Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE
SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 161/
Ședința public din 12 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judector
- Judector
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Municipiul Tg. M prin Primar, cu sediul în Tg. M, P-ța -, nr. 3, jud. M, Ministerul, Ministerul Educației, Cercetrii și T cu sediul în B, str. G-ral, nr. 28-30 și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP M, împotriva sentinței civile nr. 1620 din 25.09.2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public se prezint reprezentanta recurentului-pârât Municipiul Tg. M și a intimatului -pârât Consiliul Local Tg. M, consilier juridic, lips fiind recurenții -pârâți Ministerul Educației, Cercetrii și T, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP M, intimatul -pârât Inspectoratul Școlar Județean M, intimatul -pârât Grdinița cu Program Prelungit nr. 16 Tg. și intimatele reclamante și .
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, constatându-se c recursurile sunt declarate în termen legal.
Reprezentanta recurentului depune la dosar delegația de reprezentare și la solicitarea instanței arat c nu mai are de formulat cereri.
Instanța invoc din oficiu excepția inadmisibilitții recursului declarat de Municipiul Tg. M prin Primar și pune în discuție aceast excepție.
Reprezentanta recurentului arat c las la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepție.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civil nr. 1620 din 25 septembrie 2008, pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Mure șar espins excepția inadmisibilitții acțiunii și excepția lipsei calitții procesuale pasive a Primriei municipiului Târgu-M, a consiliului local al municipiului Târgu-M, a Ministerului Educației, Cercetrii și T, a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Inspectoratului Școlar Județean M; a admis acțiunea civil formulat de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Grdinița cu Program Prelungit nr. 16 Târgu-M, Primria municipiului Târgu-M, prin Primar, Consiliul local al municipiului Târgu-M, Inspectoratul Școlar Județean M, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Educației, Cercetrii și T; a obligat pârâții la plata în favoarea reclamanților a unei despgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarial prevzut de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, începând cu data de 25 aprilie 2005 și în continuare, urmând ca aceste despgubiri s fie actualizate în funcție de rata inflației pân la data plții efective; pârâții au fost obligați și la cheltuieli de judecat în favoarea reclamanților; a respins cererea de chemare în garanție formulat de Municipiul Târgu-M în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetrii și
În adoptarea acestei soluții, prima instanț a reținut, cu referire la excepțiile invocate în cauz, urmtoarele:
Consiliul Local pârât are calitate procesual pasiv, conform art. 15 alin.1 și art. 19 din Legea nr. 273/2006, art. 13 alin. 1 din nr.OUG 32/2001, art. 16 din Normele aprobate prin nr.HG 2192/2004 și art. 167 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plții drepturilor bnești solicitate de reclamante.
Primria pârât dispune de calitate procesual pasiv, conform art. 63 alin.1 lit. c și alin. 4 din Legea nr. 215/2001 și art. 20 alin.1 și alin. 4 din Legea nr. 500/2003, întrucât conductorul acesteia îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamante.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetrii și T are calitate procesual pasiv în cauz întrucât are atribuții privind elaborarea cadrului normativ, metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizeaz politicile în domeniul învțmântului, incluzând și politicile salariale, acest minister fiind totodat și semnatar al contractului colectiv de munc la nivel de ramur. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea nr. 84/1995, finanțarea de baz a unitților de învțmânt cuprinde printre altele și cheltuielile de personal, iar prin bugetul acestui minister se asigur cheltuielile aferente unitților de învțmânt preuniversitar.
Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesual pasiv, conform art.16 din G nr. 2192/2004 și art. 13 din cap. IV al Legii nr. 379/2005, acesta rspunzând de finanțarea unitților de învțmânt preuniversitar.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere urmtoarele considerente:
Reclamantele sunt încadrate la unitatea școlar pârât, în funcția de cadre didactice cuprinse în tranșa de vechime în învțmânt de 30 -35 ani.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învțmântul preuniversitar beneficiaz de tranșele de vechime suplimentare care se acord la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învțmânt.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acord o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunztor tranșei anterioare de vechime, potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.
Dispozițiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt dispoziții speciale, care instituie un drept special salarial, mai precis un adaos salarial ( în sensul art. 155 din Codul muncii, incident în temeiul art.1 din același cod ). Acest adaos salariale special const în majorarea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 și se aplic asupra coeficientului de ierarhizare prevzut de lege și avut de cadrul didactic anterior trecerii în tranșa de vechime în învțmânt de 30-35, 35-40, respectiv peste 40 de ani.
Prin urmare, este evident faptul c adaosul salarial special se aplic la coeficienții de ierarhizare stabiliți de lege, și anume: de anexa nr. 2 cap. I lit. a (introdus prin nr.OUG 8/2000 pentru drepturile salariale solicitate începând cu 08.07.2005; de anexa nr.2 a (introdus prin nr.OG 4/2006 pentru perioada începând cu 15.01.2006, de nr.OG 11/2007 pentru drepturile salariale începând cu luna ianuarie 2007) și de anexa nr. 2 din nr.OG 15/2008 pentru perioada ulterioar datei de 04.02.2008.
Pârâții au omis s aplice adaosul salarial special, prevzut de art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997, înclcând și prevederile art. 154 - 155, art. 161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis pretențiile reclamantelor.
Împotriva acestei hotrâri au declarat recurs pârâții Ministerul Educației, Cercetrii și T, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția General a Finanțelor Publice M și Municipiul Târgu M, prin primar.
Ministerul Educației, Cercetrii și Tas olicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calitții procesuale pasive a ministerului, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiat.
În motivarea recursului s-a invocat în primul rând faptul c în mod neîntemeiat instanța de fond a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetrii și T, având în vedere c acest minister nu a pltit și nici nu a asigurat plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice întrucât nu are aceste atribuții.
Pârâtul recurent a invocat, de asemenea, prevederile art. 167 din Legea nr. 84/1995 care prevede cheltuielile aferente unitților de învțmânt preuniversitar care se asigur de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetrii, îns cheltuielile cu salariile cadrelor didactice nu se regsesc și nu se suport din bugetul acestui minister.
În condițiile în care instanța de fond a fost investit cu o cerere având ca obiect plata unor drepturi salariale, s-a susținut c aceasta trebuia s verifice dac Ministerul Educației, Cercetrii și T are calitate de ordonator de credite pentru unitțile învțmânt. Totodat, semnarea contractului colectiv de munc nu creeaz atribuții și competențe prților în afara cadrului legal existent, astfel c motivarea instanței de fond este lipsit de temei legal.
S-a mai relevat faptul c legiuitorul a reglementat explicit care sunt cheltuielile care se asigur de la bugetul de stat prin minister, îns instanța de fond a efectuat o interpretare trunchiat a prevederilor art. 167 din Legea nr. 84/1995, fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a artat c soluția instanței de fond este criticabil, întrucât prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic fac dovada c reclamanții au primit coeficientul de 1/25. Confuzia pe care a fcut-o instanța de fond const în aceea c a considerat c în afara acestui coeficient de 1/25 pentru tranșa suplimentar de vechime era un alt coeficient numit de instanț "adaos salarial".
S-a mai susținut c tranșele de vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate nu au un coeficient de ierarhizare diferit la care se aplic 1/25, ci se formeaz prin aplicarea coeficientului de 1/25 la tranșa anterioar. În consecinț, reclamantele au solicitat și au primit prin admiterea acțiunii o plat dubl.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecrii cauzei, respingerea cererii de chemare în judecat ca inadmisibil faț de Ministerul Economiei și Finanțelor, datorit lipsei calitții procesuale pasive a acestuia, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecat ca nefondat.
În drept, s-a invocat motivul prevzut de art. 304 pct. 9 Cod procedur civil, susținându-se c instanța de fond a nesocotit faptul c o cerere de chemare în judecat a Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de munc este inadmisibil, întrucât între prțile în litigiu, reclamantele și ceilalți pârâți, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor, pe de alt parte, nu exist raporturi juridice de munc.
Mai mult, dispozițiile art. 167 alin. 13 din Legea nr. 84/1995, republicat, prevd c"finanțarea de baz și finanțarea complementar a unitților de învțmânt se fac pe baz de contract -, încheiat între directorul unitții de învțmânt preuniversitar și primarul localitții în a crei raz teritorial se afl unitatea de învțmânt."Astfel, în mod cert, legiuitorul a înțeles s atribuie, responsabilitatea finanțrii învțmântului preuniversitar în sarcina autoritților administrației publice locale.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul a susținut c instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile legale în raport cu situația de fapt învederat de intimata-reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecat, deoarece începând cu iunie 1998, conform dispozițiilor art. 24 alin. 4, coroborate cu cele ale art. 23 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocup funcții de demnitate public, raportat la Anexa nr. 7/1 din același act normativ, coeficienții de multiplicare (ierarhizare) ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prevzut de art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997), au fost reglementați în amnunt, fiind prevzute prin lege, grile aferente tranșelor de vechime.
De asemenea, începând cu aprilie 2000, prin nr.OUG 8/2000, au fost introduse în legea nr. 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime, iar din ianuarie 2007, anexele introduse prin nr.OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevzute de nr.OG 11/2007, care, de asemenea, reglementeaz, în detaliu, salarizarea personalului didactic, prevzând coeficienți de salarizare distincți și cresctori pentru fiecare tranș de vechime menționat de art. 50 alin.1 din Legea nr. 128/1997.
În acest context, baza de calcul și modul concret de calculare a fiecrui coeficient de salarizare ( de ierarhizare ) se stabilesc tot prin prevederi legale, cu caracter special, care detaliaz fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii nr. 128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrant a actului normativ menționat și ca prevederi care reglementeaz în amnunțit aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii. Astfel, prevederile anexelor Legii nr. 128/1997, care stabilesc în mod detaliat coeficienții de salarizare, sunt obligatorii, conform art. 1 alin. 5 din Constituție, atât pentru intimați, dar și pentru instanț, care nu poate stabili sau cuantifica alți coeficienți de salarizare decât cei pe care îi determin legea.
În ceea ce privește recursul declarat de Municipiul Târgu M, prin Primar, se constat c prin acesta s-a solicitat modificarea hotrârii primei instanțe, în sensul respingerii cererii privind obligarea Primarului și a Consiliului Local al municipiului Târgu M la plata drepturilor salariale pretinse în cauz, susținându-se c aceștia nu au calitate procesual pasiv, întrucât reclamantele nu sunt angajatele lor.
Examinând recursurile deduse judecții, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevzute de art. 3041și 306 alin.2 Cod procedur civil, Curtea constat c acestea sunt nefondate, astfel c vor fi respinse ca atare, pentru urmtoarele considerente:
Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesual pasiv în cauz, deoarece este responsabil pentru finanțarea unitților de învțmânt preuniversitar de stat în temeiul dispozițiilor art. 167 alin.1 și 2 din Legea nr. 84/1995, conform crora aceast operațiune se asigur din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitților administrativ-teritoriale pe a cror raz își desfșoar activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, finanțarea cuprinzând atât, finanțarea de baz, cât și finanțarea complementar. Or, potrivit dispozițiilor art. 167 alin.5 din aceeași lege, în finanțarea de baz sunt cuprinse și cheltuielile de personal.
Aceeași responsabilitate a Ministerului Economiei și Finanțelor deriv, pentru perioada aflat în litigiu, și din prevederile art. 14 alin.4 din Legea nr. 486/2006, privind bugetul de stat pe anul 2007, precum și din cele ale art. 19 lit. a) din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, pârâtul-recurent coordonând acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, precum pregtirea proiectelor bugetare anuale și ale legilor de rectificare.
În plus, conform prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 486/2006, cheltuielile privind despgubirile acordate prin hotrâri definitive ale instanțelor judectorești, se acoper de ctre Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baz de documente legale, din sumele prevzute cu aceast destinație în bugetul de stat.
Din coroborarea prevederilor legale menționate, rezult c pârâtul-recurent are calitate procesual pasiv în cauz, atât sub aspectul opozabilitții faț de minister a hotrârii atacate, cât și sub aspectul punerii acesteia în executare.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetrii și T, instanța de recurs apreciaz c și aceast excepție este nefondat.
Sub acest aspect trebuie avut în vedere c potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, finanțarea unitților de învțmânt preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de baz și finanțarea complementar. Potrivit alin. 3 teza a II-a a aceluiași articol, finanțarea de baz se asigurprinbugetele locale ale unitților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de baz cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea nr.84/1995). Potrivit aliniatului 15 al aceluiași articol directorul unitții de învțmânt de stat este ordonator terțiar de credite iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetrii se asigur cheltuielile aferente unitților de învțmânt preuniversitar potrivit enumerrii fcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetrii și T precum și structura sa teritorial respectiv Inspectorul Școlar Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învțmânt preuniversitar, asigur aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfșurarea procesului de învțmânt, asigur calitatea învțmântului etc. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de componenta social, obiect al prezentului litigiu, respectiv dreptul oricrui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul lor.
Nu în ultimul rând așa cum susțin recurenții, Ministerul Educației, Cercetrii și T este semnatar a contractului colectiv de munc la nivel de ramur, fiind responsabil așadar de îndeplinirea obligațiilor asumate prin acest contract.
În alt ordine de idei potrivit art.4 lit.d și s din HG366/2007, Ministerul Educației, Cercetrii și T are atribuții privind elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizeaz politicile în domeniul învțmântului (incluzând și politicile salariale), și asigur modul de formare și utilizare aresurselorumane, materiale șifinanciare,necesare realizrii procesului de învțmânt și educație.
În consecinț, instanța de recurs apreciaz c în mod nejustificat se susține c Ministerul Educației, Cercetrii și T nu are calitate procesual pasiv în cauz.
Cu referire la fondul cauzei, Curtea constat c abordarea primei instanțe este, de asemenea, corect, sub acest aspect reținându-se urmtoarele considerente:
Legea nr. 128/1997, prin art. 50, acordat personalului didactic din învțmântul preuniversitar dou categorii distincte de tranșe de vechime, respectivtranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste dou categorii de tranșe de vechime au generat modificri în grilele de salarizare, modificri care, suprapuse peste inconsecvența terminologic, au dus la apariția prezentului conflict de munc.
În aceast ordine de idei, noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezint altceva decât expresia modificrii numrului de tranșe de vechime faț de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr. 128/1997, prin nr.OG 39/1994, personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. Dup apariția Legii nr. 128/1997, prin nr.HG 467/1997 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizeaz dou componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referinț sectorial. de multiplicare difer de la o tranș de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale faț de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranș la alta, fr a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorrile aferentetranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alturi de majorrile specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar, intitulat "tranșa suplimentar", însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunztor transei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învțmânt.
Susținerile pârâților, potrivit crora noile tranșe de vechime stabilite prin nr.HG 467/1997 includ în rezultanta final (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior) nu pot fi primite, întrucât, pe de o parte, legiuitorul nu a prevzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de alt parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nicio dispoziție legal ulterioar, expres sau tacit.
Dintr-o analiz sumar a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modific de la o tranș (segment) de vechime la altul nu se evidențiaz o creștere de 1/25 suplimentar, ci creșteri proporționale, similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evident intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special, corespunztor vechimii în învțmânt, alturi de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranș de vechime în alta.
Faț de cele ce preced, recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetrii și T se apreciaz a fi nefondate, astfel c, nefiind incident motivul de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 9 Cod procedur civil și neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine public, instanța va dispune, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, respingerea acestora.
Cu referire la recursul declarat de Municipiul Târgu-M, Curtea constat c acesta este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare, deoarece exercițiul dreptului de a uza de cile de atac împotriva unei hotrâri judectorești aparține prților aflate în litigiu, or, în prezenta cauz au avut calitatea de pârâți Primria Târgu-M și Consiliul Local, iar nu Municipiul Târgu-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Ministerul Educației, Cercetrii și T și Direcția General a Finanțelor Publice M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și ca inadmisibil recursul declarat de Municipiul Târgu-M, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1620 din 25 septembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-12.03.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
