Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1373/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1373/
Ședința publică din 12 Iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 58 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Sa făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivate în termenul prevăzut de lege, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Instanța constată că recursul este în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.58 din 05.11.2008 a Curții de Apel Tg.M s-a dmise excepția prescripției dreptului material la acțiune.
S-a respins, ca prescrisă, acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, toți cu sediul ales în Târgu-M,-, județul M, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Mureș, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, Curtea de Apel Târgu -M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, Ministerul -, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că acțiunea formulată de reclamanți pentru pălata sumelor ce reprezintă sporul de risc pentru perioada 1 noiembrie 2000 - 1 iulie 2004 este prescrisă potrivit Dispozițiilor art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 și art.283 alin.2 din Codul Muncii, acțiunea fiind promovată la data de 06.10.2008.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal reclamanții, și, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate și admiterea acțiunii formulate.
În motivarea cererii s-a arătat că prescripția începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiunea iar data nașterii dreptului la acțiune este data la care dreptul subiectiv este încălcat, negat, contestat, ori data de la care dreptul subiectiv, chiar în lipsa unei contestații opri încălcări trebuie exercitat.
A susține că în vedere prezervării drepturilor lor magistrații și personalul auxiliar aveau obligația la acțiune la apariția actului normativ care abrogă în mod expres dreptul la sporul de vechime, de risc și suprasolicitare neuropsihică, înseamnă a obliga toți cetățenii la acțiune, împotriva unui text al legii, chiar și atunci când prin lege se abrogă în mod expres anumite drepturi.
În condițiile în care prin lege se abrogă în mod expres un drept, nu se poate susține rezonabil că persoanele cauză au fost neglijente în valorificarea dreptului lor.
Această idee este întărită de faptul că prin recursul în interesul legii nr.21/2008 nu se recunoaște dreptul ci se constată faptul că OG nr.83/2000 a fost adoptat cu nerespectarea de către Guvern a legii prin care era abilitat să adopte ordonanțe.
A impune justițiabilului să cerceteze dacă instituțiile statului, atunci când legiferează îndeplinesc cu adevărat condițiile și limitele mandatului, înseamnă a crea o neîncredere și suspiciune continuă cu privire la legalitatea demersurilor acestor instituții.
Cetățenii nu pot fi sancționați pentru lipsa de suspiciune, iar această lipsă de suspiciune nu poate fi calificată ca fiind lipsă de acțiune.
În aceste condiții nu se poate susține că termenul de prescripție a început să curgă de la data de 01.01.2000.
Culpa adoptării OG nr.83/2000 cu nerespectarea dispozițiilor legii de abilitare nu poate fi transferat justițiabilului.
s-a creat o puternică aparență de nedrept, ori, referitor la această cerință Convenția Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficiență precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane, care la nevoie poate apela la consultanță de specialitate să-și corecteze conduita (cazul împotriva România).
Textele legale vizate nu îndeplinesc condițiile de previzibilitate și predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să-și poată conforma conduita.
Prin întâmpinarea depusă Ministerul - și Libertăților a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că a intervenit prescripția extinctivă reglementată de Decretul nr.167/1958.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, și din oficiu, în limitele reglementate de art.3041și art.306 alin.2 Cod procedură civilă instanță constată că recursul declarat este nefondat, din următoarele considerente:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc de 50%, actualizat cu indicele de inflație începând cu 1noiembrie 2000 și până la data de 1 iulie 2004.
Obiectul recursului în interesul legii și al deciziei pronunțate în acest sens obiectul recursului în interesul legii și al deciziei pronunțată în acest sens a avut în vedere aplicarea și interpretarea unitară a unor dispoziții legale altele decât cele vizând prescripția dreptului material la acțiune reglementate de Decretul 167/1958.
Pe de altă parte, nici în dispozitivul hotărârii și nici în considerentele acesteia instanța supremă nu face vreo referire la momentul începerii curgerii termenului de prescripție.
Decizia pronunțată în interesul legii este considerată unanim în doctrină și practica judiciară ca fiind un izvor secundar de drept prin prisma caracterului obligatoriu instituit de prevederile art.329 alin.3 Cod procedură civilă. Caracterul obligatoriu, privind problemele de drept dezlegate, nu poate fi extrapolat și la alte aspecte incidentale ci trebuie rezumat și legat strict de aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale ce au constituitobiectulrecursului în interesul legii.
Pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial a unei decizii interpretative nu poate naște dreptul la acțiune decât dacă are în sine acest obiect și de asemenea, nu poate întrerupe sau suspenda cursul prescripției acest din urmă aspect excedând atât prevederilor exprese și limitative cuprinse în Decretul 167/1958 cât și scopului și finalității urmărite prin pronunțarea unei decizii în interesul legii.
Drepturile solicitate de reclamanți vizează pe de o parte aplicarea discriminatorie a unor dispoziții legale și pe de altă parte vizează prestații cu caracter periodic privind drepturile salariale.
Dreptul solicitat a existat de la data reglementării ei prin art.47 din Legea nr.50/1996 și a continuat să-și producă efectele această normă de drept în continuare,m astfel încât obligația de plată și dreptul la acțiune s-a născut de la data adoptării actului normativ prin recursul în interesul legii reconfirmându-se existența dreptului subiectiv civil.
Așa fiind, ținând seama de prev. art.312 Cod procedură civilă urmează să se respingă recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 58 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, în dosarul nr-.
IRVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, pt., plecat din instanță, semnează, președintele instanței, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.CC/2 exp.
27.07.2009
Jd.fd.
Asist.jud. C-tin
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
