Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5591/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5591
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin Vicepreședinte Instanță
- - --Președinte Secție
-- -- Judecător
Grefier-
XXX
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin G, împotriva sentinței civile nr. 3901/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, CURTEA DE APEL CRAIOVA, GUVERNUL ROMÂNIEI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B și intimații intervenienți în nume propriu, și și intimații reclamanți, C, I, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează recursul este declarat și motivat în termenul legal.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Prin sentința nr. 3901/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Guvernul României și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis cererea de interventie in interes propriu formulată de, și.
S-a admis acțiunea formulată de, -, I, și in contradictoriu cu intimații Tribunalul Gorj, Statul R reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Curtea de APEL CRAIOVA.
Au fost obligați intimații Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice sa acorde petenților și intervenientelor majorările salariale astfel: 5% începând cu 01.01.2007 in raport cu salariul din luna decembrie 2006, 2% începând cu 01.04.2007 în raport de salariul din luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007.
S-a dispus obligarea intimaților să plătească petiționarilor și intervenientelor actualizarea sumelor cuvenite, calculată conform indicelui de inflație de la momentul datorarii pana la data platii efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Guvernul României, aceasta a fost considerată ca întemeiată fiind admisă, având în vedere că între acesta și petent nu există raporturi specifice de muncă.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a retinut că etenții p. și intervenientele îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Gorj.
Potrivit art.1 din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 " În anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Petenților și intervenientelor nu le-au fost acordate aceste majorari salariale, mai mult decât atât, categoria acestora a fost exceptată de fiecare dată, producându-se astfel o discriminare vadită fata de celelalte categorii de personal, avand in vedere ca prin acelasi act normativ (art.1-4)judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie si adjunctii au beneficiat de aceste majorari salariale succesive.
Conform art.1 din nr.OG137/2000 privind sanctionarea tuturor formelor de discriminare "Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de munca echitabile și satisfăcătoare, la protecția impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remunerație echitabila și satisfăcătoare"
De altfel si Protocolul nr. 2 la Conventia europeana a Drepturilor omului, dar si prevederile Constitutiei Romaniei reglementeaza egalitatea in drepturi, egalitatea de tratament si nediscriminarea.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
De altfel, petenții și intervenientele au solicitat si actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflatie pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitarii drepturilor banesti la scadenta, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin
În recursul declarat de Ministerul Justiției se arată:
În mod greșit Tribunalul, în baza art.1 din OG 137/2000 a reținut existența unei situații de discriminare acordând drepturi neprevăzute de lege, solicitând să se constate că acest text de lege a fost declarat neconstituțional potrivit Deciziei nr. 818/2008 a Curții Constituționale pronunțată la 03 iulie 2008 publicată în MO 537/16.07.2008.
Având în vedere că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, hotărârea dată de instanța de fond este nelegală în măsura în care dispune acordarea către intimați a unui drept prevăzut de lege prin interpretarea eronată a dispoz. OG 137/2000.
Hotărârea dată în cauză a aplicat greșit legea motiv de recurs prev. de pct.9 alart.304 pct.9 C:pr.civilă.
Astfel, prin OG nr.8/2007 aprobată prin legea 247/2007, legiuitorul a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007 în trepte, prin majorarea coeficienților conform anexei 1,b, și c începând cu 01.01.2007, 31.03.2007, 01.04.2007, 30.09.2007 și respectiv 01.10. în consecință personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de creșteri salariale pe anul 2007, neputând beneficia și de drepturile ale altor categorii profesionale.
Așadar, deși au fost majorați coeficienții de multiplicare, iar nu valoarea de referință sectorială, așa cum solicită reclamanții prin acțiune, solicită să se constate că acest personal a beneficiat în anul 2007 de majorări salariale acordate prin legea de salarizare a personalului auxiliar din sistemul justiției.
Situația descrisă de reclamanți nu se înscrie în cadrul OG 137/2000, care sancționează tratamentele discriminatorii și prin urmare pretențiile ce formează obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, apar ca vădit neîntemeiate în lumina jurisprudenței Curții Constituționale, art.2 al.3 din legea 47/1992.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În recursul promovat de DGFP G se arată:
Recurentul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor care nu poate fi confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind de a răspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de art.21-27 din legea Finanțelor Publice nr.72/1996, respectiv art.26-31 din Legea 500/2002 privind finanțele publice.
are într-adevăr atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului Legii bugetare anuale, însă pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care este obligat să-l depună la Guvern care după ce și-a însușit proiectul îl va depune spre aprobare Parlamentului și nicidecum nu poate fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate sau să plătească în mod direct sumele solicitate.
Deci, MEF nu este cel care inițiază procedura de rectificare bugetară și nici nu acordă credite bugetare doar în baza unor hotărâri judecătorești, ci Ministerul Justiției ( art.6 coroborat cu art.35 din legea 500/2002 privind Finanțele Publice ).
Solicită astfel admiterea excepției invocate și respingerea acțiunii față de ca fiind formulată împotriva unei persoane ca fiind lipsită de calitate procesuală pasivă.
Recursurile sunt fondate.
Examinându-se sentința recurată, prin prisma criticilor invocate în recurs se vor reține următoarele:
Este de necontestat că prin OG 8/2007 aprobat prin Legea 247/2007, legiuitorul a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007 în trepte, prin majorarea coeficienților de salarizare în aceleași tranșe, respectiv începând cu 01.01.2007-01.04.2007 și 01.10.2007.
OG 137/2000 se referă la acte sau fapte de discriminare, iar prin hotărârile sale Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și instanța de judecată se pronunță asupra unor acte sau fapte, omisiuni prin care se restrânge exercițiu în condiții de egalitate a unor drepturi recunoscute de lege, iar nu asupra unor reglementări cuprinse în legi sau ordonanțe.
Acțiunea care are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege sau prin care se tinde la modificarea actelor normative este inadmisibilă în considerarea principiului separației puterilor în stat.
Observându-se temeiul acțiunii promovate de reclamanți, se constată că atribuția de a analiza un tratament discriminatoriu instituit prin dispoziții legale aparține altor organe potrivit dispozițiilor din Constituția României cu precizarea că nici Curtea Constituțională nu are competența de a se pronunța asupra lipsei unei reglementări, statuând constant în jurisprudență că, potrivit art.2 al.3 din Legea 47/1992, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului de constituționalitate.
Astfel, Curtea Constituțională nu este legislator pozitiv și nici nu are dreptul de a impune legiuitorului introducerea în textul legii în vigoare a unei alte dispoziții decât cele existente în cuprinsul acesteia.
În speță, este cert că nu poate fi vorba nici despre existența vreunei compatibilități sau cu atât mai puțin a unei analogii " între situația personalului auxiliar de specialitate și celelalte categorii de personal din sectorul bugetar care au beneficiat de majorări salariale în baza OG 10/2007.
Față de cele arătate, în baza art.304 pct.9 pr.civilă rap. la art.312 al.1 pr.civilă se vor admite recursurile, modificându-se sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin G, împotriva sentinței civile nr. 3901/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, CURTEA DE APEL CRAIOVA, GUVERNUL ROMÂNIEI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B și intimații intervenienți în nume propriu, și și intimații reclamanți, C, I, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința civilă nr. 3901/12.06.2008, respinge acțiunea formulată de reclamanți, C, I, și intervenienți în nume propriu, și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
. Red.
Ex.3/17.11.2009
și
Președinte:Mihaela Cotora Dorina StoichinJudecători:Mihaela Cotora Dorina Stoichin, Ioana Bodri
