Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1651/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1651/R-CM
Ședința publică din 11 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de pârâtul LICEUL NAȚIONAL CU PROGRAM DE CÂMPULUNG, cu sediul în C,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.699/CM din data de 1.04.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că dezbaterile în fond asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 4 2009, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 18.12.2008, Sindicatul Învățământ a formulat acțiune în numele și pentru reclamanții-membrii de sindicat, -, și în contradictoriu cu pârâții Liceul Național cu Program de C și Municipiul C - prin Primar, solicitând obligarea acestora să calculeze și să acorde personalului didactic, didactic auxiliar, precum și personalului nedidactic salariul de bază după cum urmează:
- pentru personalul didactic și didactic auxiliar căruia i se aplică OG nr.11/2007, aprobată prin Legea nr.220/04.07.2007, să se ia ca și coeficient de multiplicare pentru perioada 01.01.- 01.03.2007, suma de 255,899 lei, pentru perioada 01 aprilie - septembrie 2007 suma de 261,005 lei și pentru perioada 01 octombrie 2007- decembrie 2007 suma de 300,156 lei;
- pentru personalul nedidactic căruia i se aplică nr.OG10/2007 aprobată prin Legea nr.231/06.07.2007, să se calculeze salariul de bază pentru perioada 01 ianuarie 2007- martie 2007, în cazul în care salariul de bază din nr.OG10/2007 aprobată prin Legea nr.231/06.07.2007 este sub minimul prevăzut în Contactul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, după cum urmează: muncitori calificați - 528 lei și necalificați - 440 lei; personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceală - 528 lei, postliceală - 550 lei; personal de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri - 572 lei, studii superioare de scurtă durată - 660 lei; personal încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare - 880 lei;
- pentru perioada 01.04.2007 - 01.09.2007 salariul de bază minim pentru personalul nedidactic să fie majorat cu 2% față de nivelul lunii martie 2007, iar pentru perioada 01.10.2007- 01.12.2007 salariul de bază minim pentru personalul nedidactic să fie majorat cu 11% față de perioada septembrie 2007.
Reclamantul mai solicită ca pârâții să fie obligați să reactualizeze sumele cuvenite la data plății efective, precum și obligarea pârâților cu care salariați, membrii de sindicat, au contract de muncă, să consemneze în carnetele de muncă și în celelalte evidențe salariale și de muncă a modificărilor salariale acordate de instanță.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin prevederile art.40 din Contactul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, înregistrat la. cu nr.2895/29.12.2006 se stabilesc coeficienții minimi de ierarhizare, care se aplică la salariul minim negociat pe unitate, având în vedere încadrarea, calificarea și condiția de pregătire profesională a salariaților, precum și standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective.
Personalul didactic și didactic auxiliar este retribuit conform Legii nr.128/1997 modificată prin OG nr.11/2007, aprobată prin Legea nr.220/2007 - Anexa 2, luându-se ca și valoare a coeficientului de multiplicare 1,000, pentru perioada ianuarie-martie 2007, suma de 221,307 lei, pentru perioada aprilie-septembrie 2007, suma de 225,733 lei, pentru perioada octombrie-decembrie 2007, suma de 259,593 lei. Aplicând coeficienții de multiplicare rezultă un salariu de bază sub minimul prevăzut de Contactul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, drept pentru care se impune majorarea lui cel puțin la acest minim.
De asemenea, coeficientul de ierarhizare a fost majorat conform OG nr.11/2001 aprobată prin Legea nr.220/04.07.2007 și conform nr.OG10/2007 aprobată prin Legea nr.231/06.07.2007, care stabilește salariul de bază fix și salariul de bază variabil în funcție de natura postului și pregătirea profesională, precum și majorările care se aplică la aceste salarii de bază la anumite intervale de timp.
A învederat reclamantul că salariul este unul din elementele esențiale ale contractului individual de muncă, astfel că prin neacordarea salariului de bază minim brut reglementat de art.40 din, începând cu 01.01.2007, unitățile de învățământ încalcă dispozițiile art.101 din acest contract colectiv de muncă.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.699/CM/01.04.2009, a admis acțiunea și a obligat pe pârâtul Liceul Național cu Program de C să calculeze și să acorde personalului didactic și didactic auxiliar salariul de bază după cum urmează:
1) pentru personalul didactic și didactic auxiliar căruia i se aplică nr.OG11/2007 aprobată prin Legea 220/2007, pentru perioada 01.01.2007-01.03.2007 să se ia în calcul ca valoare a coeficientului 1 suma de 255,889 lei; pentru perioada 01.04.2007-09.2007 suma de 300, 156 lei;
2) pentru personalul nedidactic căruia i se aplică nr.OG10/2007 aprobată prin Legea nr.231/2007, în cazul în care salariul de bază este sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de muncă la Nivel Național, astfel:
a)muncitori necalificați - 440 lei, muncitori calificați - 528 lei;
b) personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceală - 528 lei, iar postliceală - 550 lei;
c) personal de specialitate încadrat pe funcție pentru care condiția de pregătire este de studii superioare - 880 lei;
Pentru perioada 1.04.2007-31.09.2007, salariul de bază minim pentru personalul nedidactic va fi majorat cu 2% față de nivelul lunii martie 2007, iar pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007, cu 11% față de nivelul lunii septembrie 2007.
Același pârât a mai fost obligat să actualizeze drepturile salariale enunțate de mai sus în raport de indicele de inflație la data plății efective și să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Municipiul Caf ost obligat să vireze celuilalt pârât fondurile necesare achitării drepturilor salariale de mai sus.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții sunt salariați ai Liceului Național cu Program de C, desfășurându-și activitatea în calitate de personal didactic și didactic auxiliar, precum și în calitate de personal nedidactic.
Cadrul legal în raport de care membrii de sindicat sunt retribuiți este dat de Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează asupra modalității de calcul a drepturilor salariale ale personalului în discuție, prin raportare la coeficienții de multiplicare dar și la valoarea de referință, respectiv valoarea coeficientului de multiplicare I, stabiliți conform anexelor acestui act normativ.
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul, în numele membrilor săi de sindicat, reclama existența unei încălcări de către pârâții chemați în judecată, a dispozițiilor Contactului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, înregistrat la sub nr.2895/29.12.2006, în raport de care salariile de bază ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic se situează sub minimul prevăzut de actul normativ menționat, precum și neacordarea majorărilor salariale, astfel cum acestea au fost stabilite prin dispozițiile nr.OG10/2007 și nr.OG11/2007.
Instanța este chemată să decidă, în mod concret, asupra necesitații aplicării efectelor pe anii 2007-2010 și membrilor de sindicat în numele cărora reclamantul a formulat acțiunea, precum și asupra excluderii de către angajator a acestor membri de la beneficiul acordării unor creșteri salariale, pentru a căror existență legiuitorul a avut în vedere aspecte de natura economico-financiară, dar mai ales socială.
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, tribunalul a apreciat că acțiunea ca întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit dispozițiilor art.154 alin.1 din Codul muncii, salariul, ca element esențial al contractului individual de muncă, reprezintă contraprestația muncii depuse de un salariat în baza unui astfel de contract, în noțiunea de salariu legiuitorul (art.155 Codul muncii ) incluzând salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Reclamantul a susținut în motivarea acțiunii sale incidența în cauză a disp. art.40 din care prevăd coeficienții minimi de ierarhizare pentru diferitele categorii de personal, precum și, în aliniatul 4 al aceluiași articol, salariul de bază minim negociat începând cu data de 01.01.2007.
În ceea ce privește sfera de aplicare a contractului colectiv de munca unic la nivel național, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.3 alin.1 lit.a din acest act, coroborate cu cele ale art.11 alin.1 lit.d din Legea nr.130/1996, acest contract se aplică tuturor salariaților încadrați în unitățile din țară, indiferent de forma de capital social de stat sau privat, român sau străin/mixt.
În același sens sunt și prevederile art.241 alin.1 lit.d din Codul muncii, care reiterează obligativitatea producerii efectelor față de toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
De asemenea, instanța a reținut și faptul că raporturile de muncă dintre membrii de sindicat și unitățile angajatoare sunt guvernate, în temeiul art.8 din Codul muncii, de principiile consensualismului și al bunei-credințe.
pe anii 2007-2010 stipulează prin dispozițiile art.8 alin.2 ca în raporturile de muncă dintre angajat și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile salariatului, indiferent că acestea se găsesc în contractul colectiv de muncă sau în reglementările legale, acestea completându-se reciproc.
Caracterul imperativ al contractului colectiv de muncă, indiferent de nivelul la care a fost încheiat, se impune părților semnatare, efectele sale producându-se față de toți salariații vizați printr-un atare contract.
În speța dedusă judecății, a fost semnat și de către Ministerul Educației, Cercetării și, astfel că personalul didactic, didactic auxiliar și personalul nedidactic sunt în mod direct beneficiari ai clauzelor mai favorabile ale acestui act normativ.
Prin urmare, instanța a apreciat că interpretarea legală corectă este cea potrivit căreia prevederile contractului colectiv de muncă unic la nivel național reprezintă un izvor normativ prioritar și direct aplicabil reclamanților pentru plata drepturilor salariale prin raportare la minimul stabilit de art.40 alin 4 din
În ceea ce privește al doilea aspect dedus judecății, instanța a reținut că prin cele două acte normative, nr.OG10/2007 și nr.OG11/2007, în acord cu principiile statuate de Convenția nr.95/1949 a, ce vizează protecția salariului ca parte componentă a obligațiilor asumate de angajator, legiuitorul delegat, în exercitarea atribuțiunilor și obligațiilor sale de politică financiară, dar și socială, a înțeles importanța necesității păstrării unei proporții adecvate între salariul nominal, ca reprezentând suma de bani pe care salariatul o primește efectiv pentru munca depusă, și salariul real ce semnifică acea cantitate de bunuri și servicii ce poate fi achiziționată de persoane fizice cu salariul nominal.
Or, așa cum în mod judicios s-a arăt în practica judecătorească în domeniu și în literatura de specialitate, în mod firesc raportul dintre salariul nominal și salariul real trebuie să fie același în diferite perioade ale vieții economico-sociale. Acesta este și motivul pentru care legiuitorul a prevăzut creșterile salariale stipulate de nr.OG10 si nr.11 din anul 2007 și care sunt în deplin consens cu principiile statuate în Convenția nr.131/1970 și în nr.135/1970 ale, care fac trimitere, între altele, la nevoile salariaților și familiilor lor, la nivelul de viață al grupurilor sociale și la factorii economici, inclusiv exigențele dezvoltării economice.
Efectul celor două ordonanțe de urgență este similar, legiuitorul delegat urmărind să compenseze eventuala pierdere suferită de salariați ca urmare a creșterii prețurilor de consum și a tarifelor la servicii, prin acordarea unor creșteri salariale sub forma unor procente cu care se majorează salariul de bază.
Sub aspect matematic, având în vedere și modalitatea de determinare a salariului de bază sau a salariului funcției didactice, corespunzătoare algoritmului stabilit de Legea nr.128/1997, instanța a reținut că prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de nr.OG11/2007 sau prin calcularea salariilor conform nr.OG10/2007, se ajunge la existența unui salariu minim de bază sub nivelul celui prevăzut de prin alin.4 al art.40.
Potrivit disp. art.101 din același contract colectiv de muncă, drepturile prevăzute în contractele individuale de muncă nu se pot situa sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de muncă.
Forța obligatorie a clauzelor menționate mai sus este garantată și de art.11 alin.1 lit.b și c și art.30 din Legea nr.130/1996, respectiv art.41 alin.5 din Constituție, prevederi pe care instanța este obligată să le aplice, conform art.1 alin.5 și art.124 alin.1 din Legea fundamentală.
În consecință, acțiunea a fost admisă și a fost obligat pârâtul Liceului Național cu Program de C să calculeze și să plătească reclamanților drepturile salariale astfel cum ele rezultă din incidența atât a pe anii 2007-2010, cât și a nr.OG10 și nr.11 pe anul 2007, luând în considerare categoriile personalului nedidactic, didactic și didactic auxiliar cărora le sunt aplicabile cele două ordonanțe.
În raport de dispozițiile art.161 alin.4 din Codul muncii, instanța a obligat pârâtul și la actualizarea sumelor datorate fiecăruia dintre reclamanți la momentul efectuării plații, iar în baza art.40 alin 2 din același act normativ a mai fost obligat pârâtul Liceului Național cu Program de C să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Municipiul Caf ost obligat să vireze celuilalt pârât fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamanți, avându-se în vedere dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, potrivit cărora, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, pârâtul Liceul Național cu Program de, C, prin reprezentanții săi legali, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arătând următoarele:
- unitatea școlară, în calitate de angajator, nu stabilește grila de salarizare și metodologia de calcul a drepturilor salariale;
- unitățile de învățământ aplică actele normative în vigoare, iar nivelul salariilor rezultă din acestea;
- Ministerul Educației și Cercetării transmite inspectoratelor școlare, în vederea comunicării către unitățile de învățământ, prevederile legale cuprinse în actele normative, precum și macheta de calcul al salariilor personalului didactic;
- salariile personalului didactic sunt stabilite pe baza unui stat de funcții, avizat și aprobat de inspectoratul școlar, iar coeficienții de ierarhizare sunt stabiliți de Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
- salariile personalului didactic nu sunt negociabile;
- suma de 880 lei prevăzută pentru personalul din învățământ încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire cerută este cea de studii superioare, rezultată din art.40 din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel național, nu se poate aplica, salarizarea făcându-se potrivit actelor normative în vigoare;
- comparând dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel național cu actele normative care reglementează salarizarea personalului didactic, rezultă că acesta din urmă beneficiază de tot felul de drepturi în plus față de personalul din domeniul privat.
Recursul este fondat.
Examinând critica privind nelegalitatea sentinței recurate, conform art.3041Cod procedură civilă, se constată că, potrivit considerentelor sentinței recurate, instanța de fond nu a analizat în nici un fel susținerile și apărările invocate de pârât prin întâmpinarea depusă în cauză, susțineri și apărări reluate și în recursul formulat în cauză.
Mai mult, instanța de fond a soluționat cauza la primul termen de judecată, reținând ca fiind utile și concludente soluționării cauzei probele solicitate de reprezentantul sindicatului, respectiv înscrisurile depuse la dosar.
Numai că, la dosar, alături de acțiune și de întâmpinarea pârâtului, nu sunt decât încheierea instanței din 16.11.1990 de înregistrare a sindicatului în registrul Special al Judecătoriei Câmpulung și încheierile din 18.04.1995 și din 15.01.2002, prin care s-au încuviințat modificări ale statutului sindicatului.
Aceste înscrisuri nu dovedesc, însă, decât calitatea procesuală activă a reclamantului, Sindicatul Învățământ și nu pot fi considerate concludente în soluționarea fondului cauzei.
Deși se face vorbire de Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel național pe anii 2007-2010 acesta nu a fost depus la dosar, iar instanța, deși era obligată, potrivit art.129 al.5 Cod procedură civilă, nu a dispus administrarea și acestei probe esențiale în soluționarea fondului cauzei.
De asemenea, instanța de fond nu a arătat, potrivit art.261 pct.5 Cod procedură civilă, motivele de fapt și de drept pentru care au fost respinse apărările pârâtului, formulate prin întâmpinarea depusă în cauză.
Față de aceste considerente se constată că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele art.312 al.5 Cod procedură civilă, instanța soluționând procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei, prin neanalizarea apărărilor pârâtului și prin neadministrarea tuturor probelor necesare soluționării legale și temeinice a cauzei.
În acest sens, trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr.21/12.06.2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în recurs, casarea cu trimitere în materia conflictelor de muncă poate fi dispusă nu doar în situațiile prevăzute expres și limitativ de art.81 al.2 lit.a și b din Legea nr.168/1999, ci și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei.
În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 și 5 Cod procedură civilă, va admite recursul de față, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare, la aceeași instanță, în condițiile art.315 al.1 și 3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul LICEUL NAȚIONAL CU PROGRAM DE, cu sediul în C,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.699/CM din 01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT, cu sediul în C, str.-, nr.21, județul A, în numele și pentru membrii de sindicat - reclamanții, și pârâtul MUNICIPIUL CÂMPULUNG - PRIN PRIMAR, cu sediul în C,-, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.7/19.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă