Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5011/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2514/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 5011R
Ședința publică de la 06 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurenții și -, împotriva sentinței civile nr.4735/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect - drepturi bănești - spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta personal, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, recurenta face dovada calității de reprezentant al recurentului prin depunerea la dosar, în original, procura specială pentru acest dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta personal și în calitate de mandatar al recurentului, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea reține cauza în pronunțare
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.4735/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Statul R prin Ministerul Economiei și Finanțelor și, pe cale de consecință, s-a respins acțiunea, ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă, a admis in parte acțiunea formulată de reclamantii și, obligand pârâtul Ministerul Justitiei să plătească fiecărui reclamant drepturile bănești constând in sporul de 50% din salariul de bază brut pentru perioada martie 2005 - 09.06.2008, data pronunțării sentinței, sume la care se va calcula dobânda legală de la data introducerii acțiunii 31.03.2008 pana la plata efectiva.
Au fost respinse cererile privind actualizarea cu indicele de inflație și plata pe viitor a acestor drepturi, ca nefondate.
Au fost obligati pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare În carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a reținut că, potrivit Legii nr. 24/2000 in vigoare la data emiterii OG nr. 83/2000, modificarea unui act normativ consta in schimbarea expresa a textului sau a unora sau mai multe articole sau alineate si redarea lor intr-o noua formulare, iar completarea consta in introducerea unor dispozitii noi, in timp ce abrogarea se refera la dispozitiile contrare unei reglementari de acelasi nivel sau de nivel superioa care trebuie sa-si inceteze aplicabilitatea.
Asa cum rezulta din preambulul OG nr. 83/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996, iar nu sa o abroge. In acest fel au fost depasite limitele legii speciale de abilitate, incalcandu-se dispoz. art. 108 alin 3 cu referire la art. 73 alin 1 din Constitutia Romaniei.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, Inalta C de Casatie si Justitie a hotarat ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si dupa intrarea in vigoare a OG nr. 83/2000 aprobata prin Legea nr. 334/2001.
Cat priveste cererea de plata a acestor sume pentru viitor, Tribunalul B retine ca aceasta nu este intemeiata, intrucat reclamantii nu probeaza ca paratii au refuzat plata acestor sume pentru viitor. Mai mult, s-ar impune angajatorilor obligatii care este posibil sa nu mai aiba justificare in cadrul legislativ.
Este intemeiata si cererea privind plata dobanzii legale in temeiul art. 1088.civ. intrucat prin neachitarea acestora la timp, reclamantii au fost prejudiciati. Aceasta se va calcula potrivit textului mentionat de la data introducerii actiunii si pana la plata efectiva. In consecinta, apare ca nefondata cererea de plata a dobanzii legale de la scadenta si pana la introducerea actiunii de fata. Este neintemeiata si cererea de actualizare a sumelor respective intrucat in litigiile de drept civil, cum este si acesta, in cazul obligatiilor avand ca obiect suma de bani despagubirile nu pot consta decat in dobanda legala, cf. art. 1088.civ. iar aceasta regula este de ordine publica. Acordarea actualizarii cu indicele de inflatie ar duce la o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu.
Intrucat carnetul de munca cuprinde mentiuni privind activitatea profesionala a unui salariat, in special cele referitoare la salariul de care a beneficiat, apare intemeiat si capatul de cerere referitor la inscrierea in carnetele de munca a drepturilor recunoscute prin prezenta sentinta.
Exceptia lipsei calitatii procesuale passive invocata de paratul Statul R prin Ministerul Economiei si Finantelor apare ca intemeiata avand in vedere ca intre acesta si reclamanti nu exista raporturi juridice de munca.
In consecinta, capatul de cerere avand ca obiect alocarea fondurilor necesare platii a fost respins pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestui parat.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, reclamantii și -, aratand că, prin hotărârea pronunțată, prima instanță, in mod greșit a găsit ca neîntemeiate pretențiile referitoare la plata pentru viitor a sporului de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, cu motivarea că reclamanții nu au probat refuzul pârâților de a plăti aceste drepturi pe viitor.
Rațiunea pentru care se poate aprecia că pârâții nu vor plăti aceste sume pe viitor, incepând cu data pronunțării hotărârii de către prima instanță, respectiv de la 9.06.2008, se regăsește in refuzul pârâtului de a plăti aceste sume și până la pronunțarea hotărârii, chiar și după ce Inalta C de Casație și Justiție s-a pronunțat in soluționarea recursului În interesul legii În această problemă, fapt ce rezultă cu prisosință din copiile carnetelor de muncă depuse la dosar.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas in vigoare și după abrogarea acestuia prin OG nr.83/2000, intrucât acest articol a fost abrogat prin-un act normativ cu forță juridică inferioară față de actul ce l-a acordat, situație reținută și de Inalta C de Casație și Justitie, in decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată in soluționarea recursului in interesul legii, constatandu-se "ca judecătorii si magistratii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizatia brută lunară respectiv la salariul de bază brut si după intrarea in vigoare a OG nr.83/2000.
Sporul de 50% in discuție este un drept de creanță ce intră sub protecția art. 1 la Primul Protocol Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale Omului.
De asemenea, sunt incidente și dispozițiile Pactului Internațional cu privire la drepturile civile și politice care, la art.19, pct.3, stabilește că exercițiul drepturilor și libertăților poate fi supus unor limitări prevăzute de lege ce sunt necesare apărării securității naționale și ordinii publice, fapt ce implică inclusiv posibilitatea unor restricții privind exercitarea acestor drepturi, dar in cauza de față, nu se poate susține, conform considerentelor expuse, că înlăturarea unui spor este justificată pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice.
Rațiunea pentru care s-a apreciat că reclamații au dreptul la acest spor pentru perioada pentru care ne-a fost admisă acțiunea este actuală, deoarece cerințele înfăptuirii actului de justiție presupun și creșterea factorilor de risc și suprasolicitare neuropsihică. Prin urmare, dreptul solicitat subzistă și după intrarea in vigoare a OUG nr.-, impunându-se a ne fi acordat și pe viitor, pe durata menținerii raporturilor de muncă și până la schimbarea cadrului legislativ aplicabil.
În al doilea rând, se critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul respingerii pretențiilor de a se dispune plata sumelor datorate actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Instanța de fond a respins capătul de cerere privitor la plata sumelor datorate actualizate cu indicele de inflație la data plății efective cu motivarea că in litigiile de drept civil, in cazul obligațiilor având ca obiect sume de bani despăgubirile nu pot consta decât in dobânda legală conform art. 1088.civ.
Art. 1082 și 1084 din Codul civil dispun: "debitorul este osândit, de se cuvine, la de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind in genere pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate. Totodată, art.161 alin. 4 Codul muncii dispune:" (4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."
Pe de altă parte, indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen economic, specific perioadei de trecere de la economia de piață prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați in circulație, coeficientul de scădere a puterii de cumpărare. Prin aplicarea in practică a acestui calcul banii sunt aduși la actuala lor putere de cumpărare, pentru a se putea beneficia de achiziționarea in prezent, intr-o proporție cât mai apropiată, a acelorași bunuri și servicii ce puteau fi achiziționate la momentul datorării sumelor neachitate.
Fată de considerentele arătate, in temeiul art. 304 si 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă coroborat cu art. 312 din același cod, se solicită onoratei instanțe admiterea recursului, modificarea in parte a hotărârii pronunțate in cauză in sensul obligării pârâtului la plata și pe viitor a sporului de 50% din indemnizația de incadrare lunară, precum și la plata sumelor datorate actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Ministerul Justiției și Libertăților a depus întâmpinare, solicitand respingerea recursului, ca nefundat.
În primul rând, potrivit art. 1088. civ.: "La obligațiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. afară de regulile speciale În materie de comerț, de fidejusiune și societate - nu sunt debite decât din ziua cererii in judecată. afară de cazurile in care, după lege, dobânda curge de drept".
Prin urmare, recurenții, creditori ai unei obligații având drept obiect o sumă de bani, pot pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare doar dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare in judecată.
Totodată, sunt incidente prevederile art. 1082 din Codul civil, conform cărora: "debitorul este osândit de se cuvine la plata de daune interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din cauză străină. care nu-i poate fi imputată".
În altă ordine de idei, prin obligarea debitorului la plata către creditor a debitului principal actualizat in funcție de cursul monedei naționale, precum și la plata dobânzii aferente acestuia, s-ar încălca atât principiul echității, cât și al îmbogățirii fără justă cauză.
În același sens este și practica Curții Constituționale, care a reținut că: "actualizarea in raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală. Dobânzile, majorările sau penalitățile se acordă (numai) dacă ele sunt stipulate in contract, in statut, in regulament sau in alt înscris însușit de părți".
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
rin Decizia nr. XXI din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, statuând că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Textul dispozitivului utilizează un verb la timpul prezent ("au dreptul"), ce justifica interpretarea ca acest spor se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți si la data pronunțării deciziei. Mai mult, din dispozitiv rezulta ca sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine categoriilor respective sub forma unor drepturi echivalente drepturilor salariale, nu sub forma unor despagubiri, astfel incat categoriile profesionale mentionate au dreptul la acest spor si in continuare, proportional cu perioada in care detin functia respectiva in conditiile legislative actuale.
De altfel, situația de fapt a fost recunoscuta chiar de Ministerul Justiției, prin emiterea Ordinului nr.768/C/2009 al Ministrului Justiției, prin care a acordat judecătorilor, începând cu data de 01 martie 2009, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare nervoasă, tocmai in respectarea deciziei nr. XXI din 10 martie 2008, pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Ulterior, prin ordinul nr.1165/C/2009 s-a dispus achitarea sporului de 50% doar judecătorilor care dețin titluri executorii prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare" a acestui spor.
Prin urmare, aceasta soluție este de natura sa evite crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socio-profesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce privește condițiile și specificul activității desfășurate de reclamanți.
Potrivit art. 161 alin. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Art. 1082 din Codul civil prevede ca debitorul este osândit, de se cuvine, la plata unor daune-interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din partea sa, afară doar dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, ce nu-i poate fi imputată, iar, in baza art. 1084 din Codul civil, daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea suferită și beneficiul de care a fost lipsit, evident în speță nu se poate contesta faptul că moneda națională a fost și este în continuă devalorizare.
Prin obligarea debitorului la plata către creditor a debitului principal actualizat in funcție de cursul monedei naționale, precum și la plata dobânzii aferente acestuia, s-ar încălca atât principiul echității, cât și al îmbogățirii fără justă cauză.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 si art. 312 din Codul d e procedura civilă,din Codul d e procedura civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că obligă pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamanților și actualizarea cu rata inflației a drepturilor bănești acordate, de la data scadenței și până la data de 31.03.2008.
Va obliga pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamantei sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru perioada 10.06.2008-01.11.2008, data la care reclamanta s-a pensionat (fila 6 recurs).
Va obliga pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamantului - sporul de 50% de risc și suprasolicitare și pentru perioada 10.06.2008 - la zi și în continuare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții și -, împotriva sentinței civile nr.4735/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că obligă pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamanților și actualizarea cu rata inflației a drepturilor bănești acordate, de la data scadenței și până la data de 31.03.2008.
Obligă pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamantei sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru perioada 10.06.2008-01.11.2008.
Obligă pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR să plătească reclamantului - sporul de 50% de risc și suprasolicitare și pentru perioada 10.06.2008 - la zi și în continuare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
/2ex/15.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Ignat Silvia GeorgianaJudecători:Ignat Silvia Georgiana, Călin Dragoș Alin
