Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 7046/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7046
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Elena Stan
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
******************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantele, împotriva sentinței nr.1796 din 7 mai 2009, pronunțată Tribunalul Dolj - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta - SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata pârâtă - SA, reprezentată de avocat, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta pârâtă - SA a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr.1796 din 07 mai 2009, respins acțiunea formulată de reclamantele, împotriva intimatei
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantele au fost angajate ale societății pârâte până la data de 24.07.2007, respectiv 08.04.2007, când raporturile de muncă au încetat, ca urmare a concedierii determinată de desființarea posturilor ocupate de aceștia.
Prin art. 187 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a statuat că " salariații agenților economici nominalizați în anexa 1 punctul B vor primi, anual, un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze e".
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă instanța o respinge ca neîntemeiată apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 283 alin.1 lit. e din codul muncii ci dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani în cazul în care obiectul cererilor de chemare în judecată îl constituie drepturi de natură salarială.
Ori potrivit art. 22 din OG nr. 7 / 2001 sunt considerate venituri din salarii denumite în continuare salarii toate veniturile în bani și / sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă și indiferent de denumirea veniturilor sau sub forma care ele se acordă.
În teoria de specialitate unii autori au susținut același lucru, respectiv că sunt venituri de natură salarială toate sumele cuvenite în baza unui raport de muncă, în executarea unui contract individual de muncă.
In speță nu are relevanță că suma primită este adaos, ajutor material sau indemnizație de concediere, pentru că denumirile date nu exclud calificarea dată de legiuitor ca fiind venituri din salarii conform art. 22 din OG nr. 7/2001 astfel că incidente cu privire la prescripție sunt prevederile art. 283 alin 1 lit. c din codul muncii, în raport de care acțiunea este formulată în termenul de 3 ani.
Un alt argument că dreptul reprezentând cota de gaze este drept de natură salarială este acela că sumele respective au fost incluse în salarii așa cum a susținut pârâta în întâmpinare și cum rezultă și din interpretarea prevederilor contractelor colective de muncă.
În ce privește fondul cauzei instanța reține următoarele:
Cota de gaze reglementată de art. 187 din CCM la nivel de ramură se acordă potrivit aceluiași articol alin.2 "în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază", cuantumul și condițiile de acordare fiind stabilite prin CCM la nivel de unitate.
În CCM la nivel de unitate din anul 1997 la art. 176 alin 1 s-a prevăzut că "începând cu 01.06.1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze e, ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază."
În anii următori, inclusiv în anul 2005 -2007 s-a menționat expres în CCM la nivel de unitate că "ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze eaf ost compensat prin CCM pe 1997"
Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța a reținut că cererea reclamanților și sub acest aspect este neîntemeiată, dreptul solicitat fiindu-i acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în 2005. Toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și contravaloarea cotei de gaze e, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime, așa cum a rezultat de altfel și din expertizele întocmite în alte dosare cu obiect asemănător.
Instanța nu a reținut concluziile expertizei în sensul că dreptul reprezentând cota de gaze nu a fost inclus în salariu deoarece creșterea salarială acordată a fost într-un cuantum insuficient pentru a acoperi cota de gaze, majorarea de salariu și introducerea compensației prevăzute de HG 860/1996.
Expertul a arătat că prin adresa 1818/04.08.1997 s-au inclus în salariu mai multe drepturi: cota de gaze, majorarea de salariu și introducerea compensației prevăzute de HG 860/1996, astfel că prin coroborarea acestei probe cu conținutul clauzelor contractelor colective de muncă din anii ulteriori, contracte acceptate și semnate de reprezentanții salariaților, este evidentă includerea cotei de gaze în salariul, putând fi pusă eventual în discuție neacordarea celorlalte drepturi în cuantumul suficient.
De asemenea calcularea greșită a salariului în raport de prevederile art. 128- 129 din contractul colectiv de muncă poate face obiectul altor litigii și nu prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei cauze.
Față de cele arătate mai sus instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele și, criticând-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului s-a arătat că în cauză se impunea efectuarea unei expertize contabile întrucât la instanța de fond, deși s-a solicitat această probă, ea a fost respinsă cu motivarea că există suficiente probe la dosar, deși numai printr-o astfel de probă se poate stabili întinderea drepturilor salariale solicitate.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că în salariul reclamantei s-a inclus contravaloarea cotei de gaze încă din anul 1997, întrucât această contravaloare diferă de la an la an, în sensul că în fiecare an gazul s-a scumpit.
Această includere în salariul de bază a fost inițiată în condițiile în care în anul 1997 exista o altă formulă de calculare a salariului minim de bază, iar din anul 2005 se modifică modul de calcul al salariului de bază minim, aplicându-se nouă formulă de salarizare.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Curtea reține că potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de - salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze e, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Acordarea acestor drepturi se regăsește și art. 178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, unde se face aceeași mențiune în sensul că aceste drepturi vor fi introduse în salariul de bază și numai în situația în care nu s-a convenit prin act adițional la CCM introducerea în salariul de bază, va fi stabilită modalitatea concretă de acordare la nivelul agentului economic.
Această mențiune a introducerii dreptului reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze e în salariul de bază apare și în CCM la nivelul - SA 1997, în care se precizează la art. 176 alin.1 că începând cu 01 iunie 1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze e ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Din adresa nr. 1721 din 18 iulie 1997 emisă de RA, rezultă că la data de 16 iunie 1997 s-a semnat un protocol între RA și prin care s-a convenit majorarea veniturilor salariale cu 1.27 în medie pe regie începând cu data 01 iulie 1997, astfel încât sucursalele au fost înștiințate în acest sens și s-a solicitat trimiterea urgentă a situației pentru a se putea defalca fondurile de salarii pe sucursale.
Din adresele IP nr.1738 din 21 iulie 1997 și nr.1818 din 21 iulie 1997 rezultă faptul că acest coeficient de 1.27 s-a stabilit să se aplice la salariile de bază ale personalului, iar calculul fondului de salarii repartizat s-a făcut pe baza coeficientului de majorare mediu pe RA, care cuprinde și prevederile art. 176 alin.1 din CCM în vigoare, ultima adresă fiind semnată de reprezentantul și reprezentantul.
Prin urmare, este dovedit faptul că acest drept reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze eaf ost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură.
Mai mult, din prevederile art. 176 din CCM pe anul 1998 rezultă că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze a fost compensat prin CCM /1997, confirmând faptul că respectiva măsură a reprezentat tocmai includerea acestui ajutor în salariul de bază.
Aceste drepturi au fost stabilite și acordate, fiind incluse în salariul de bază la nivelul anului 1997, precum și în continuare în anii ulteriori, dar fără a mai exista alte negocieri în acest sens, astfel cum rezultă din prevederile art. 176 CCM /2008 în care se face precizarea că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze eaf ost compensat prin CCM/1997, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel.
Se reține astfel că instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente, cu privire la ajutorul material reprezentând 4000 mc gaze.
In privința expertizei solicitate de recurentele reclamante, Curtea reține că această expertiză contabilă a fost efectuată la instanța de fond, care înlăturat concluziile sale, reținând că din coroborarea adresei nr. 1818 din 04.08.1997 cu conținutul clauzelor contractuale colective de muncă din anii ulterior, contracte acceptate și semnate de reprezentanții salariaților, este evidentă includerea cotei de gaze în salariu.
De altfel, art. 305 cod procedură civilă prevede că în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pct. 1- 9 cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă rap. la art. 304, 304/1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantele, -, împotriva sentinței nr.1796 din 7 mai 2009, pronunțată Tribunalul Dolj - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta - SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.ES
Ex.2/14.12.2009
Jud.fond.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Elena Stan, Florica Diaconescu