Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5805/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 5805
Ședința publică din data de 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2009, privind recursul declarat de pârâta SC SA - administrator judiciar, împotriva sentinței civile nr.5143/06.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, M, I G, I, D, I, I, I, V și I.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.10.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 29.10.2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.5148/06.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanți.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru fiecare an, cuvenite pentru perioada 25.06.2005-31.12.2007.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanți a diferențelor salariale cuvenite, rezultate din neaplicarea corectă a art.128 alin.5, art.129 alin.1,2,3 respectiv anexa nr.3 bis pentru perioada 25.06.2005-31.12.2007.
S-a constatat nulă clauza art.176 din CCM al SC service SA- 2005, 2006, 2007.
A fost obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 5000 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins acțiunea pentru perioada 01.01.2005-24.06.2005 ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Petentii au fost salariatii intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetele de munca ale acestora.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie( pentru aprovizionarea de toamna - iarna ), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract..
Potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Mai mult decât atât, neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța consideră că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura, așa încât urmează a fi admis acest capăt de cerere și obligată intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea de toamnă iarnă pentru perioada 25.06.2005-31.12.2007.
Pe de altă parte, cererea privind diferența de salariu rezultată dintre drepturile primite și drepturile salariale neacordate conform art.128 alin. 5 și art.129 din CCM al service, urmează să fie admisă și aceasta cu motivarea că: potrivit art. 128 alin 5 "în cadrul SC service SA și al structurilor sale organizatorice salariul de bază minim este de 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat", iar conform art.129 alin 1 "salariile de bază minime pe niveluri și funcții sunt cele rezultate din aplicarea la salariul de bază minim actualizat pe SC service SA coeficienților minimi prevăzuți pe categorii", așa încât cuantumul acestor drepturi trebuia determinat avându-se în vedere dispozițiile sus menționate.
În ceea ce privește nulitatea art. 176 alin.1 din CCM al SC service SA acesta prevede că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat.
otrivit art. 187 din CCM la nivel de ramură Energie Electrică, Petrol și Gaze, valabil pe anii 2005- 2008 salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct.B, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Societatea ai cărei salariați sunt petenții face parte din unitățile menționate în anexă.
In coformitate cu dispozitiile art.178 din CCM, la nivel de ramura pe 2007 alin 1,Salariații agenților economicii, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea a 2500-4000 mc de gaze naturale", iar alin 2 specifica ca "in condițiile in care prin actul adițional la CCM nu s-a convenit introducerea dreptului prevazut la alin.1, in salariul de baza, modalitatea concreta de acordare a acestuia va fi stabilita la nivelul agentului economic".
Deși aceste drepturi nu au fost prevăzute în CCM la nivel de unitate, ontractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.
Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
În consecință, instanța a admis în parte actiunea formulata de petitionari și a obligat intimata la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand aprovizionarea de toamna - iarna in cuantum de un salariu minim pe ramura pentru fiecare an, cuvenite pentru perioada 25.06.2005-31.12.2007 și la plata diferențelor salariale cuvenite rezultate din neaplicarea corectă a art.128 alin5, art.129 alin. 1,2,3, respectiv Anexa nr.3 bis pentru perioada 25.06.2005-31.12.2007, constatând nulitatea clauzei art.176 din CCM al SC service SA / 2005, 2006, 2007.
Pe de alt parte, petentii au introdus cererea de chemare în judecată la data de 25.06.2008, potrivit rezoluției de primire (fila - 1), iar drepturile bănești au fost solicitate începând cu 01.01.2005.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3, termenul prescripției este de 3 ani. De asemenea, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune, potrivit dispozițiilor art. 7 din decretul nr. 167/1958. Cum dreptul petentilor s-a născut la 01.01.2005, iar solicitarea s-a făcut la 25.06.2008, instanța a constatat că dreptul la acțiune este prescris pentru perioada 01.01.2005-25.06.2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, precizând că prima instanță a stabilit greșit dreptul la suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
Într-adevăr, prin art.176 al.1 din CCM la nivel de ramură energie - electrică, termică, petrol și gaze este consacrat acest drept, numai că se ignoră că prin al. 6 este prevăzută posibilitatea transformării acestuia în element constitutiv al salariului de bază și acest lucru s-a petrecut chiar înainte de preluarea prin transfer în 2002-2003 personalului de la fosta sucursală SNP.
Astfel, în CCM încheiat între SNP SA și salariați, la nivelul anului 2000 se stipula cu claritate la art.168 al.2 teza a II- faptul că această suplimentare a fost introdusă în salariul d ebază.
Eeste criticată sentința și în ceea ce privește acordarea suplimentării salariale reprezentând contravaloarea cotei de gaze naturale, recurenmta precizând că, prin protocolul încheiat la 01 martie 2002, între SNP SA, SC SA și s-a convenit ca salariații să își păstreze drepturile avute la data transferului.
Ori, în condițiile în care în anul 1997 suma ce repreznta contravaloarea unei cantiități de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților SNP rezultă, că de acest drept au beneficiat inclusiv salariații transferați în 2002.
Ultima critică vizează modul de soluționare al cererii privind diferențele salariale rezultate prin neaplicarea corectă a art.128 și 129 CCM, recurenta învederând că se impunea verificarea existenței dreptului și a întinderii lui prin administrarea probei cu expertiză, probă ce nu poate fi administrată în recurs.
Reclamanții depun la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Curtea constată a fi fondate doar criticile recurentei privind modul de soluționare de către prima instanță a cererilor referitoare la acordarea drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă și contravaloare cotă gaze pentru următoarele argumente:
Începând cu 01.06.1997 la nivel s-a stabilit, potrivit art.176 din CCM/1997 că ajutorul material reprezentând /valoarea a 4000. gaze naturale ce se acorda fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Este motivul pentru care, în CCM la nivel /1998, la art.176 al.1 s-a făcut mențiunea că ajutorul material reprezentând /valoarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997, iar prin protocolul încheiat la 01.03. 2002 între recurentă, SNP și s-a precizat, că suma reprezentând acest ajutor material a fost introdusă în salariile de bază ale angajaților în anul 1997 și ca urmare această sumă nu s-a mai acordat în cadrul.
De asemenea, în contractul colectiv de muncă la nivel SA s-a făcut aceeași mențiune la art.176 al.1, că acest ajutor material a fost compensat.
Este adevărat că, potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Energie Electrică, Peztrol și gaze /2006-2007- salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Acordarea acestor drepturi se regăsește și art. 178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, unde se face aceeași mențiune în sensul că aceste drepturi vor fi introduse în salariul de bază și numai în situația în care nu s-a convenit prin act adițional la CCM introducerea în salariul de bază, va fi stabilită modalitatea concretă de acordare la nivelul agentului economic.
Prin protocolul încheiat între SA și s-a convenit ca salariații transferați de la. la SC SA să își păstreze toate drepturile avute la data transferului.
Prin urmare, este dovedit faptul că acest drept reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale nu a fost încălcat ci a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997.
Este îndeplinită, astfel și condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură referitoare la împrejurarea că acest ajutor material va fi acordat salariaților din industria în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Este fondată și cea de-a doua critică pentru următoarele argumente:
Potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală "" Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 "Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", împrejurare atestată de adresa nr.2412/1998 prin care s-a stabilit că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin 3 din CCM/1997,începând cu data de 1.03.1998,salariile de bază brute ale salariaților se vor majora cu anumite procente.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale și eronat a apreciat că nu au fost respectate prevederile art.176 alin.1și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, deși suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Este nefondată critica recurentei referitoare la modul de soluționare al cererii prin care reclamanții au solicitat acordarea diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a dispoz. art.128, 129 CCM pentru următoarele considerente:
Potrivit art.128 din CCM, încheiat între SA și salariații reprezentați de, fiecare salariat are dreptul la salariul convenit prin contractul individual de muncă, pentru munca prestată primind lunar /val. în bani convenită prin ultima negociere și consemnată în
La al.5 s-a menționat că, în cadrul și a sucursalelor, salariul de bază minim este de 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat.
De asemenea, la art.129 din contract s-a menționat că, salariile de bază minime pe niveluri și funcții sunt cele rezultate din aplicarea la salariul de bază minim actualizat pe SC SA (conform art.128 din contract)
a coeficienților minimi prevăzuți la lit.a,b,c și
Curtea constată că în dosarul de fond recurenta nu a contestat această susținere a reclamanților,și nu a produs dovezi privind modul de calcul al salariului de bază,din care să rezulte că și-a respectat obligațiile asumate prin contract, acordându-i angajatului său drepturi salariale sub nivelul celor menționate la art.128 rap. la art.129 din CCM/2006.
De altfel nici în recurs nu se contestă aceste drepturi,recurenta considerând doar că trebuia să se verifice existența și întinderea dreptului prin administrarea probei cu expertiză.
În această situație,a necontestării drepturilor solicitate,nu era necesară administratrea a probei cu expertiză,probă care putea fi solicitată eventual de către recurenta.
Întrucât dispoz. art.128 al.5 din CCM sunt clare și recunosc dreptul angajaților de a fi salarizați pornindu-se de la un salariu de bază minim de 1,76 ori mare decât salariul minim pe economie actualizat la care se aplică coeficienții menționați la art.129 al.1 lit.a - din CCM, salariul minim pe SC care ar fi trebuit să se stabilească prin negociere potrivit al.4 al art.129 din CCM, putea fi superior celui menționat la alin.5 al articolului 128, însă nu poate fi sub nivelul acestuia.
Cum recurentei îi revine sarcina probei în conflictele de muncă,potrivit art.287 din Codul Muncii,și nu a probat cu înscrisuri (probă ce poate fi administrată în recurs potrivit art.305 Cod Procedură Civilă)că a respectat prevederile contractuale mentionate mai sus,în mod corect prima instanță a admis acest capăt de cerere.
Sunt argumentele pentru care, Curtea în temeiul art. 312.pr.civilă va admite recursul declarat de pârâtă. Se va modifica în parte sentința, în sensul
respingerii cererilor privind acordarea contravalorii aprovizionare toamnă - iarnă, gaze și constatarea nulității art.176 din CCM. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA - administrator judiciar, împotriva sentinței civile nr.5143/06.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, M, I G, I, D, I, I, I, V și I.
Modifică în parte sentința.
Respinge cererile privind acordarea contravalorii aprovizionare toamnă - iarnă, gaze și constatarea nulității art.176 din CCM.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. MP
Tehn.red. /Ex.2/27.11.2009
/ L - și R
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu