Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2999/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1372/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2999/
Ședința publică de la 06 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.416 din data de 08.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (6782/2008), în contradictoriu cu intimații, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul București și Curtea de APEL BUCUREȘTI, având ca obiect:"drepturi bănești - spor de 50%".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentul Ministerul Justiției și Libertăților și intimații, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul București și Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurentul prin cererea de recurs dedusă judecății a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ. și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.416 din data de 08.12.2008, pronunțată de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și în consecință, s-a respins acțiunea pentru perioada 14.09.2004-25.08.2005, ca prescrisă, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul București, Curtea de APEL BUCUREȘTI, și Ministerul Justiției, s-au obligat pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 26.08.2005 la zi, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Prin aceeași sentință, s-a respins, acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie obligatorie potrivit dispozițiilor exprese ale art.329 alin.3 pr.civ. s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
De asemenea, s-a mai reținut că prin Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să completeze și să modifice, iar nu să abroge Legea nr.50/1996, nici total, nici parțial, după cum nu a fost abilitat nici să modifice sau să completeze Legea nr.56/1996 care reglementa salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, magistraților-asistenți și celorlalte categorii de personal.
Cu toate acestea, prin art.IX alin.2 paragraful 1 din nr.OG83/2000 s-au abrogat dispozițiile art.231din Legea nr.56/1996, fiind depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României și fiind astfel încălcate dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituția României.
S-a considerat că potrivit art.81 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.142/1997, prevedea că magistrații beneficiază și de sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar sub acest aspect, norma de nivel inferior, în speță art. I pct.42 din nr.OG83/2000, lege ordinară prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, contravine art.81 din Legea nr.92/1992, lege organică.
Nu s-a putut opune nici faptul că neconstituționalitatea abrogării dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 prin nr.OG83/2000, norme abrogate în prezent, poate fi invocată numai pe calea excepției de neconstituționalitate invocate în fața instanțelor judecătorești, întrucât Curtea Constituțională are în competență numai legile și ordonanțele în vigoare, iar verificarea constituționalității normelor abrogate revine, prin interpretarea "per a contrario" a art.147 alin.1 cu referire la art.126 alin.1 din Constituție, instanțelor judecătorești, în virtutea principiului plenitudinii de jurisdicție.
S-a avut în vedere că, inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art.I pct.42 și în art.IX alin.2 din nr.OG83/2000 impune că instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, care nici în prezent nu și-au încetat aplicabilitatea, efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidând incontestabil în faptul că dreptul consacrat legislativ de art.47 din Legea nr.50/1996 se cuvine și în continuare persoanelor care se încadrează în ipoteza textului de lege.
De altfel, astfel cum rezultă și din motivarea recursului în interesul legii, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane-magistrați și personal auxiliar de specialitate, le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că neacordarea acestui spor ar duce în mod inevitabil la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar care beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pe de altă parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate cărora, deși desfășoară aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li s-ar recunoaște acest drept, or, este evident că interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceleași categorii profesionale, în condițiile în care nu se constată existența unei justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul art.16 alin.1 din Constituție, nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Protocolului nr.12 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale.
S-a constatat că față de interpretarea obligatorie conținută într-o decizie pronunțată de instanța supremă în soluționarea unui recurs în interesul legii, problema sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru categoria de personal din care fac parte și reclamanții, nu mai poate fi pusă în discuție, ea fiind tranșată cu efecte obligatorii pentru instanțe, în sensul existenței sporului pretins.
Cât privește susținerea Ministerului Justiției în sensul că reclamantul aparține categoriei personalului conex și nu este îndreptățit la primirea sporului de 50%, Curtea apreciază că personalul conex este asimilat, sub aspectul drepturilor și obligațiilor, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, conform art. 90 ind. 1 din Legea nr. 567/2004.
Împotriva acestei hotărârii s-a formulat recurs de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, care a criticat-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
Prima instanță a interpretat greșit legea, atunci când a reținut că reclamantul, care are calitatea de personal conex este asimilat personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
S-au invocat prevederile art. 1 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, conform cărora "prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.", precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT."
De asemenea, s-a arătat că art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 prevedea că " sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod" și că ulterior, acest text a fost modificat prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006, în sensul că "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Totodată, s-a învederat că art. 7 din Legea nr. 17/2006 prevede că " prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzute la art. 60 alin. 4, cu excepția dispozițiilor art. 1 pct. 11 și 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I".
În ceea ce privește legea specială, respectiv nr.OG 8/2007, s-a menționat că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 72 din data de 31.01.2007 și că a intrat în vigoare, potrivit art. 31 " la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Ca atare, s-a solicitat să se constate că până la data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, șoferii nu aveau calitatea de personal conex.
S-a mai precizat că până la data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007, șoferii aveau calitatea de personal contractual, fiind salarizați conform nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și că începând cu anul 2004, când a intrat în vigoare Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aprozii și agenții procedurali nu au mai fost incluși în categoria personalului auxiliar de specialitate, ci în aceea a personalului conex.
Tot astfel, s-a invocat art. 60 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, conform căruia "pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.", precum și alin. 4 al aceluiași text care stipulează că "salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială".
Totodată, s-a arătat că nr.OG8/2007 nu prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că pretențiile reclamanților personal conex sunt neîntemeiate, neexistând nici un act normativ în vigoare care să recunoască acest drept și că în practica judiciară, în cauzele în care s-a solicitat de către funcționari publici și acordarea drepturilor salariale specifice altor categorii de personal din sistemul autorității judecătorești, instanțele de judecată s-au pronunțat în sensul respingerii acestor cereri.
S-a adăugat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost prevăzut de lege pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate, având în vedere condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea, riscurile și presiunile psihice la care sunt supuși în cadrul activităților specifice funcției. Or, șoferii, aprozii și inginerii, prin munca pe care o desfășoară, nu sunt supuși unor riscuri majore ori presiuni psihice de natură a determina necesitatea acordării prin lege a unui spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Cât privește decizia nr. 21 din data de 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, s-a menționat că aceasta are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria personalului conex, respectiv a șoferilor și aprozilor or cea a funcționarilor publici, astfel că pretențiile reclamanților sunt în mod vădit neîntemeiate.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită să soluționeze acțiunea reclamantului îndreptată împotriva pârâților Tribunalul București, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect obligarea acestora, în solidar, la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pe perioada 14.09.2004 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Prin hotărârea recurată s-a dispus în mod greșit obligarea pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei 26.08.2005 - 2.11.2006, în condițiile în care acesta nu a avut calitatea de angajat al pârâților în acest interval de timp, fiind încadrat de către Tribunalul București, în funcția de șofer, pe perioadă nedeterminată, cu începere din data de 1.11.2006, potrivit deciziei Curții de APEL BUCUREȘTI nr.552/2.11.2006, astfel cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetul de muncă.
De asemenea, prima instanță a admis în mod greșit acțiunea reclamantului în ceea ce privește perioada 2.11.2006 la zi, de vreme ce nu există nici un temei legal pentru a acorda acestuia sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, în varianta inițială a art. 3 alin. 1 și 3 din Legea nr. 567/2004 se prevedea că "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.", și "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod"
Ulterior, prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006 s-a modificat art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea în sensul că "suntconexepersonalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod șișofer".
Potrivit art. 60 alin. 4 din Legea nr. 567/2004, "pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea "salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și apersonalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prinlege specială", iar în legea specială - nr.OG8/2007 nu se prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ca atare, în raport de textele legale enunțate, rezultă că în perioada în care reclamantul era salarizat în calitate de personal contractual (șofer) prin nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, acesta nu putea beneficia de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care nu era reglementat prin acest act normativ.
De asemenea, reclamantul intimat nu era îndreptățit la acordarea acestui spor ulterior intrării în vigoare a OUG nr.8/2007, de vreme ce prin această ordonanță nu s-a instituit în favoarea personalului conex un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
De adăugat că prin Decizia nr. 21 din data de 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008 în recurs în interesul legii la care se face referire în considerentele hotărârii recurate s-au avut în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, iar nu categoria personalului conex, respectiv a șoferilor, cum este cazul de față.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art.312 pr.civ. va admite recursul, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea formulată împotriva pârâtelor Ministerul Justiției, Tribunalul București și Curtea de APEL BUCUREȘTI, ca neîntemeiată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței referitoare la prescripția dreptului material la acțiune și la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.416 din data de 08.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (6782/2008), în contradictoriu cu intimații, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul București și Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată împotriva pârâtelor Ministerul Justiției, Tribunalul București și Curtea de APEL BUCUREȘTI, ca neîntemeiată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 06.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
04.06.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
