Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 7231/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7231
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC 24 H SRL, împotriva sentinței civile nr.2712/07.07.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură a fost depusă întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul părții prezente.
Intimata reclamantă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin decizia nr.2712/07.07.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC 24 H-SRL
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite pentru munca prestată în 1 - 5 2008, precum și indemnizația de concediu de odihnă pentru 10 zile de concediu de odihnă aferente anului 2008 și indemnizația de 75% din salariu de bază pentru perioada 6.12.2008 - 31.03.2009.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantei o adeverință pentru perioada în care a fost angajata sa.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a fost angajata societății pârâte SC 24 H SRL F, pe postul de confecționer in baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată înregistrat la ITM D sub nr 61358/20 12 2007.
Prin decizia nr. 26/31.03.2009, emisă de pârâtă a dispus concedierea reclamantei începând cu 31.03.2009, în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul muncii.
În cursul lunii 2008 reclamanta a desfășurat activitate pentru pârâtă în intervalul 01-05 2008, așa cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză, din mențiunile din statul de salarii, din recunoașterea parțială a pârâtei exprimată în întâmpinare, coroborată cu faptul că pârâta căreia îi revine sarcina probei conform art.287 din Codul muncii, nu a făcut dovada cu acte contrar susținerilor reclamantei.
Pentru munca prestată în acest interval de timp pârâta nu a plătit salariul reclamantei așa cum rezultă din declarația martorului și din faptul că statul de plată aferent lunii nu a fost semnat de reclamantă, dovada plății salariului făcându-se numai prin semnarea statului de plată sau prin acte așa cum reglementează art. 163 din Codul muncii.
Astfel potrivit art. 163 din Codul muncii dovada plătii salariului, se face prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Lipsa semnături pe ștat este o dovadă certă a neplății salariului.
Potrivit art. 154 din Codul muncii "salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat in baza contractului individual de muncă", iar potrivit art. 156 din Codul muncii "salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor".
Prin neplata salariului, pârâta a încălcat aceste prevederi legale, precum și obligația prev. de art. 40 alin 2 lit. c din Codul muncii potrivit căreia "angajatorul trebuie să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractele colective de muncă și din contractele individuale de muncă" și a produs reclamantei un prejudiciu material pe care va fi obligată să îl acopere in temeiul răspunderii patrimoniale reglementată de art. 269 din Codul muncii care prevede că " angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu".
Ca urmare, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite pentru munca prestată în perioada 01 -05 2008.
cu munca prestată în baza unui contract de muncă salariații au dreptul la concediu de odihnă anual plătit conform prevederilor art. 139 din Codul muncii, concediu ce se efectuează anual conform art. 141 alin 1 din Codul muncii și care poate fi compensat în bani în cazul încetării contractului individual de muncă, în conformitate cu art, 141 alin 4 din Codul muncii.
Cum reclamanta nu a beneficiat de concediu de odihnă în întregime în anul 2008 și nici de indemnizația corespunzătoare și cum raporturile sale de muncă cu pârâta au încetat în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 141 alin 4 din Codul muncii privind compensarea în bani a 10 zile de concediului de odihnă neefectuat aferent activității prestate în anul 2008.
Astfel, pârâta căreia îi revine sarcina probei conform art. 287 din Codul muncii nu a făcut această dovadă cu cererea scrisă și aprobată a reclamantei pentru efectuarea concediului, cu pontajele lunii 2008 și nici dovada plății indemnizației corespunzătoare, statul de plată aferent lunii nefiind semnat de reclamantă, motiv pentru care în conformitate cu art. 141 din Codul muncii instanța va obliga pârâta la plata indemnizației de concediu de odihnă pentru zece zile de concediu de odihnă către reclamantă.
Având în vedere că de la 06.12.2008 până la 31.03.2009 reclamanta nu a mai desfășurat activitate deoarece unitate nu a mai avut comenzi și nu a putut asigura salariaților obiectul muncii, așa cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză și din recunoașterea unității exprimată în adresa nr. 63/25.02.2009 prin care era rechemată reclamanta la lucru, instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 53 din Codul muncii potrivit cărora " pe durata întreruperii temporare a activității angajatorului salariații beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază, corespunzător funcției ocupate de salariat".
Ca urmare instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei indemnizația de 75% din salariu de bază pentru perioada 6.12.2008 - 31.03.2009.
Instanța nu va reține apărările pârâtei în sensul că reclamanta ar fi refuzat să se prezinte la lucru deoarece nu sunt dovedite și sunt contrazise de actele ce emană chiar de la pârâtă și de declarația martorului.
În conformitate cu art. 40 alin.2 lit. h din Codul muncii potrivit căruia "angajatorul are obligația să elibereze la cerere toate documentele ce atestă calitatea de salariat a solicitantului", va obliga intimata să elibereze contestatoarei o adeverință pentru perioada în care a fost angajata sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata 24 H criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru administrare de probe - în mod echitabil pentru ambele părți.
Recurenta invocă excepția autorității de lucru judecat arătând că o cauză similară a mai fost pe rolul instanțelor dar, reclamanta însăși a renunțat la judecarea acestei cereri, ori manifestarea de voință expresă de a renunța la judecată exprimată în declarația dată are caracter irevocabil.
Cu privire la perioada lucrată, reclamanta este angajata societății fapt consemnat în carnetul de muncă astfel încât nu ar fi legal și moral să elibereze reclamantei o astfel de adresă ca aceea solicitată de aceasta.
Analizând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate dar și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este nefundat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi prezentate.
În ceea ce privește renunțarea la judecarea cauzei pentru existența autorității de lucru judecat intr-un proces potrivit art. 1201 Cod civil, trebuie sa coexiste tripla identitate ceruta de text: de persoane, de obiect si de cauza. Este insa imperios necesar ca prima hotărâre rămasă definitiva sa fi rezolvat in fond procesul dintre părți. Puterea de lucru judecat are deci la baza doua reguli fundamentale: cererea nu poate fi judecata in mod definitiv decât o singura data, respectiv, este necesară examinarea si rezolvarealitigiul in fond;
Rezulta ca ceea ce legitimează autoritatea de lucru judecat nu este atât caracterul definitiv al hotărârii, ci adevărul care trebuie sa stea la baza ei.
Atunci când, prin prima hotărâre, acțiunea a fost respinsa pentru considerații procedurale soluționarea cauzei a constat în luarea de act de renunțare la judecarea cauzei așa cum este cazul in speță, fără a se fi discutat temeinicia motivelor invocate de reclamantă, este evident ca existenta unei asemenea hotărâri nu poate constitui un impediment pentru introducerea unei noi acțiuni in justiție, din moment ce in primul proces, fondul raporturilor juridice dintre părți si care se referea la dreptul dedus judecății - solicitările materiale ale reclamantei - nu a fost soluționat.
Referitor la eliberarea adresei, argumentele recurentei nu subzistă, atestarea unei stări de fapt reale în cuprinsul unei adeverințe ce poate fi eliberată numai de recurentă nepretându-se la opoziții de tipul celei expuse de recurentă.
Cu privire la solicitarea de a casa cu trimitere spre rejudecare a cauzei pentru a se administra probe, Curtea are în vedere că în cauză nu se identifică nici un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare, aceasta fiind legal citată, având deci cunoștință de cererea reclamantei, depunând chiar întâmpinare la dosar.
Pentru considerentele prezentate, în temeiul art. 312 alin. 1 teza II P civ. va respinge recursul ca fiind nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC 24 H SRL, împotriva sentinței civile nr.2712/07.07.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 09.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. CT /
Tehn. red. /2 ex /
Jud. fond / C și M
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
