Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2622/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2622
Ședința publică de la 27 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier -- -
**************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL și DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE, împotriva sentinței civile nr. 1669/01.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat reclamant - și intimat pârât Primăria Orașului - Instituția Primarului, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul pârât CONSILIUL LOCAL, reprezentat de avocat - lipsind: recurenta pârâtă DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE intimata pârâtă Primăria Orașului - Instituția Primarului și intimatul reclamant -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Avocat - pentru recurent pârât Consiliul Local, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant, iar față de recursul declarat de C lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr.1669 de la 01 octombrie 2007 admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Primarul Orașului și Primăria Orașului.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul local.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâții la plata către reclamant a sporului de dispozitiv în procent de 25 % calculat la salariul de bază, începând cu data de 27 iunie 2004 și în continuare sumele urmând să fie actualizate în funcție de indicele de inflație.
A respins cererea pentru perioada 24.01.2004-26.06.2004, ca fiind prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul este salariatul pârâtei Direcția de Servicii Comunale cu contract individual de muncă în funcția de consilier I/P/3.
Excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâții Primăria Orașului, Primarul Orașului a fost admisă, cu motivarea că între reclamant și aceste instituții nu există raporturi de muncă și nici nu sunt ordonatori de credite pentru pârâta Direcția de Servicii Comunale.
În ceea ce privește excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local, a fost respinsă,acesta având calitatea de ordonator de credite pentru pârâta Direcția de Servicii Comunale.
Reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată la data de 27.06.2007, potrivit rezoluției de primire, iar drepturile bănești au fost solicitate începând cu 24.01.2004.
Pentru perioada 24.01.2004-26.06.2004, dreptul material la acțiune este prescris, deoarece termenul de prescripție potrivit art. 283 alin.2 Codul muncii este de trei ani de la nașterea dreptului, ori în cazul de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale începând cu data de 24.01.2004, prin acțiunea introdusă la 27.06.2007, fiind îndeplinit astfel termenul de prescripție pentru perioada 01.08.2003-26.06.2004.
Prin pct.9.2 din Ordinul MAI nr.496/28.07.2003 s-a stipulat faptul că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. În sensul acestui Ordin prin personal civil se înțelege funcționarii și personalul contractual din cadrul MAI.
Potrivit Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și de acordare a unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu excepția celor din domeniul administrației publice beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute de reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Art. 13 prevede că, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de indemnizație de dispozitiv - de 25 % din soldă, respectiv salariul de bază.
A mai reținut instanța de fond că, potrivit adresei nr. - din 25.08.2003 Guvernul României prin MAI a comunicat către toate prefecturile că acordarea indemnizației de dispozitiv se aplică la salariul de bază, de această indemnizație urmând să beneficieze tot personalul, mai puțin prefectul și subprefectul.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât pârâtul Consiliul Local, cât și pârâta Direcția de Servicii Comunal.
În motivarea recursului recurentul a arătat că din interpretarea. 496/2003 reiese că sporul de dispozitiv nu se aplică personalului din consiliile județene și locale,și că în legile de salarizare a personalului din sectorul bugetar nu este prevăzută acordarea acestei indemnizații de dispozitiv.
Recursul este fondat.
Sporul de dispozitiv de 25 % a fost prevăzut prin legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Reiese deci, că obiectul reglementării legii îl formează doar personalul militar și civil din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. De asemenea,. nr.496/28.07.2003 al Ministerului Administrației și Internelor care modifică Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne reglementează în Anexa nr. 1 Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cu privire la salarizarea personalului militar din instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi ale personalului civil ceste instituții.
Este deci, din nou vorba despre personalul militar și civil care lucrează în instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și nu de întregul personal care lucrează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, minister rezultat în urma comasării Ministerului d e Interne cu cel al Administrației Publice.
În acest sens prevederea de la pct.9.2 potrivit cu care indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice nu poate fi înțeleasă decât ca referindu-se la personalul civil ce-și desfășoară activitatea în instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională în domeniul administrației publice și nu ca referindu-se la tot personalul din domeniul administrației publice cum ar fi cel de la consilii locale, primării sau prefecturi.
De altfel, noțiunea de dispozitiv nu poate fi asociată decât cu instituțiile la care face referire atât Legea 138/1999, cât și Anexa 1 din Ordinul 496/2003 al MAI.
Concluzia instanței de fond potrivit căreia prin adresa nr. -/25.08.2003 a MAI prin care se comunică prefecturilor că acordarea indemnizațiilor de dispozitiv se cuvine tot personalului, mai puțin prefectul și subprefectul, nu poate fi primită, adresa respectivă fiind emisă de către un director general adjunct neavând putere de lege, și nereieșind din cuprinsul acesteia că indemnizația de dispozitiv i s-ar cuveni tot personalului militar și civil din consiliile locale și primării.
Constatând deci, că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantă, în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă va fi admis recursul și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea față de Consiliul Local. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
În recursul au fost invocate dispoz..MAI nr.496/2003, reținute eronat de către instanța de fond ca fiind aplicabile și salariaților din administrația publică locală.
În ceea ce privește recursul pârâtei Direcția de Servicii Comunale, în condițiile respingerii acțiunii reclamantului urmează a fi respins ca nefondat.
Constatând deci, că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantă, în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă va fi admis recursul și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea față de Consiliul Local. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul CONSILIUL LOCAL al ORAȘULUI, împotriva sentinței civile nr. 1669 de la 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant -, intimații-pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI, INSTITUȚIA PRIMARULUI.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE, împotriva sentinței civile nr. 1669 de la 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-,în contradictoriu cu intimatul - reclamant -, intimații-pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI, INSTITUȚIA PRIMARULUI.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea față de Consiliul Local.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
30.05.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Marian Lungu