Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3941/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3941
Ședința publică de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - - -
*************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Consiliul Județean O, Președintele Consiliului Județean O și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și Directorul Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului O, împotriva sentinței civile nr.232 din 21.02.2008, pronunțată Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurent reclamant O prin consilier juridic ia și intimații reclamanți reprezentați de, lipsind: recurent reclamant Consiliul Județean
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic ia pentru recurent reclamant DGASP O, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecarea cauzei, iar pe fond respingerea cererii formulată de reclamanți.
Intimat reclamant în numai propriu și reprezentant pentru intimații reclamanți, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Olt ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Tribunalul Olt prin sentința nr. 232 de la 21 februarie 2008 admis cererea formulată de reclamanții, -, reprezentați de și a obligat pârâții să achite reclamanților contravaloarea reactualizată a tichetelor de masă pe perioada 01.03.2006 - 01.12.2007.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
În speță, reclamanții reprezentați de sindicat, au calitatea de salariați în cadrul DGASPC O, instituție bugetară, ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.
S-a apreciat că prin neplata acestor drepturi prevăzute de lege ca urmare a voinței unilaterale a pârâților s-a produs o restrângere a dreptului la protecție socială a reclamanților, fără a exista o dovadă în sensul că s-a impus luarea unei asemenea măsuri.
Ori, conform art. 41 al. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Astfel, s-a apreciat că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să-și procure hrana direct.
Pârâții nu au făcut dovada că nu pot fi acordate tichetele de masă datorită faptului că în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație. Astfel, s-a apreciat că pârâții au obligația de a acorda aceste tichete reclamanților și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
De asemenea, s-a constatat că prin acordarea acestor tichete de masă unor salariați din anumite domenii din cadrul sectorului bugetar ce sunt finanțate de la bugetul de stat se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art. 41 al. 2 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzic orice discriminare între salariații din același sector de activitate, din punct de vedere al protecției sociale.
Pentru aceste considerente și având în vedere dispozițiile art.1 alin.2 din Legea nr.142/1998,care prevăd că tichetele de masă se acordă din bugetele locale pentru unitățile din sectorul bugetar,instanța a dispus admiterea acțiunii și obligarea pârâților la plata contravalorii tichetelor de masă pentru reclamanți, pe perioada 01.03.2006 - 01.12.2007 reactualizate cu rata inflației.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Consiliul Județean O și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O, criticând soluția tribunalului pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ambele recursuri s-a susținut că tichetele de masă nu pot fi acordate atât timp cât în bugetul celor două instituții nu au fost cuprinse sume cu această destinație și mai există surse de venituri proprii care să poată acoperi aceste cheltuieli.
Intimații - reclamanți nu au depus întâmpinare.
Recursurile sunt fondate.
Potrivit art. 1(1) din Legea 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Textul de lege instituie doar o posibilitate pentru o anumită categorie de personal de a primi alocație individuală de hrană, acordată, în anumite limite, sub formă de tichete de masă, iar nu o obligație legală a angajatorilor.
Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Regula citată se regăsește în dispozițiile Legii 507/2003 bugetului de stat pe anul 2004 și este reluată și în prevederile legilor bugetului de stat pentru anii următori până în prezent.
Cum, în speța de față, recurenții Consiliul Județean O și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O fac parte din categoriile de instituții bugetare indicate de Legea 142/1998, regula acordării tichetelor de masă se aplică angajaților lor, fără a se încălca prevederile art.41 alin.2 din Constituție, referitoare la protecția socială a muncii.
În același sens s-au pronunțat deopotrivă Curtea Constituțională prin Decizia nr.297 din 11 martie 2008 (fiind respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin.2 din Legea 142/1998) și Înalta Curtea d e Casație și Justiție, prin decizia nr.14 din 18 februarie 2008, de admitere a recursului în interesul legii cu privire la interpretarea acelorași prevederi.
Ca atare, tichetele de masă nu pot fi acordate atâta timp cât în bugetul Consiliului Județean O și al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului O nu au fost cuprinse sume cu această destinație4, iar instituțiile în cauză nu au venituri proprii din care să acopere aceste cheltuieli.
Așa fiind, în conformitate cu art.312 pr.civ. se vor admite recursurile, se va modifica sentința în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâții Consiliul Județean O, Președintele Consiliului Județean O și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și Directorul Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului O, împotriva sentinței civile nr.232 din 21.02.2008, pronunțată Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, -, .
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
10.06.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
