Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5759/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5759
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă SC SA- MEMBRU GRUP, împotriva sentinței civile nr. 1545/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți V, M, C A, F, C, M, D, D, I, N, D, A, D, A având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns, pentru recurentă, avocat, iar pentru intimații reclamanți M, C, M, avocat A, lipsind ceilalți intimați reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s - a acordat cuvântul părților prezente asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă SC SA- MEMBRU GRUP, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj, în sensul respingerii acțiunii.
Avocat A, pentru intimații reclamanți M, C, M, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj, ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 1545/10.03.2009, a respins exceptia prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă.
A admis acțiunea formulată de reclamanții V, M, C A, F, C, M, D, D, I, N, D, A, D, A, împotriva pârâtei SC SA
A obligat pârâta să plateasca reclamantilor drepturile salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru, pentru anii 2006-2007 reactualizate la data platii.
A obligat pârâta la plata către petenți a ajutorului material, reprezentând contravaloarea cotei de 4000.c gaze naturale/anual începând cu data de 12.02.2006, actualizată cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanții au fost salariații pârâtei, așa cum rezultă din mentiunile efectuate in carnetul de muncă al acestuia.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariatii vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Mai mult decat atât, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că, pârâta nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă, in cuantum de un salariu minim pe ramură.
În consecință, instanța respins exceptia prescriptiei dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, in cauză operând disp.Decretului 167/1958, cu referire la termenul general de prescripție de 3 ani, și a admis acțiunea formulată de reclamanți, urmând ca pârâta să fie obligată la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentand contravaloarea aprovizionării toamnă - iarnă, in cuantum de un salariu minim pe ramură, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol si gaze, pentru anii 2006 si 2007, reactualizate la data plații.
Referitor la lipsa calității procesuale active, invocată de pârâtă, instanța a respins-o, întrucât, potrivit art.1, alin.1 din Legea 130/1996, republicată "contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte și salariații, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Salariații sunt reprezentați la nivel de unitate, în cazul, de sindicatul legal constituit, în speță . Sindicatul trebuie să îndeplineascăanumite criterii de reprezentativitate pentru a angaja salariații într-un contract colectiv de muncă, conform Legii 130/1996.
Contractul colectiv de muncă este actul juridic bilateralîn care părțile sunt legal reprezentate, astfel că una din părți, respectiv sindicatul reprezentativ rămâne în pasivitate, salariații nu pot să acționeze individual, ci numai prin sindicatul reprezentativ ales.
De altfel, la negocierea și semnarea contractului colectiv de muncă participă, în numele salariaților, numai sindicatul reprezentativ, neexistând identitate de părți între reclamanți și titularul dreptului subiectiv din cadrul raportului juridic dedus judecății, și anume sindicatul.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA - MEMBRU GRUP B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
O primă critică a vizat greșita respingere de către instanța de fond a excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtă. Astfel recurenta a arătat că prima de aprovizionare toamană-iarnă reprezintă alte venituri conform art. 42 din CCM la nivel național, și nu drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, astfel că termenul de prescripție este cel de 6 luni prevăzut de art. 283 lit e din codul muncii.
O altă critică a vizat fondul cauzei recurenta arătând în esență că acest venit reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1998.
Astfel, prin CCM din anul 1997 la nivel de unitate s- prevăzut urmare a negocierii dintre sindicat și unitate că acest venit va fi introdus în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la acel contract. Acest fapt s- materializat prin modificarea contractelor colective de muncă din anii succesivi, astfel în CCM pe anii 1998-2001 s-a prevăzut că suplimentările respective se acordă în condițiile în care prin acte adiționale nu s-a prevăzut includerea lor în salariul de bază.
Conform adresei nr. 2412/1998, suplimentarea pentru toamnă - iarnă fost introdusă în salariul de bază, salariile fiind astfel majorate cu 10%, 7% și 5%.
Aceste modificări sunt consemnate și în carnetele de muncă ale salariaților, iar inexistența negocierilor cu privire la aceste drepturi ca și necuprinderea lor în CCM la nivel de unitate ultrioare dovedește că aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază și deci nu li se mai cuvin reclamanților.
Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente;
Din examinarea sentinței, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că sentința este afectată de motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: " Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală " " Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 " Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", conform telexului 2412/1998.
In cuprinsul acestuia s-a menționat că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contractul colectiv de muncă.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale și eronat a apreciat că nu au fost respectate prevederile art.176 alin.1și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, deși suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Față de ajutorul material privind acordarea cotei de gaze, Potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de - salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Acordarea acestor drepturi se regăsește și art. 178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, unde se face aceeași mențiune în sensul că aceste drepturi vor fi introduse în salariul de bază și numai în situația în care nu s-a convenit prin act adițional la CCM introducerea în salariul de bază, va fi stabilită modalitatea concretă de acordare la nivelul agentului economic.
Această mențiune a introducerii dreptului reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale în salariul de bază apare și în CCM la nivelul SC SA 1997, în care se precizează la art. 176 alin.1 că începând cu 01 iunie 1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Din adresa nr. 1721 din 18 iulie 1997 emisă de RA (Anexa nr.3) rezultă că la data de 16 iunie 1997 s-a semnat un protocol între RA și prin care s-a convenit majorarea veniturilor salariale cu 1.27 în medie pe regie începând cu data 01 iulie 1997, astfel încât sucursalele au fost înștiințate în acest sens și s-a solicitat trimiterea urgentă a situației pentru a se putea defalca fondurile de salarii pe sucursale.
Din adresele IP nr.1738 din 21 iulie 1997(Anexa nr.4) și nr.1818 din 21 iulie 1997 (Anexa nr.5) rezultă faptul că acest coeficient de 1.27 s-a stabilit să se aplice la salariile de bază ale personalului, iar calculul fondului de salarii repartizat s-a făcut pe baza coeficientului de majorare mediu pe RA, care cuprinde și prevederile art. 176 alin.1 din CCM în vigoare, ultima adresă fiind semnată de reprezentantul și reprezentantul.
Prin urmare, este dovedit faptul că acest drept reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură.
Mai mult, din prevederile art. 176 din CCM pe anul 1998 rezultă că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM /1997, confirmând faptul că respectiva măsură a reprezentat tocmai includerea acestui ajutor în salariul de bază.
Aceste drepturi au fost stabilite și acordate, fiind incluse în salariul de bază la nivelul anului 1997, precum și în continuare în anii ulteriori, dar fără a mai exista alte negocieri în acest sens, astfel cum rezultă din prevederile art. 176 CCM /2008 în care se face precizarea că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel.
În aceste condiții sunt apreciate ca întemeiate criticile recurentei în ceea ce privește fondul cauzei.
Privitor la natura juridică a drepturilor solicitate prin acțiune și la excepția prescripției extinctive, criticile sunt neîntemeiate.
In mod greșit recurenta apreciază că sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 283 alin. 1 lit."e" din Codul Muncii, considerând că este prescris dreptul material al acțiunii formulată de către intimatul - reclamant, constatând în mod eronat ca fiind aplicabil termenul de prescripție de 6 luni pentru exercitarea dreptului la acțiune.
Dispozițiile art. 283 alin. 1 din Codul Muncii reglementează termenele de prescripție pentru formularea cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, printre acestea fiind cel menționat la lit."c", termenul de 3 ani, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale salariaților față de angajator și termenul de 6 luni menționat la art. 283 lit."e" Codul muncii, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Pentru a se reține aplicabilitatea unuia din cele două termene de prescripție, de 3 ani sau de 6 luni, trebuie clarificată natura juridică drepturilor solicitate prin acțiune.
Curtea apreciază că drepturile ce fac obiectul acțiunii introductive au natura juridică a unor drepturi salariale neacordate. Acest fapt rezultă din cuprinsul art. 187 alin.2 CCM la nivel de ramură în care se precizează că modalitatea principală de acordare a acestui ajutor material este compensarea prin majorarea salariului de bază. Prin urmare, așa cum s-a dovedit, părțile semnatare ale CCM au convenit introducerea acestui ajutor în salariul de bază, devenind parte componentă a salariului de bază, astfel încât natura juridică a drepturilor solicitate prin acțiunea introductivă este aceea a unor drepturi salariale neacordate prev.de art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii.
Prin urmare, termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 3 ani prev.de art. 283 lit.c Codul muncii.
Ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă SC SA- MEMBRU GRUP, împotriva sentinței civile nr. 1545/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți V, M, C A, F, C, M, D, D, I, N, D, A, D, A.
Modifică sentința civilă în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud. -
.Red. MT/3ex/18.11.2009
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea, Marin Panduru
