Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1877/2008. Curtea de Apel Timisoara

România

Curtea de Apel Timi șoara cod operator 2928

Secția de litigii de munc și asigurri sociale

Dosar nr-

Decizia civil nr. 1877

Ședința public din 25 iunie 2008

Instanța constituit din:

PREȘEDINTE: Florin Dogaru

Judector: - - -

Judector: -

Grefier: -

Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de ctre pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 2515 pronunțat la 29 noiembrie 2007 de ctre Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi bnești.

La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns pentru pârâta recurent avocat, pentru reclamantul intimat avocat.

Procedura complet.

Recursul este scutit de tax de timbru.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar concluzii scrise.

Constatând c nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consider cauza în stare de judecat și acord cuvântul în fond.

Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii, fr cheltuieli de judecat, artând c soluția instanței de fond este nelegal și netemeinic pentru motivele dezvoltate în cererea de recurs.

Reprezentanta reclamantului intimat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecat pentru motivele dezvoltate în concluziile scrise.

Instanța

Deliberând asupra recursului de faț a constatat urmtoarele:

Prin acțiunea înregistrat la Tribunalul Timi ș la data de 5 septembrie 2007 sub nr. 6260/30, reclamantul a chemat în judecat pe pârâtul SC SA B solicitând instanței ca, prin hotrârea judectoreasc pe care o va pronunța, s oblige pârâtul la plata sumei de 5630 RON, reprezentând drepturi salariale restante și neachitate cu titlu de prim de Paști pe perioada 2005-2006 și de C pe perioada 2004-2005, precum și 611,5 lei daune pentru neachitarea la termen a obligațiilor.

In motivarea acțiunii arat c a fost angajatul pârâtului în perioada 2001-2006; c în conformitate cu prevederile contractelor colective de munc la nivel de unitate pe anii 2004, 2005 și 2006 era îndreptțit s beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baz mediu pe unitate, cu ocazia Srbtorilor de Paște și C; c doar pentru anul 2003, aceste suplimentri au fost incluse în salariul de baz al fiecrui angajat, conform prevederilor art. 168 alin. 1 din contract.

Mai arat c pârâtul nu a respectat prevederile contractului colectiv de munc și nu și-a îndeplinit obligația de a acorda aceste drepturi salariale; c la determinarea sumei pretinse a folosit adresele pârâtului privind cuantumul salariului mediu brut pe unitate.

Acțiunea este întemeiat în drept pe dispozițiile contractelor colective de munc la nivel de unitate pe anii 2004,2005,2006; art. 243 și 283 litera c Codul Muncii, art. 130 din Legea nr. 130/1996.

Ulterior, a precizat c renunț la daunele solicitate prin acțiune, îns solicit reactualizarea creanței cu indicele de inflație pân la data plții efective a datoriei.

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiat, cu motivarea c începând cu anul 2000, între societate și salariații si s-au purtat negocieri în vederea încheierii unui contract colectiv de munc la nivel de unitate, în anul 2003, urmare a negocierilor purtate între reprezentanții societții și cei ai salariaților hotrându-se ca aceste drepturi s fie incluse în salariul de baz.

Mai arat c prin decizia nr. 3793 din 18 iunie 2007, Comisia Paritar a confirmat intenția prților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecrui salariat în salariul de baz atât pentru anul 2003, cât și pentru anii urmtori; c societatea a achitat toate drepturile în conformitate cu contractul colectiv de munc în condițiile în care au prevzut expres c începând cu anul 2003, includerea sumelor suplimentare în salariul de baz, msura fiind menținut și pentru anii urmtori printr-o reglementare corespunztoare.

Invoc excepția prescripției, cu motivarea c potrivit art. 283 (1) Codul Muncii, termenul de prescripție este de 6 luni de la data nașterii dreptului, precum și excepția prematuritții introducerii acțiunii în raport cu prevederile contractuale, dreptul nefiind nscut cât vreme nu au avut loc negocierile în baza crora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.

Pârâtul apreciaz c sumele au fost greșit calculate, avându-se în vedere c s-a pornit de la salariul mediu brut pe, contrar dispozițiilor art. 168 (1) din contractul colectiv de munc.

Prin sentința civil nr. 2515 pronunțat la 29 noiembrie 2007, instanța a admis acțiunea precizat formulat de reclamantul împotriva pârâtului SC SA B și a obligat pârâtul s-i plteasc reclamantului suma de 5630 lei, reprezentând drepturi salariale restante și neachitate cu titlu de prim de Paște și de C pe perioada 2004-2006, reactualizate la data plții efective.

Pentru a pronunța aceast soluție, instanța a reținut c excepțiile invocate de pârât sunt nefondate.

A apreciat c în speț dreptul la acțiune nu este prescris raportat la data introducerii acțiunii și natura obiectului litigiului, deoarece în cauz sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 litera c coroborate cu cele ale art. 166 Codul Muncii.

In privința excepției prematuritții a apreciat c prevederile art. 109 alin. 2 cod procedur civil nu sunt aplicabile în cauz, deoarece nici o dispoziție legal nu prevede vreo procedur prealabil sesizrii instanței.

Conform art. 168 alin.1 din contractul colectiv de munc la nivel de unitate pe anul 2004, cu ocazia srbtorilor de Paște și de C, salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baz mediu pe SNP SA.

Aceast dispoziție reprezint voința prților semnatare.

Din modul de formulare al comisiei paritare cu referire la contractele colective de munc la nivel de unitate pe anii 2003 rezult c drepturile prevzute la art. 168 alin. 1 din același contracte au fost incluse în salariile angajaților societții pârâte doar pentru anul 2003, dac prțile contractante nu ar fi intenționat s convin acordarea acestor drepturi pentru anii 2004-2006 pe lâng salariile cuvenite angajaților, ele nu le-ar mai fi prevzut la art. 168 alin. 1.

Salariul de baz mediu pe SNP SA nu este același în fiecare an pentru a susține c eventuala includere a primelor, prevzute la art. 168 alin. 1 din contractele colective de munc, în salariile angajaților societții pârâte în anul 2003 reprezint o executare corespunztoare acestor prevederi.

Pe de alt parte, comisia paritar s-a pronunțat asupra acestor chestiuni la 31 august 2007, încercând s redea efectele juridice a unor contracte colective ce și-au produs efectele în timp, astfel încât a dat un caracter retroactiv art. 168 alin. 1 din contractele colective de munc.

Pârâtul nu a probat susținerea sa c suplimentrile prevzute de art. 168 alin. 1 din contractele colective de munc pe anii 2004-2006 se regsesc în sarcina angajaților și nici c reclamantul nu a calculat corect drepturile salariale restante și neachitate pe perioada solicitat, nesolicitînd efectuarea unei expertize de specialitate în cauz, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 Codul Muncii.

Împotriva sentinței menționate mai sus, în termen legal, declarat recurs pârâtul SC SA T, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timi șoara sub nr-.

Solicit modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

In drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 9 și 3041cod procedur civil.

Arat c începând cu anul 2003 în contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariaților, reprezentanții societții și cei ai au convenit pentru toți salariații drepturile salariale suplimentare de C și de Paști s fie incluse în salariul de baz al fiecrui salariat, sens în care au inserat art. 168 alin. 2 în contractul colectiv de munc.

Actele adiționale la contractele colective de munc încheiate în anii 2003 și 2004 prevd c pentru anul 2003 suplimentrile de la alin. 1 vor fi incluse în salariul de baz al fiecrui salariat.

In anul 2005, pentru a se exprima intr-o manier mai clar intenția real a prților s-a prevzut c în anul 2003 suplimentrile de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baz al fiecrui salariat, aceasta dispoziție fiind reluat și in contractul pe anul 2006.

Prin decizia nr. 3793/18 iunie 2006, comisia paritar a confirmat intenția prților semnatare ale contractului colectiv de munc cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecrui salariat în salariu de baz, atât pentru anul 2003, cât și pentru anul urmtor, astfel încât art. 168 alin. 1 rmas fr obiect.

Pentru a complini orice viciu formal comisia paritar a adoptat decizia nr. 5140 din 21 august 2007. Hotrârea comisiei paritare este obligatorie, deoarece are in componenț atât reprezentanți ai angajatorului, cât și cei ai salariaților, iar interpretarea clauzelor contractelor de munc se face prin consens.

Mai arat c in mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, deoarece pretențiile reclamantaui deriv din neexecutarea unor clauze ale contractelor colective de munc, în cauz fiind incidente prevederile art. 283 alin. 1 litera e Codul Muncii în raport de care pretențiile reclamantului sunt tardiv formulate; c și în situația în care s-ar admite c drepturile salariale în litigiu nu au fost incluse în sumele acordate salariaților, aceste drepturi se acord subsecvent negocierilor anuale care trebuie s aib loc între reprezentanții salariaților și patronat pentru stabilirea cuantumului acestora, acțiunea reclamantului fiind prematur, deoarece astfel de negocieri nu au avut loc.

Apreciaz c instanța de fond a acordat greșit sumele solicitate fr s fac deosebirea între salariul mediu brut pe SC SA și salariul de baz mediu brut la nivel de, ale cror valori la nivelul anului 2004-2007 au fost diferite de valorile prezentate de reclamant.

Prin concluziile scrise, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecat.

Referitor la prescripția dreptului material la acțiune arat c pârâtul interpreteaz eronat dispozițiile legale cuprinse în Codul Muncii atunci când vorbește despre termenul de prescripție de 6 luni, termen care este aplicabil doar în cazul neexecutrii contractului colectiv de munc ori a unor clauze a acestuia, nefiind aplicabil in speț, deoarece acțiunea are ca obiect obligarea pârâtului la plata unor drepturi materiale și c drepturile pretinse de reclamant intr în categoria drepturilor salariale neacordate sau despgubiri ctre salariat la care se refer art. 283 alin. 1 litera c Codul Muncii, termen respectat de reclamant la introducerea acțiunii.

In ce privește excepția prematuritții arat c dac s-ar admite susținerile pârâtei s-ar ajunge ca aceste drepturi s nu fie acordate niciodat.

Sub aspectul fondului arat c toate înscrisurile provenind de la Comisia paritar, precum și celelalte înscrisuri aduse de pârâta recurent în probațiune sunt înscrisuri datate începând cu luna iunie 2007, dup ce unii angajați au solicitat instanțelor judectorești obligarea societții pârâte la plata acestor suplimentri salariale.

Mai arat c cele dou înscrisuri ale Comisiei paritare - decizia nr. 5140/31 august 2007 și adresa nr. 3793/18 iunie 2007 nu pot fi luate în considerare deoarece nu menționeaz ce calitate au persoanele fizice semnatare ale acesteia; c sumele au fost corect determinate, art. 168 alin. 1 fcând referire la salariul de baz mediu.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 7,8,9 coroborat cu art. 3041cod procedur civil, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, cu urmtoarea motivare:

In mod corect a soluționat instanța de fond excepțiile prematuritții și prescripției dreptului material la acțiune.

Potrivit art. 109 cod procedur civil, îndeplinirea unei proceduri prealabile anterior sesizrii instanței este obligatorie doar în cazurile anume prevzute de lege. In speț nu exist nici o dispoziție legal sau contractual care s oblige reclamantul s urmeze o procedur prealabil sesizrii instanței.

Împrejurarea ca nu au avut loc negocieri pentru punerea in executare a obligației prevzute în art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de munc nu poate fi interpretat în sensul c nu s-ar fi nscut dreptul la acțiune ca urmare a nerespectrii art. 109 alin-. 2 cum susține pârâta recurent.

Instanța apreciaz c obiectul acțiunii îl reprezint obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, constând într-un drept salarial cuvenit și neachitat, nefiind incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 litera e Codul Muncii.

Fiind vorba despre plata unor drepturi salariale, chiar dac aceștia își au izvorul în contractul colectiv de munc, termenul de prescripție a dreptului la acțiune este reglementat de dispozițiile art. 283 litera c Codul Muncii, termen respectat de reclamant la introducerea acțiunii.

In ce privește fondul cauzei, hotrârea instanței de fond cuprinde motivele pe care se sprijin, aceste motive nefiind contradictorii sau strine de natura pricinii și este rezultatul unei interpretri corecte a prevederilor legale incidente speței.

Art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de munc la nivel de unitate pe anii 2003-2006 prevede dreptul salariaților de a beneficia cu ocazia srbtorilor de Paști și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baz mediu la nivel de societate. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acord suplimentrile vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalitții de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.

In contractul colectiv de munc pe anul 2003-2004, la art. 168 fost introdus alin. 2 în care se prevede c pentru anul 2003 suplimentrile de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de baz al fiecrui salariat, conform modalitții și în condițiile negociate cu, despre aceast modalitate de acordare a drepturilor în anul 2003 fcându-se mențiune și în contractele colective de munc pe anii 2005-2006.

Din modul de redactare al alin. 2 al art. 168 rezult c aceste drepturi au fost incluse în salariu doar în anul 2003 și c dac nu s-ar mai fi dorit acordarea lor și în anul urmtor s-ar fi eliminat textul art. 168 alin. 1, or acesta a fost menținut.

Deși îi revenea sarcina probei potrivit art. 287 Codul Muncii, pârâta nu a fcut dovada ca a inclus in salarii aceste suplimentri salariale in anii 2004-2006, aceast prob putând fi fcut cu statele de plat sau o dispoziție a conducerii în acest sens.

Existența unei creșteri salariale nu duce la concluzia c aceste suplimentri au fost incluse în salariu, deoarece salariul de baz mediu al nu a fost același in fiecare an.

Adresa nr. 3793/18 iunie 2007 emis de Comisia Paritar a SC SA nu poate fi luat în considerare, deoarece nu menționeaz ce calitate au persoanele fizice semnatare ale acesteia, dac au calitate de reprezentant legal și mandatul necesar pentru a semna aceast adres.

Nici nota asupra precizrii situației primelor de Paști și de C prevzute în art. 168 din contractul colectiv de munc al SC SA, înregistrat la Comisia Paritar sub nr. 22/31 august 2007 nu poate fi luat în considerare, deoarece nu îmbrac forma unui act adițional la contractul colectiv de munc ce a necesitat interpretarea prin consens a clauzelor sale neclare, în condițiile în care o astfel de interpretare exprim acordul de voinț al prților contractante.

Mai mult, aceste înscrisuri nu au valoare pentru trecut, reclamantul din prezenta cauz nemaifiind angajatul pârâtului și nemaifiindu-i opozabil.

Susținerea pârâtului privind calculul greșit al sumelor datorate urmeaz a fi respins de ctre instanț, deoarece aceasta nu a probat c în adresele depuse de reclamant la dosar nu este prevzut salariul mediu la nivel de unitate, deși îi revenea aceast prob.

Faț de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedur civil, urmeaz a respinge recursul declarat de ctre pârât ca neîntemeiat.

In baza art. 274 cod procedur civil, va obliga pîrîtul recurent la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli de judecat ctre reclamantul intimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de ctre pârâtul SC SA împotriva sentinței civile nr. 2515 pronunțat la 29 noiembrie 2007 de ctre Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.

Oblig pârâta recurent s plteasc reclamantului intimat suma de 150 lei cheltuieli de judecat.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, 25 iunie 2008.

Președinte, Judector, Judector,

pentru, aflat în semneaz

vicepreședintele instanței,

Grefier,

Red. MB/dact. MB

2 ex.

14.07.2008

Prim instanț:

, - Tribunalul Timi

Președinte:Florin Dogaru
Judecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Ioan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1877/2008. Curtea de Apel Timisoara