Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 601/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 601/ Dosar nr-
Ședința publică din 11 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ din județul C, împotriva sentinței civile nr. 307 din data de 19.03.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 4.05.2009, iar apoi pentru astăzi, 11.05.2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 307/19.03.2009, Tribunalul Covasnaa respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, din județul C, în numele membrilor de sindicat cuprinși în situația de la filele 168-169 din dosar, care face parte integrantă din sentință, în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA SPECIALĂ din mun. Sf. G și CONSILIUL JUDEȚEAN al mun. Sf. G, având ca obiect plata, (începând cu data de 1.01.2007 până la pronunțarea hotărârii cât și pe viitor), a drepturilor salariale, reprezentând diferența dintre salariul de bază minim brut garantat pentru personalul nedidactic, didactic și didactic auxiliar cu studii superioare, conform art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, prin aplicarea coeficientului de multiplicare:1, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, consemnarea în carnetele de muncă a acestor drepturi și obligarea pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN al mun. Sf. G să aloce fondurile necesare plății pretențiilor deduse judecății.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul, Sindicatul Liber din Învățământ este persoană juridică fiind înregistrat la Judecătoria Sf. G sub nr. 343/1990, conform sentinței civile pronunțate în acest sens( 158).
Potrivit adeverințelor de la filele 12-141 din dosarul de fond, membri de sindicat în numele cărora reclamantul a formulat acțiunea, îndeplinesc funcții de profesori, îngrijitori c, în cadrul Școlii Speciale Sf.
Pretențiile reclamantului sânt întemeiate pe dispozițiile art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național încheiat pentru 2007-2010, unde, într-adevăr au fost stipulați coeficienții minimi de ierarhizare și salariul minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore, în medie de 440 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Art. 1 și următoarele din 130/1996, republicată statornicește caracterul de convenție a contractului colectiv de muncă și obligatoriu se perfectează anual, în urma negocierilor colective dintre patronat și salariați, reprezentați prin sindicate cu privire la condițiile de muncă, salarizare, alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
În continuare la art. 12 din aceiași lege este reglementată posibilitatea încheierii contractelor colective de muncă și pentru salariații instituțiilor bugetare prin care se vor negocia anumite clauze cu excepția celor referitoare la drepturi ce intră sub incidența legii sub aspectul stabilirii și acordării.
Mai mult, clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de 130/1995, republicată, în caz contrar art. 24 prevede sancțiunea nulității absolute a acestor acte juridice.
Potrivit art. 157 alin.( 2) din Codul Muncii, sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor reprezentative ale sindicatelor.
Ca atare pretențiile reclamantului nu intră sub incidența contractului colectiv de muncă menționat, sistemul salarizare a personalului din învățământ este determinat prin lege, respectiv potrivit 128/1997 privind Statutul personalului didactic iar în anul 2007 s-au acordat drepturile conținute în OG nr. 11/2007 privind creșterile salariale care se vor acorda în anul 2007, aprobată prin 220/2007.
Ulterior pentru anul 2008 s-a emis G nr. 15/2008, aprobată cu modificări și completări prin 221 din 27.10.2008, alte acte normative privind creșterile salariale care se acordă în anul 2008-2009 acestei categorii de salariați.
O ultimă ordonanță de urgență nr. 1 s-a aprobat la 29 ianuarie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, publicată în MO din 30 ianuarie 2009 care vizează de asemenea și personalul din învățământ.
În privința personalului nedidactic din unitățile preuniversitare de învățământ, salariile au fost stabilite prin nr.OG 10/2007 privind creșterile salariale care se vor acorda personalului bugetar salarizat conform OUG nr. 24/2000.
HG nr. 1825/2006 stabilește, începând cu 1.01.2007 salariul minim brut pe țară garantat în plată de 390 lei lunar. Pentru sectorul bugetar potrivit art. 2 din acest act normativ, nivelul salariului de bază la încadrare nu poate fi inferior salariului de bază minim brut pe țară garantat la plată.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a apreciat cererea reclamantului nefondată astfel că a dispus respingerea acesteia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ din Județul C, în termen, motivat.
În motivele de recurs sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se susține că instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 157 alin. 1 Codul Muncii.
încasate de cadrele didactice pe perioada 2007 - 2008 sunt inferioare celor negociate prin contract colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 - 2010, diferența rezultând din valoarea coeficientului de multiplicare acordat cadrelor didactice în temeiul OG11/2007 și coeficientul de multiplicare negociat prin CCM la nivel național și semnat și de Ministerul Educației și Cercetării.
Se solicită a se ține cont și de practica judiciară în materie, unele instanțe din județele A, S acordând prin hotărâri judecătorești pronunțate aceste diferențe dintre salariul de bază minim brut garantat prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național și salariul plătit în baza OG11/2007.
Intimatul Consiliul Local al Municipiului Sf. a formulat " concluzii scrise" în cauză solicitând respingerea recursului argumentând că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de lege.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de recurs și sub aspectul dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă instanța reține că nu este fondat.
Este adevărat că prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, în care parte semnatară este și Ministerul Educației și Cercetării se stabilesc la art. 40 coeficienții minimi de ierarhizare în funcție de categoria de salariați ai instituțiilor contractante și totodată la art. 40 alin. 4 se stabilește și cuantumul salariului de bază minim brut negociat în cuantum de 440 lei începând cu 1.01.2007, însă dispozițiile acestuia nu sunt aplicabile în speță, deoarece CCM la nivel național este încheiat în conformitate cu dispozițiile Legii 130/1996, legea privind contractul colectiv de muncă care la art. 12 prevede că " aceste contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Contractele colective de muncă ale salariaților instituțiilor bugetare se pot încheia la nivelul unităților, la nivel administrativ sau al serviciilor publice locale pentru instituțiile din subordinea acestora și la nivel departamental, pentru instituțiile subordonate".
Deci, în speța de față faptul că acest contract de muncă la nivel național a fost semnat și de Ministerul Educației și Cercetării ca instituție bugetară, nu face inaplicabil art. 12 Legea 130/2004.
Cadrele didactice au stabilit salariul de bază minim brut cât și coeficientul de multiplicare prin lege specială respectiv Legea 128/1997( prevede salarizarea personalului didactic diferențiat și precizează și criteriile de diferențiere a salariilor ), OG11/31.01.2007 ( prevede creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ și stabilește și majorări ale coeficientului de multiplicare), OG15/30.01.2008 ( prevede creșterile salariale ce se vor acorda în 2008 și 2009 personalului din învățământ și majorări ale coeficientului de multiplicare).
Aceste dispoziții speciale de salarizare au fost deja aplicate personalului didactic afiliat la sindicatul recurent astfel că este nelegală, nejustificată în drept orice pretenție salarială peste prevederile acestor acte normative care au caracter de normă specială ce derogă de la prevederile normei generale ( în speță contractul colectiv de muncă la nivel național), conform dispozițiilor art. 12 Legea 130/1996.
În ceea ce privește salarizarea personalului nedidactic se reține că acestora le-au fost aplicate la stabilirea salariului de bază dispozițiile OG 10/2007 și implicit indexările salariale pretinse de aceștia, acest aspect rezultând din adeverințele depuse în probațiune la judecata în fond a cauzei.
În ceea ce privește soluțiile pronunțate de late instanțe, instanța reține că acestea nu pot impune aceeași judecată și în prezenta cauză, practica judiciară neconstituind în sistemul de drept românesc izvor de drept. În lipsa unei decizii de recurs în interesul legii care ar fi obligatorie pentru instanțe, soluțiile ce sunt pronunțate de alte instanțe în pricini cu același obiect sunt doar pentru orientare.
În consecință, instanța constată că recursul este nefondat și în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și 3041Cod procedură civilă va fi respins, sentința pronunțată fiind menținută.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ C împotriva sentinței civile nr. 307/19.03.2009 a Tribunalului Covasna, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./ 16.06.2009
Tehnoredact./18.06.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Maria Carmen Tică, Daniel
