Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 2/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
SENTINȚA CIVILĂ nr. 2/2009-PI
Ședința publică din 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Măduța Doina | - - | - JUDECĂTOR 2: Toader Felicia |
- - | - JUDECĂTOR 3: Trif Arina | |
- - | - asistent judiciar | |
- | - asistent judiciar | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile introdusă de reclamanții G, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, împotriva pârâților CURTEA DE APEL Oradea, cu sediul în O parc nr. 10 județul B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ambii cu sediul în B- sector 5, vând ca obiect: litigiu de muncă,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 08.10.2008, scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, reclamanțiiG, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Economiei și Finanțelor, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % pentru perioada septembrie 2005 - septembrie 2008 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, de asemenea să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate în ceea ce-i privește pe reclamanți.
În ceea ce privește pe reclamanții și, s-a solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna septembrie 2005 până la pensionare, respectiv pentru până la 20.09.2008, iar pentru până la 28.07.2008, sume actualizate cu indicii de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați (militari și civili) ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. Astfel, reclamanții invocă dispoziții legale care conferă personalului militar și funcționarilor publici, prevăzuți de Legea nr. 444/2006, un spor de confidențialitate în
De asemenea, mai arată că în temeiul dispozițiilor articolului 15 din OG nr. 6/2007 pricind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei Și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodată, se arată că potrivit articolului 20 aliniatul 3 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Reclamanții au mai arătat că sunt puși în situația paradoxală, evident nedorită de legiuitor, de a constata că judecătorii, care contribuie la exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale ori le dau efectele juridice prevăzute de lege, nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective beneficiază.
În drept au invocat dispozițiile art. 13 din nr.OG 57/2002, modificată prin nr.OG 9/2001, art. 3 din nr.OG 19/2006, art. 15 și anexei 5 pct. 5 din nr.OG 64/2006, art. 13 din nr.OG 10/2007, art. 15 din nr.OG 6/2007, art. 13 din nr.OUG 123/2003.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare depusă la 07.11.2008, invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, pe considerentul că reclamanții nu se află în raporturi juridice de muncă cu pârâtul și totodată atât Ministerului Economiei și Finanțelor cât și Ministerul Justiției sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Justiției a depus întâmpinări la data de 30.10.2008 și 05.11.2008, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării pârâtul Ministerul Justiției arată în esență că reclamanții nu sunt nici funcționari publici și nici personal civil într-o instituție militară și în consecință textul de lege invocat de reclamanți pentru admiterea acțiunii nu le este aplicabil, textul de lege neenumerându-i printre beneficiarii sporului de confidențialitate pe judecători.
Din coroborarea întregului material probator aflat la dosar, instanța reține în fapt următoarele:
În primul rând, este de subliniat că reclamanții se includ în categoria personalului unei unități finanțate de la bugetul de stat, iar raporturile juridice ale acestora sunt guvernate de Codul muncii, conform prevederilor art. 295 alin. 2 din acest cod.
Reclamanților le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă, de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Îndeplinind o funcție de demnitate publică, reclamanții se află în aceeași situație ca și a personalului din unitățile bugetare, acestuia din urmă însă recunoscându-i-se dreptul corelativ salarial pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate.
La fel ca și personalul din unitățile bugetare, reclamanții sunt parte a unui raport juridic de muncă guvernat de codul muncii, ei se supun obligației de confidențialitate, o atare obligație găsindu-și reglementarea în Codul muncii în textul art. 26 și art. 295 alin. 2 din acest cod.
În situația în care în sarcina reclamanților a fost instituită obligația de confidențialitate, dreptul corelativ al acesteia rezidă în contraprestația salarială, iar în ipoteza nerecunoașterii unui atare drept ar fi încălcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală și respectiv dreptul la salariu pentru munca prestată, reglementate de art. 16 alin. 1 și art. 41 alin. 2 din Constituția României.
Principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă, iar în speță nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă pentru excluderea reclamanților de la acordarea beneficiului pecuniar solicitat, câtă vreme criteriul acordării sporului de confidențialitate este unul și același, el reprezentând efectul obligației de confidențialitate impuse de lege pentru toate persoanele, indiferent de categoria socio-profesională din care fac parte.
Reclamanților le-a fost refuzat sporul de confidențialitate, nu datorită faptului că nu ar îndeplini condiția normativă de acordare a acestuia ci sub motivul că aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, criteriu declarat în mod expres de lege ca fiind discriminatoriu, conform art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000.
Reclamanții sunt îndreptățiți inclusiv la actualizarea prejudiciului suferit, conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii. De asemenea, și potrivit practicii judiciare în materie, cererea reclamanților de actualizare a creanței conform indicelui de inflație apare ca fiind admisibilă.
Cât privește cererea îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta este găsită de instanță ca fiind întemeiată dat fiind că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005 și a proiectului legii de rectificare bugetară, în lipsa rectificării bugetului sumele necesare Ministerul Justiției, aflându-se în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor pretinse de părțile reclamante.
Trebuie precizat faptul că suma pe care reclamanții ar fi trebuit să o încaseze ca parte a veniturilor lunare reprezintă "un bun" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, discriminarea constă în tratarea în manieră diferită, fără justificări obiective și rezonabile, a persoanelor aflate în situații comparabile astfel încât respingerea acțiunii reclamanților în condițiile în care drepturile au fost recunoscute deja altor persoane aflate în situații similare, prin hotărâri irevocabile, reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1.
Față de cele arătate instanța va admite acțiunea reclamanților astfel cum a fost formulată, conform dispozitivului prezentei.
Se constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasiveinvocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
ADMITE cererea de chemare în judecatăformulată de reclamanții G, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, împotriva pârâților CURTEA DE APEL Oradea, cu sediul în O parc nr. 10 județul B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ambii cu sediul în B- sector 5 și în consecință:
Obligă pârâțiila plata în favoarea reclamanților G, a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază pentru perioada septembrie 2005 - 19.01.2009 precum și pentru viitor, aferent perioadelor în care fiecare reclamant își desfășoară activitatea la pârâții angajatori, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâțiila plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu luna septembrie 2005 până în 20.02.2008, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâțiila plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu luna septembrie 2005 până în 28.07.2008, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâțiiMINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL Oradea, să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților cu privire la sporul de confidențialitate.
Obligă pârâtulMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să vireze sumele necesare plății drepturilor solicitate de reclamanți.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
- - - - - -
-
sentință: /28.01.2009
în 18 ex.: ID/03.02.2009.
16 comunicări cu: | |
reclamant: | 1.G, 2., 3., 4., 5., 6., 7., 8., 9., 10., 11., 12., 13.,toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, |
pârât: | 14.MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, 15.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR,ambii cu sediul în B- sector 5, 16.Curtea de Apel Oradea |
Judecători:Măduța Doina, Toader Felicia, Trif Arina
