Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1432/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1432
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
Grefier - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI R împotriva sentinței civile nr. 352 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua strigare, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier în sensul că s-a depus prin compartimentul arhivă de către intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Invățământ și Cercetare N, concluzii scrise.
Din verificările efectuate, instanța constată că recursul este promovat în termen conform dovezii de confirmare de primire aflată la fl. 26 dosar.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 (2) cod pr.civilă de către intimatul - reclamant prin întâmpinarea aflată la dosar la fl. 13, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 352/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Județean și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CERCETARE în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuala pasive invocată de pârâtul Consiliul Local R ca nefondată.
A fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CERCETARE N, cu sediul în P N, str. - - nr. 24, jud. N, în numele și pentru membrii săi:, și în contradictoriu cu pârâții: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sf. G R și Consiliul Local și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale legal cuvenite fiecăruia, reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu data de 01.12.2005, actualizate la data executării efective, în raport cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 13.02.2009 s-a disjuns cererea înregistrată la această instanță sub nr-, formându-se prezenta cauză înregistrată sub nr- prin care reclamantul SINDICATUL LIBER AL LUCRĂTORILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CERCETARE N în contradictoriu cu pârâții: Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sf. G", Consiliul local al municipiului R și Consiliul Județean N, a solicitat în numele membrilor de sindicat, cadre didactice, obligarea pârâților la acordarea tranșelor suplimentare de vechime, conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 modificată, începând cu data de 01.12.2005 la zi, actualizate cu indicele de inflație, la data plății.
În motivarea cererii a arătat că potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, cadrele didactice din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de ani de activitate în învățământ,dar care nu sunt aplicate în sistemul de învățământ preuniversitar.
Potrivit art. 50 alin. 2 din lege "pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Reclamantul arată că în mod nejustificat se refuză cadrelor didactice acordarea acestor drepturi și intrarea în legalitate, solicitând acordarea tranșelor suplimentare de vechime, conform art. 50 din Legea nr. 128/1997, cu modificările la zi.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, ale art. 283 (1) lit. c Codul Muncii, ale art. 67 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 28 din Legea nr. 54/2003 și ale art. 48-50 din Legea nr. 128/1997, cu modificările la zi.
În dovedire a depus în copie tabelul nominal cu personalul didactic din învățământ cu o vechime de peste 30 ani (fila 16), certificat de grefă emis de Judecătoria Piatra Neamț (fila 17) și practică judiciară în materie.
Pârâtul, Consiliul Județean a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la dispozițiile art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, drepturile salariale a căror finanțare se asigură, prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, consiliile județene neavând obligații legale în această materie. De altfel, finanțarea de bază, care include și cheltuielile de personal și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli (art. 167 alin. (13) din Legea nr. 84/1995).
Pârâtul, Consiliul local al municipiului R, prin întâmpinarea formulată, invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, drepturile salariale pretinse în cauză sunt plătite prin bugetele locale și nu din bugetele locale și că, între consiliul local și personalul salariat din învățământ nu există raporturi de muncă. Pe fond, pârâtul solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând, în esență că, drepturile salariale cuvenite personalului didactic în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, sunt calculate și incluse de legiuitor, în salariul de bază.
Pârâtul, Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sf. G", nu a formulat întâmpinare.
Analizând excepția invocată de pârâtul Consiliul Județean, conform art. 137 Cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 republicată "unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse"
În alin. 13 din același articol se prevedere că "finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ".
Văzând dispozițiile legale sus-citate, reiese că pârâtul Consiliul Județean N nu are atribuții în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar din județul N drept pentru care tribunalul va admite excepția invocată și va respinge acțiunea față de pârâtul Consiliul Județean N pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Consiliul Local al municipiului, instanța a constatat că este nefondată, și fost respinsă, ca atare, motivat de următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.36 lit. d, e din Legea nr.215/2001,consiliul local are obligația de efectua toate demersurile pentru asigurarea repartizării sumelor necesare în vederea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, "Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii". Mai mult decât atât, prin legile anuale privind bugetul de stat finanțarea cheltuielilor de personal pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se efectuează din taxa pe valoare adăugată, fiind repartizată de Consiliul județean, consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor (art. 7 din Legea nr. 388/2007).
Drept urmare, având în vedere că, fondurile bănești privind plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar se alocă prin bugetele locale, de către consiliile locale, instanța constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către acest pârât este nefondată.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților și dispozițiile legale incidente, instanța a constatat cererea întemeiată, pentru următoarele considerente:
Membrii de sindicat precizați în tabelul anexat cererii de chemare în judecată, în numele cărora reclamantul a investit instanța cu soluționarea cauzei, au calitatea de personal didactic în învățământ preuniversitar și toți îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de art. 50 din Legea nr. 128/1997.
Conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la împlinirea a 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ, pentru fiecare dintre acestea din urmă acordându-se o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii.
Din reglementarea acestei norme legale, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, tribunalul reține că elementele sistemului de salarizare proprie personalului didactic sunt reprezentate pe de o parte de salariul de bază care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte de sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
Cadrelor didactice în numele cărora a acționat reclamantul nu le-a fost acordat acest spor salarial deși, îndeplinesc cerințele pentru acordarea tranșelor suplimentare de vechime, susținându-se că, normele metodologice care să precizeze modul de aplicare concretă a dispozițiilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, nu au fost elaborate. Această împrejurare nu poate constitui însă un impediment în acordarea drepturilor salariale care au fost prevăzute în lege, iar în lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului nu pot fi prejudiciate cadrele didactice de anumite drepturi salariale care li se cuvin.
și necorelarea legislativă a actelor normative de salarizare a personalului didactic din învățământ preuniversitar au fost înlăturate prin nr.OG 15/2008 (aplicabilă cu data de 01.01.2008) care, în art. 5 alin. 2 se prevede expres că: " în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzute la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În consecință, tribunalul a admis acțiunea reclamantului și a obliga pârâții să achite cadrelor didactice drepturile salariale legal cuvenite fiecăruia ce decurg din aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, calculate începând cu data de 01.12.2005, actualizate la data plății efective, în raport cu indicele de inflație.
Impotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata Consiliul Local al mun. R, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
În motivarea recursului se arată, în esență, că în mod greșit în încheierea din 10 aprilie 2009 nu s-a consemnat faptul că a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării și T, cerere asupra căreia instanța trebuia să se pronunțe.
S-a sustinut că, în mod nelegal, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local R, nefăcând distincție între finanțarea de la bugetul de stat și finanțarea de la bugetul local, iar finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Arată recurenta și că în raport de art. 36 lit. d și e din Legea nr. 215/2001 ar fi trebuit să fie obligată de face toate demersurile pentru asigurarea repartizării sumelor necesare salarizării personalului didactic și că sunt în imposibilitatea să execute hotărârea întrucât sumele pentru plata drepturilor salariale se repartizează de consiliile județene.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii întrucât cei ce au stabilit coeficienții de salarizare au cuprins creșterea de coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține că motivele de recurs invocate nu vor putea fi reținute, recursul urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la primul motiv de recurs se va aprecia că nu s-a făcut dovada unei astfel de cereri,din verificarea încheierii din 10 aprilie 2009 nu rezultă că recurenta ar fi solicitat chemarea în garanție a altei persoane, dar, chiar dacă ar fi solicitat acest lucru, instanța nu ar fi trebuit să se pronunțe pe o astfel de cerere întrucât, conform art. 61 Cod procedură. civilă, cererea de chemare în garanție trebuie făcută în condițiile de formă pentru cererea de chemare în judecată, ceea ce nu a făcut recurenta-pârâtă.
Cu privire la motivul de recurs referitor la calitatea procesuală pasivă a recurentei, se va reține că nu este întemeiat întrucât, potrivit dispozițiilor art. 36 lit. d,e din Legea nr. 215/2001 Consiliul local are obligația de a efectua demersurile pentru asigurarea repartizării sumelor necesare în vederea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar.
- Cheltuielile de personal reprezintă o categorie de cheltuieli din finanțarea de bază a învățământului preuniversitar definit de art.15 alin.7 din Legea nr.84/1995. (art.167 alin.5 lit.a din Legea nr.84/1995 modificată).
Finanțarea de bază se asigură conform art.167 alin.3 din aceeași lege prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de statși din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază a unităților de învățământ se face pe bază de contract încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitarși primarul localitățiiîn a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ (art.167 alin.13 din Legea nr.84/1995 republicată și modificată).
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă fără echivoc faptul că recurentul-pârât este titular al obligației raportului juridic dedus judecății el fiind persoana care asigură finanțarea de bază în învățământul preuniversitar.
Celelalte acte normative invocate de recurent în motivele de recurs nu stipulează contrariul celor reținute mai sus.
Pe fondul cauzei se va aprecia că soluția pronunțată de instanța de fond este legală, întrucât recurenta nu a făcut în nici un mod dovada acordării tranșelor suplimentare, în raport de vechimea în învățământ de 30,35 și 40 ani,intimaților, chiar dacă dispozițiile legale în materie sunt cunoscute de cei abilitați să calculeze nivelul salariilor.
Având în vedere situația reținută, Curtea de Apel, în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul-pârât CONSILIUL LOCAL AL MUN. R împotriva sentinței civile nr. 352/C din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
red.sent./
red.dec.rec.- -.
tehnored. ex./23.11.2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
