat expres în niciun act normativ.
Legea nr. 128/1997 art. 50 alin. (12) prevede într-adevăr faptul că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Deși recurenții - reclamanți au solicitat plata unor prime de vacanță aferente anilor 2001-2008, în sprijinul susținerilor a invocat doar dispozițiile art. 37 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii învățământ 2003-2004, care stabilește că părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii".
La negocierea acestei clauze, partenerii sociali au stabilit posibilitatea de a fi acordată în viitor o asemenea primă de vacanță, în condițiile în care dreptul va face obiectul unei reglementări legale.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta ORGANIZAȚIA DE SINDICAT NR. 8, împotriva sentinței civile nr. 4010 din 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL TG J, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN G, ȘCOALA GENERALĂ NR. 8 TG
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/16.03.2010
/ și
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
