Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6121/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR- (4366/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.6121/
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
_____
Pe rol,soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.3437 din data de 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect - drepturi bănești spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, constată că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, motiv pentru care, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3437 din data de 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților la plata sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica începând cu 01.02.2008 pentru reclamantul și cu 01.09.2007 pentru reclamanta, până la pronunțarea hotărârii, precum și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la scadență până la data introducerii acțiunii - 09.02.2009 și la care se va calcula dobânda legală de la data introducerii acțiunii - 09.02.2009, până la data plății, precum și la efectuarea cuvenitele mențiuni în cărțile de muncă ale reclamanților.
Prin aceeași sentință, a fost respinsă acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, otrivit p. art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de "un spor de 50% din salariul de baza brut lunar".
Acest text de lege a fost insa abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996.
Activitate de legiferare intră în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art.73 alin.1 din Constituție, adoptă legi constituționale, organice și ordinare.
S-a constatat că, în temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atribuția adoptării de acte normative Guvernului, care emite ordonanțe, în temeiul aceleiași legi speciale, însă numai în limitele și condițiile prevăzute în acea lege( art.108 alin.3 din Constituție). Asemenea ordonanțe nu pot fi emise decât pentru domeniul de reglementare a legilor ordinare, iar nu și al legilor organice.
Astfel, OG 83/2000 a fost emisă, așa acum rezultă din preambul, în baza art.1 lit.q pct.1 din Legea 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
La rândul ei, Legea nr. 24/ 2000, în vigoare la data emiterii OG 83/2000, definește completarea, modificarea sau abrogarea unui act normativ, prin art.57, 58 și 62, reieșind că acestea sunt instituții juridice diferite, cu efecte distincte.
S-a avut în vedere că, prin Legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să abroge Legea 50/1996, nici total, nici parțial.
Prin emiterea OG 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptată de Parlamentul României, încălcându-se dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituția României. Abrogarea art.47 din Legea 50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.
S-a apreciat că art.1 pct. 42 și art. 9 alin. 2 paragraful 1 din OG 83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legilor speciale, sunt neconstituționale, conform art. 147 alin.1 din Constituție și își încetează efectele.
normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX, alin. 2din OG 83/2000, conduce la concluzia că dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 sunt rămase în vigoare. Dispozițiile art. 47 care reglementau aplicarea sporului de 50% au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, producându-și efectele în continuare.
De altfel, Înalta Curte de Casație si Justiție s-a pronunțat cu privire la existenta dreptului categoriilor de salariați din care fac parte si reclamanții la plata sporului de suprasolicitare neuropsihica, prin Decizia nr. 21 din 10.03. 2008 data in recursul in interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție ce a format obiectul dosarului nr. 5/2008 stabilind ca: "In interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art.47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești, republicata; Constata ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizația bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar si după intrarea in vigoare a G nr. 83-200, aprobata prin Legea nr.334/2001.
Decizia susmenționată este obligatorie pentru instanțe potrivit disp art 329 alin 3 din Codul d e procedura civila, astfel încât soluția de admitere se justifică si prin prisma acesteia.
Potrivit art.87 din Legea 303/2004, pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
Având în vedere textul enunțat, sporul de 50% se cuvine personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din Ministerul Justiției din care fac parte reclamanții.
Soluția se justifica față de dispozițiilor art.1082 și 1084.civ. si OG 9/2000, pârâții fiind in culpa pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamanților, in speță neexistând o cauza străina exoneratoare de răspundere. Astfel reclamanții au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit ce include si beneficiul de care au fost lipsiți. de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen economic, specific perioadei de trecere la economia de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, coeficientul de scădere a puterii de cumpărare. Prin aplicarea în practică a acestui calcul banii sunt aduși la actuala lor putere de cumpărare. Cât privește dobânda, acesta reprezintă câștigul, folosul ori profitul pe care l-ar fi obținut reclamanții din investirea banilor dacă pârâții ar fi plătit debitul datorat la termen.
Având în vedere dispozițiile Decretului 92/1976, angajatorul va fi obligat la efectuarea mențiunilor privind aplicarea sporului în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. recurentul a arătat că, din interpretarea dispozițiilor art.1088 Cod civil, rezultă că reclamanții, creditori ai unei obligații având drept obiect o sumă de bani, ar fi putut pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare numai dobânda stabilită de lege, iar nu actualizarea sumelor, astfel cum au solicitat prin acțiunea depusă inițial, dobânda legală fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
S-a mai arătat că nu pot fi acordate atât actualizarea sumelor cât și dobânda legală, căci s-ar ajunge astfel la o dublă reparare a prejudiciului.
De asemenea, în conformitate cu art.1082 din Codul civil, "debitorul este osândit de se cuvine, la plata de daune interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din cauză străină, care nu-i poate fi imputată".
Prin întâmpinare, intimații și au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate de către recurent și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
În mod corect instanța de fond a apreciat faptul că pârâtul este în culpă pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamanților, astfel încât se impune repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamanți prin neachitarea sporului solicitat calculat la indemnizația de încadrare brută lunară.
Însă, prin acordarea atât a actualizării cât și a dobânzii legale, s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului produs în patrimoniul reclamanților prin plata cu întârziere a sumelor datorate, Curtea apreciind că, acestora li se cuvine actualizarea sumelor datorate, iar această actualizare se cuvine a fi acordată având în vedere devalorizarea monetară, survenită între data când sporul de 50%, din indemnizația de încadrare brută lunară ar fi trebuit acordat și data plății efective, constituind parte a prejudiciului suferit de reclamanți și care este datorat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, în temeiul art.161 alin.4 din Codul muncii și art.1084 din Codul civil.
Prin obligarea debitorului la plata către creditori a sumelor datorate, actualizate în funcție de rata inflației, precum și la plata dobânzii legale aplicate sumelor datorate, reclamanții ar realiza o îmbogățire fără justă cauză, ceea ce nu poate fi admisibil.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentința recurată în sensul înlăturării obligației pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților de plată a dobânzii legale către reclamanți.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarate de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.3437 din data de 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și Ministerul Finanțelor Publice.
Modifică, în parte, sentința recurată în sensul înlăturării obligației pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților de plată a dobânzii legale către reclamanți.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
11.11.2009
Jud. fond: Dalina;
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
