Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5012/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1828/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5012R
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursurilor formulate de recurenții MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.112/20.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, (), (), MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, având ca obiect - drepturi bănești spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, recurentul Ministerul Finanțelor Publice note scrise cu privire la excepția tardivității declarării recursului, invocată de instanță din oficiu, cu mențiunea că solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată. În anexă la notele scrise, sunt atașate un set de înscrisuri în combaterea excepției.
Curtea acordă recurentului cuvântul și în susținerea recursului.
Recurenta MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin consilier juridic solicită admiterea recursului său, cât și recursul formulat de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție astfel cum au fost formulate.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului Ministerului Finanțelor Publice și pe recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de fata, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 112/20.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel B - Secția a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, în dosarul nr-, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantii, (), (), in contradictoriu cu paratii MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI. Au fost obligati paratii la plata drepturilor banesti constand in sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia de baza bruta lunata, actualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei pana la plata efectiva, pentru perioada 20.09.2007 - 01.02.2007. S-a dispus obligarea paratilor la efectuarea mentiunilor in carnetul de munca al reclamantilor. A fost admisa cererea de chemare in garantie a MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE, acesta fiind obligat sa aloce fondurile necesare platii sumelor catre reclamante. S-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru pretentiile aferente perioadei 01.04.2004 - 19.09.2004, fiind respinse aceste pretentii ca prescrise.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca prin decizia nr. 21 din 10.03.2008, data in solutionarea unui recurs in interesul legii, Inalta C de Casatie si Justitie a statuat ca in interpretarea si aplicarea unitara a art. 47 din Legea nr. 50/1996, judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv, din salariul de baza brut lunar, si dupa intrarea in vigoare a OG nr. 83/2000. A mai retinut prima instanta ca prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice sau sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996. Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 a fost operata o astfel de abrogare, astfel incat s-a ajuns ca un act normativ de nivel inferior, cum este OG nr. 83/2000, sa abroge legea nr. 50/1996, contravenind art. 81 din Legea nr. 92/1992 care stabilea in favoarea magistratilor un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica. Nu se poate spune nici ca neconstitutionalitatea poate fi invocata numai pe cale de exceptie atat timp cat Curtea Constitutionala are in competenta numai legile si ordonantele in vigoare, iar verificarea constitutionalitatii normelor abrogate revine, prin interpretarea per a contrario, instantelor judecatoresti. Mai retine prima instanta ca fata de interpetarea obligatorie continuta in decizia pronuntata in recursul in interesul legii, problema sporului pretins de reclamante nu mai poate fi pusa in discutie, ea fiind transata cu efect obligatoriu pentru instante. Pentru asigurarea repararii integrale a prejudiciului creat prin intarzierea in acordarea sumelor pretinse, reclamantii au dreptul la actualizarea sumelor de bani cu indicele de inflatie pana la plata efectiva. In aplicarea Decretului nr. 92/1976, paratul are obligatia de a face mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale reclamantelor cu privire la aceste drepturi banesti recunoscute. Cat priveste cererea de chemare in garantie, retine prima instanta ca aceasta este intemeiata fata de prevederile art. 60-63 Cpc. si art. 19 din Legea nr. 500/2002, rolul Ministerului Finantelor Publice fiind de a raspunde de elaborarea bugetului de stat pe baza prozectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs paratul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE si chematul in garantie MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE.
În motivarea recursului, recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE solicita casarea sentintei recurate si respingerea, ca neintemeiate, a cererilor privind actualizarea cu indicele de inflatie si inscrierea in carnetele de munca. Arata recurentul ca in mod nelegal prima instanta l-a obligat la plata actualizarii cu indicele de inflatie, atat timp cat nu poate inscrie in bugetul propriu nicio plata fara baza legala pentru acea cheltuiala. Fondurile alocate Ministerului Public pe anul 2008 au fost aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 388/31.12.2007 care nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata diferentelor salariale acordate de instanta, astfel incat acordarea ulterioara a unei sume de bani peste cea datorata nu se justifica. Precizeaza recurentul ca nu are alte surse de finantare decat cele alocate prin lege, asa incat plata sumei constand in actualizarea cu indicele de inflatie este posibila numai prin interventia legiuitorului.
Cat priveste inscrierea mentiunilor in carnetul de munca, precizeaza recurentul ca cererea nu este intemeiata deoarece, potrivit art. 11 alin 2 din Decretul nr. 92/1976 numai retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta se inscriu in carnetele de munca ale salariatilor. Or, sporul acordat reclamantilor se adauga la indemnizatia de incadrare, nu se include in aceasta.
In drept, recursul se intemeiaza pe dispozitiile art. 304 pct 3, 4 si 9 Cpc. si art. 304 ind 1 Cpc.
Solicita recurentul judecata in lipsa.
In motivarea recursului, recurentul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE solicita modificarea sentintei recurate si respingerea cererii de chemare in garantie ca inadmisibila. Arata recurentul ca hotărârea primei instanțe nu este motivata si este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motive prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9 din Codul d e procedura civila.
Pentru a admite cererea de chemare in garanție in contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice si a-l obliga la alocarea sumelor necesare plații drepturilor reclamanților, instanța de fond a reținut faptul ca "gestionează bugetul de stat", având in vedere dispozițiile art. 4 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, in conformitate cu care angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat Ministerului Justiției se face in limita creditelor aprobate.
Invoca recurentul excepția inadmisibilitatii cererii de chemare in garanție formulata de către MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE fata de dispozițiile art. 60 alin. 1 din Codul d e procedura civila, in conformitate cu care, partea poate sa cheme in garanție o alta persoana impotriva căreia ar putea sa se îndrepte, in cazul in care ar cădea in pretenții cu o cerere in garanție sau in despăgubire.
In speța, este evidenta inexistenta identității dintre ceea ce a solicitat reclamantul paraților, si ceea ce solicita paratul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE de la Ministerul Finanțelor Publice, in calitate de chemat in garanție.
Mai mult, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE nu face dovada existentei faptului ca MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ar avea o obligație de garanție sau de despăgubire, in ipoteza in care ar pierde procesul.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice in temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din nr.OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Mai invoca recurentul si excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, intrucat nu exista identitate intre persoana chematului in garanție si persoana celui împotriva căruia s-a îndreptat intimatul-parat. MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE are calitatea de ordonator principal de credite, iar in conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituțiilor publice ierahic inferioare.
In drept, recursul se intemeiaza pe dispozitiile art. 304 pct 7 si 9 Cpc.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocat de către recurenti, Curtea reține următoarele:
In privinta recursului declarat de recurentul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, Curtea retine ca acesta este tardiv declarat. Astfel, sentinta civila recurata a fost comunicata acestei parti la data de 21.11.2008, cf. dovezii de comunicare aflate la fila 210 din dosarul de fond. Recursul a fost depus la data de 05.12.2008 dupa cum rezulta din rezolutia de primire aplicata de presedintele sectiei (fila 10).
Potrivit art. 80 din Legea nr. 168 din 12 noiembrie 1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Avand in vedere data comunicarii hotararii instantei de fond si data declararii recursului, precum si dispozitiile art. 101 alin 1 Cpc. si ale art. 104 Cpc. constatam ca a fost depasit termenul de 10 zile prevazut in mod imperativ de lege.
Sanctiunea nerespectarii acestui termen este decaderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, cf. art. 103 Cpc. care prevede ca "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei", in speta neexistand vreo dispozitie legala contrara, iar recurenta nefacand dovada vreunei imprejurari mai presus de vointa sa.
Apararile recurentului in sensul ca recursul a fost inaintat cu adresa nr. -/25.11.2008 nu pot conduce la o alta solutie, intrucat inregistrarea cererii in registrele de evidenta ale institutiei nu are relevanta din punct de vedere procedural. Cf. art. 104 Cpc, numai depunerea actelor de procedura la oficiul postal, recomandat, inainte de implinirea termenului sunt considerate efectuate in termen.
Mai mult, termenul de recurs este de 10 zile, iar nu 15 zile astfel cum sustine recurentul prin notele scrise depuse in sedinta publica.
In privinta recursului declarat de recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, retine Curtea ca acesta nu este fondat.
Astfel, Curtea constata ca in mod corect prima instanta a dispus obligarea paratului la plata sumelor actualizate cu indicele de inflatie, deoarece prin neplata la termen a drepturilor banesti constand in sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% intimatii reclamanti au suferit un prejudiciu reprezentat de diminuare valorii reale a acestor drepturi din cauza realitatilor economice. Este un prejudiciu efectiv pe care l-ar incerca intimatii daca sumele nu ar fi actualizate, dreptul acestora de a fi despagubiti rezultand din dispozitiile art. 164 Codul muncii si art. 1082 si urm. civ.
Apararea recurentului in sensul ca nu sunt incluse in buget sume cu aceasta destinatie nu este intemeiata, iar in acest sens avem in vedere ca repararea unui prejudiciu nu este conditionata decat de indeplinirea cerintelor raspunderii civile, iar nu de situatia financiara a debitorului. In caz contrar, s-ar aduce atingere unui drept al creditorului prin simpla fapta a debitorului de a nu executa obligatia ce-i incumba.
Totodata, debitorul are obligatia, cf. OG nr. 22/2002, de a face demersuri pentru includerea in buget a tuturor sumelor de care are nevoie pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor, astfel incat inexistenta in prezent a sumelor necesare platii integrale a drepturilor nu este o imprejurare care sa il exonereze de raspundere. Ministerul Public - Parchetul de pe Inalta C de Casatie si Justitie este ordonator de credite si, potrivit art. 4 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, "ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii".
Referitor la inscrierea in carnetul de munca a sporului de 50%, Curtea retine ca sustinerile recurentului nu sunt intemeiate, avand in vedere natura salariala a acestui drept si faptul ca in carnetul de munca trebuie inscrise toate datele referitoare la activitatea in munca a salariatului. Or, acest drept are influenta asupra dobandirii unor drepturi ulterioare.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul Ministerul Finantelor Publice ca tardiv declarat, iar recursul declarat de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe Inalta C de Casatie si Justitie, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de chematul in garantie MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE impotriva sentinței civile nr. 112/20.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel B - Secția a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatii, (), (), MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI ca tardiv declarat.
Respinge recursul declarat de paratul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, impotriva aceleiasi sentinte, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red. 2ex /15.07.2009
Jud.
Jud. fond:,
Președinte:Daniela Georgeta EnacheJudecători:Daniela Georgeta Enache, Silvia Georgiana Ignat
